Decizia civilă nr. 596/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR. 596/R/2013 ȘEDINȚA PUBLICĂ D_ 2013 INSTANȚA ALCĂTUITĂ DIN: PREȘEDINTE: ANA-SS
JUDECĂTOR: D. T.
JUDECĂTOR: DAN-I. T. GREFIER: L. C.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de recurenta T. ANA împotriva Sentinței civile nr. 4893 din_ pronunțată de Judecătoria Turda, în dosarul nr._ privind și pe intimat C. L. DE A. A L.
F. F., intimat C. J. PENTRU S. D. DE P. A.
T., intimat H. M., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, tribunalul constată că la data de_ s-a depus la dosar prin registratură din partea recurentei reclamante concluzii scrise (filele 27-32).
T. ul constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T. UL
Deliberând reține că prin sentința civilă nr. 4893/_, pronunțată de Judecătoria Turda în dosarul nr._ s-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamanta T. Ana în contradictoriu cu pârâții
C. locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C. M., C. judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C., H. M., având ca obiect fond funciar.
A fost obligată reclamanta la plata în favoarea pârâtei H. M. a sumei de 992 lei cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul instanței la data de_ sub nr. de dosar_ reclamanta T. ANA a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâții C. L. PENTRU S. D. DE P. A. T. C. M.
, C. J. PENTRU S. D. DE P. A. T. C., ca prin
hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea titlului de proprietate nr. 3260/1943 din data de_ eliberat de C. J. pentru S. D. de P. A. T. C. pe numele reclamantei, obligarea pârâtei de rândul 1 să întocmească documentația necesară pentru reconstituirea dreptului de proprietate al reclamantei cu privire la suprafața de teren 1,17 ha înscrisă în CF nr. 120 C. M. cu nr. topo 1484 - în suprafață de 1273 stj, nr. topo 1485 - 400 stj, nr. top_ stj și nr. topo 1487 - 400 stj precum și să procedeze la punerea în posesie a reclamantei cu privire la
aceste terenuri, obligarea pârâtei de rândul 2 să emită titlul de proprietate pe numele reclamantei cu privire la aceste suprafețe de teren, precum și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii se arată că reclamanta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991. Ca urmare a fost emisă adeverința nr. 1765/_, în cuprinsul acestei adeverințe confirmându-se că i s-a reconstituit dreptul de proprietate după tatăl său adoptiv COCOARĂ PAVEL pentru suprafața totală de 1,17 hectare. Reconstituirea dreptului meu de proprietate a fost făcută prin HCJ nr. 3 din_ .
Prin titlul de proprietate nr. 3260/1943/_ emis în baza acestei adeverințe s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafața totală de 1 ha și 1.700 mp. Se menționează în titlu că suprafața de teren pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate este situată în extravilanul comunei C. M. jud. C., deși prin cererile de reconstituire ale dreptului de proprietate formulate s-a solicitat ca reconstituirea să se facă pe vechiul amplasament, care este situat în intravilanul localității, așa cum, de altfel rezultă și din CF nr. 120 C. M. nr. topo: 1484, în suprafață de 1273 stj; 1485, în suprafață de 400 stj, 1486 în suprafață de 1200 stj; 1487, în suprafață de 400 stj. Aceste numere topografice figurează și în schița de CF și care coincide cu situația de Carte F. ă.
Terenurile menționate în titlul de proprietate fac parte din tarlaua 46, parcela 3110/1 în suprafață de 6.000 mp având ca vecini la nord T. A., la est Ciocan, la sud Drum, la vest H. M. și parcela 3106/1 din aceeași tarla în suprafață de 5.700 mp având ca vecini la nord H., la est Ciocan, la sud
T. A., la vest H. . Vecinătățile terenului cu privire la care s-a reconstituit dreptul de proprietate sunt greșit menționate în titlul de proprietate, ceea ce ar putea să determine confuzii și dificultăți grave cu ocazia identificării suprafețelor de teren respective la fața locului.
Reconstituirea dreptului de proprietate nu s-a făcut pe vechiul amplasament, ci pe terenuri din extravilanul localității C. M., deși terenurile de care reclamanta a fost abuziv deposedată în anii vechiului regim comunist erau situate în intravilanul acestei localități.
De asemenea, reclamanta are o singură parcelă care este compactă iar nu două sau mai multe asemenea alte parcele. Și cu toate acestea, conform mențiunilor din titlul de proprietate se pare că ea are două parcele, ceea ce este absurd.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 58, art. 11 alin 2 indice 1 din Legea nr. 18/1991.
Pârâta C. L. PENTRU S. D. DE P. A. T. C.
a formulat întâmpinare prin care solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării se arată că reclamanta cu ocazia întocmirii dosarului de fond funciar, a acceptat sub semnătura a procesul verbal de punere în posesie conform art. 27 din Legea nr. 18/1991.
Faptul invocat de reclamanta în motivarea acțiunii sale, de a fi eronat întocmit T.P., susținerea pretențiilor ca terenul este situat in intravilanul
comunei, contrazic toate documentele depuse în susținerea cererii de restituire nr. 2061/_, validata de comisia județeana C., sub HCJ nr. 3/_, care nu a contestat niciodată amplasamentele identificate în teren, ci doar suprafața acordata, pentru suplimentarea ei de la 1,06 ha la 1,17 ha.
Prin ridicarea T.P. nr. 3260/1943/_, pe o suprafața de 1 ha si 1.700 mp sub semnătura și apoi semnarea procesului verbal de punere in posesie nr. 2129/_, s-a acceptat si chiar asumat, dreptul de proprietate acordat reclamantei.
La data de_ reclamanta a formulat o extindere de acțiune, prin care a chemat în judecată și pe pârâta H. M., în calitate de moștenitoare a defunctei Oros Susana, solicitând instanței să dispună:
anularea titlului de proprietate nr. 3260/1943/_ eliberat de C.
J. pentru S. D. de P. A. T. C. pe numele reclamantei;
obligarea pârâtei de rândul I să întocmească documentația necesară pentru reconstituirea dreptului de proprietate al reclamantei, pe vechiul amplasament, cu privire la suprafața de teren 1,17 ha înscrisă în CF nr. 120
C. M. cu nr. topo 1484 - în suprafață de 1273 stj, nr. topo 1485 - 400 stj, nr. top_ stj și nr. topo 1487 - 400 stj, situata intre vecinii: la Nord - P.
G. (respectiv succesorii lui), la Sud - gradina casei lui Oros Susana, la Est
- terenul proprietatea reclamantei, la Vest - H. M., precum și să procedeze la punerea în posesie a reclamantei cu privire !a aceste terenuri;
obligarea pârâtei de rândul 2 să emită titlul de proprietate pe numele reclamantei cu privire la aceste suprafețe de teren;
anularea parțiala a Titlului de proprietate nr. 25806/1134 emis pe numele paratei Oros Susana, astfel încât in cuprinsul acestui titlu sa nu mai figureze nici măcar parțial terenul revendicat de reclamanta.
La data de_ pârâta H. M. a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată solicitând instanței ca la soluționarea acțiunii reclamantei o justă apreciere a probelor depuse de reclamantă și întâmpinarea depusă de Primăria C. M. .
În motivarea întâmpinării se precizează că terenul ce face obiectul litigiului a mai fost supus judecății în anii 50, titularii procesului fiind Oros Aron și Cocoară Pavel tatăl adoptiv al reclamantei, la momentul respectiv litigiul fiind tranșat în favoarea lui Oros Aron.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, prin titlul de proprietate nr. 3260/1943/_ reclamantei T. Ana i-a fost reconstituit dreptul de proprietate în calitate de moștenitoare a defunctului Cocoară Pavel, asupra terenului în suprafață de 1,17 ha situat pe teritoriul com. C. M., extravilan. Terenul astfel reconstituit a fost identificat în tarla 46, parcela 3110/1 în suprafață de 6000 mp, respectiv parcela 3106/1 în suprafață de 5700 mp.
Raportat la actele ce compun dosarul de fond funciar astfel cum a fost transmis de către cele două Comisii, instanța a reținut că validarea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei s-a realizat în temeiul legii nr. 18/1991, prin HCJ nr. 3/_, anexa 4, poziția 2061, inițial pentru suprafața de 1,06 ha, ulterior modificată la suprafața de 1,17 ha.
Prin procesul-verbal de punere în posesie nr. 2129/_ reclamanta a fost pusă în posesie cu suprafața de 1,17 ha, în tarla 46, parcelele_ /1, titlul de proprietate fiind emis în conformitate cu mențiunile din acesta.
În ceea ce privește pe pârâta H. M., aceasta este moștenitoarea defunctei Oros Susana, în calitate de fiică, în favoarea căreia a fost emis titlul de proprietate nr. 25806/1134/_ .
Potrivit mențiunilor din acest titlu de proprietate, defunctei Oros Susana i-a fost reconstituit dreptul de proprietate în temeiul legii nr.
18/1991, pentru suprafața de teren de 5,5040 ha, pe teritoriul com. C. M. . La baza emiterii acestui titlu de proprietate a stat cererea înregistrată la Primăria com. C. M., sub nr. 2487/_, prin care defuncta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 5,65 ha - intravilan și extravilan.
Ca urmare a validării cererii sale de reconstituire, Oros Susana a fost pusă în posesie cu suprafața de 5,5040 ha, prin procesul-verbal nr. 1322/_
.
Instanța a constatat că în urma identificării terenurilor în litigiu, prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de către expert Sîntămărean D., s-a stabilit că reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei s-a realizat doar parțial pe vechiul amplasament. De asemenea, s-a reținut în cuprinsul raportului de expertiză tehnică împrejurarea că o parte din vechiul amplasament ce nu a fost atribuit reclamantei, se regăsește în titlul de proprietate emis în favoarea antecesoarei pârâtei, defuncta Oros Susana.
În drept, instanța a reținut că potrivit art. 8 alin. 2 și 3 din legea nr. 18/1991 "(2) De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativa și alte persoane anume stabilite. (3) S. dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafețe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoana îndreptățită, potrivit prezentei legi, și de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil.";
De asemenea, art. III din legea nr. 169/1997 "(1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt: (i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri; (ii) actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop; (iii) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate";.
Potrivit art. III alin. (2^2) "Nulitatea absolută nu operează asupra titlurilor obținute de foștii proprietari pe alte amplasamente dacă la intrarea în vigoare a prezentei legi si-au găsit vechile amplasamente de care au fost deposedați atribuite legal altor persoane conform Legii nr. 18/1991";.
De asemenea, instanța a reținut că reconstituirea dreptului de proprietate pe un alt amplasament nu poate atrage per se nulitatea unui titlu
de proprietate, ci doar în condițiile art. III alin. 1 lit. a pct. ii) din legea nr. 169/1997. În speță, instanța a constatat că la momentul punerii în posesie a reclamantei (anul 2004), defuncta Oros Susana dobândise deja terenul în litigiu, în temeiul legii nr. 18/1991, cu deplina respectare a prevederilor acesteia, având titlul de proprietate eliberat.
În acest sens trebuie observat că simpla validare a cererii de reconstituire nu garantează decât primirea totalului de suprafață aprobat iar nu și atribuirea ulterioară a terenului pe vechiul amplasament, în condițiile în care, în forma inițială legea nr. 18/1991 nu garanta vechiul amplasament, reconstituirea pe acesta nefiind obligatorie.
Defuncta Oros Susana a fost pusă în posesie prin procesul-verbal nr. 1322/_, iar titlul de proprietate nr. 25806/1134 i-a fost emis la data de_, în vreme ce reclamanta a fost pusă în posesie după mai mult de 5 ani, moment la care o parte din vechiul său amplasament nu mai era liber din punct de vedere juridic. Raportat la prevederile legale citate anterior, precum și la situația de fapt ce rezultă din actele dosarului, în condițiile în care în speță nu s-a dovedit lipsa de îndreptățire a defunctei Oros Susana la reconstituirea dreptului de proprietate, instanța a apreciat că acțiunea reclamantei este neîntemeiată, fiind respinsă ca atare, titlurile de proprietate contestate în prezenta cauză nefiind lovite de niciunul din motivele de nulitate expres și limitativ prevăzute de art. III din legea nr. 169/1997. În temeiul art. 274 C. pr. civ., instanța a reținut culpa procesuală a reclamantei, astfel încât a dispus obligarea acesteia la plata în favoarea pârâtei H. M. a sumei de 992 lei, cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial.
Împotriva sentinței menționate a declarat recurs reclamanta T. Ana, solicitând modificarea acesteia, in sensul admiterii cererii introductive de instanța, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, reclamanta a arătat că instanța de fond a aplicat greșit dispoziția normativă prevăzută de art. III alin. 2 ind. 2 din Legea nr. 169/1997. Potrivit acestui text legal "Nulitatea absoluta nu operează asupra titlurilor obținute de foștii proprietari pe alte amplasamente daca la intrarea în vigoare a prezentei legi si-au găsit vechile amplasamente de care au fost deposedați atribuite legal altor persoane conform Legii nr. 18/1991".
Din analiza acestui text legal rezulta ca legiuitorul cere o condiție obligatorie pentru ca nulitatea absoluta a titlurilor obținute de foștii proprietari pe alte amplasamente sa nu devină operanta, si anume: la intrarea in vigoare a Legii nr. 169/1997, vechile amplasamente de care proprietarii au fost deposedați sa fie atribuite legal altor persoane. In cazul dat aceasta condiție nu este îndeplinita cat privește Titlul de P. emis in favoarea defunctei Oros Susana. Intr-adevar acest titlu a fost emis in favoarea susnumitei in anul 1999, deci după cca. 2 ani de la intrarea in vigoare a menționatei legi.
Or, in aceste condiții reclamanta era indreptatita sa ceara constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate nr. 25806/1134 emis la data de_ pe numele lui Oros Susana, astfel incat in cuprinsul lui sa nu mai figureze nici măcar parțial terenul revendicat de reclamanta.
Instanța a extins domeniul de incidența al textului legal menționat si cu privire la titlurile de proprietate emise ulterior intrarii în vigoare a Legii nr. 169/1997 cu incalcarea art. III alin 2 ind. 2 din această lege.
O altă critică se referă la încălcarea obligației instituita in sarcina instanței prin art. 129 alin 5 C. proc.civ. Recurenta a depus la dosar adeverința de proprietate nr. 1765/_ in cuprinsul căreia se precizează:
"s-a stabilit dreptul de proprietate prin HO nr. 3/_ pentru suprafața totala de 1,17 ha… prezenta adeverința constituie dovada dreptului de proprietate pana la eliberarea titlului de proprietate". Eliberarea acestei adeverințe nu era posibila daca reclamanta recurenta nu ar fi formulat anterior cerere de reconstituire a dreptului de proprietate in armonie cu dispozițiile Legii nr. 18/1991.
In considerentele sentinței recurate se retine acest aspect dar instanța omite sa-l ia in considerare apreciind ca "defuncta Oros Susana a fost pusa in posesie prin procesul verbal nr.1322/_ iar titlul de proprietate nr. 25806/1134 i-a fost emis la data de l_, in vreme ce reclamanta a fost pusa in posesie după mai mult de 5 ani, moment la care o parte din vechiul amplasament nu mai era liber din punct de vedere juridic".
Prima instanța omite sa cerceteze legalitatea punerii in posesie si a emiterii titlului de proprietate in favoarea defunctei Oros Susana in condițiile in care prin adeverința de proprietate inca din anul 1991 s-a stabilit dreptul de proprietate in favoarea reclamantei recurente cu privire la terenul de care a fost deposedata abuziv. Este evident ca punerea in posesie a susnumitei defuncte si emiterea titlului de proprietate asupra ei cu privire la o parte a terenului din vechiul amplasament aparținând reclamantei recurente a constituit un abuz din parte Comisiilor de fond F. (locala si județeană) de vreme ce prioritate in acest sens avea reclamanta recurenta referitor la terenul de care a fost deposedata abuziv.
Nu au fost analizate susținerile reclamantei recurente, in sensul ca suprafața de teren revendicata pe vechile amplasamente a fost atribuita cu nerespectarea dispozițiilor legale familiei Oros, familie din care făcea parte si Primarul comunei care in calitate de Președinte al Comisiei locale de aplicare a legii fondului funciar a permis întocmirea unei alte geometrii a terenului pentru a-si favoriza rudele.
O altă critică se referă la reținerea instanței de fond ca "in speța nu s-a dovedit lipsa de îndreptățire a defunctei Oros Susana la reconstituirea dreptului de proprietate".
Reclamanta nu a contestat calitatea de persoana îndreptățită a lui Oros Susana cat privește reconstituirea dreptului sau de proprietate asupra terenului de care a fost deposedata abuziv, a contestat legalitatea reconstituirii dreptului de proprietate in favoarea sus-numitei cu privire la o parte a terenului ce i-a aparținut ei insasi si referitor la care recurenta era îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament. In condițiile in care recurenta a formulat cerere la legea 18/1991 inca din anul 1991, avea dreptul sa i se reconstituie dreptul de proprietate pe vechiul amplasament, in timp ce Oros Susananu nu avea nicio îndreptățire sa primească teren din suprafața revendicata de către reclamanta.
Atribuirea lui Oros Susana o parte a terenului din vechiul amplasament al terenului revendicat de recurenta a fost total nelegala, in condițiile in care aceasta a revendicat întreaga suprafața de teren de care a fost deposedata si care, la data formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, era libera iar Oros Susana si ulterior fiica acesteia, H. M., a deținut si respectiv deține o suprafața de teren mult mai mare decât aceea cu referire la care era îndreptățită sa i se reconstituie dreptul de proprietate.
Faptul reconstituirii doar parțial pe vechiul amplasament al dreptului de proprietate al reclamantei este confirmat prin raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat in cauza de către dl. expert Sintamarean D. . Expertul
concluzionează prin Completarea la Raportul de expertiza ca suprafața ocupata in plus de către H. M. este de 5820 mp, in timp ce reclamantei ii lipsește o suprafața de 5750 mp. In alți termeni, întreaga suprafața de teren care ii lipsește reclamantei recurente, se regăsește in suprafața de teren deținuta de către parata H. M., in plus fata de suprafața pe care aceasta ar fi indreptatita sa o detina. Mai mult, parata Haradean M., prin intampinarea depusa la dosarul cauzei a învederat onoratei instanțe faptul ca ea nu se opune admiterii acțiunii reclamantei recurente in cazul in care aceasta suprafața de teren lipsa la reclamanta se regăsește la ea. Expertiza administrata in cauza a confirmat acest fapt si totuși, prima instanța, contrar poziției procesuale a paratei si contrar celor stabilite prin expertiza, respinge cererea introductiva de instanța ca fiind neîntemeiata.
Prin întâmpinarea formulată intimata H. M. a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
În ședința publică din_ tribunalul din oficiu a pus în discuție inadmisibilitatea acestei proceduri raportat la procedura instituită de art.53 și următoarele și art.64 din Legea nr.18/1991.
Analizând recursul declarat, tribunalul reține următoarele:
În ceea ce privește excepția inadmisibilității, tribunalul o consideră nefondată, având în vedere dispozițiile art. III alin.2 din Legea nr.169/1997, potrivit cărora nulitatea actelor de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate poate fi invocată de orice persoană care justifica un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competenta instanțelor judecătorești de drept comun.
Referitor la fondul cauzei, tribunalul reține că antecesoarea pârâtei H.
M., defuncta Oros Susana a formulat cererea înregistrată la Primăria com.
C. M., sub nr. 2487/_, prin care defuncta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 5,65 ha - intravilan și extravilan.
În baza acestei cereri, care a fost validată, Oros Susana a fost pusă în posesie cu suprafața de 5,5040 ha, prin procesul-verbal nr. 1322/_, iar ulterior a fost emis titlul de proprietate nr. 25806/1134/_ .
De asemenea, în favoarea reclamantei T. Ana s-a validat dreptul de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991, prin HCJ nr. 3/_, anexa 4, poziția 2061, inițial pentru suprafața de 1,06 ha, ulterior modificată la suprafața de 1,17 ha.
Prin procesul-verbal de punere în posesie nr. 2129/_ reclamanta a fost pusă în posesie cu suprafața de 1,17 ha, în tarla 46, parcelele_ /1. Prin titlul de proprietate nr. 3260/1943/_ reclamantei i s-a reconstituit dreptul de proprietate în calitate de moștenitoare a defunctului Cocoară Pavel, asupra terenului în suprafață de 1,17 ha situat pe teritoriul com. C. M., extravilan. Terenul astfel reconstituit a fost identificat în tarla 46, parcela 3110/1 în suprafață de 6000 mp, respectiv parcela 3106/1
în suprafață de 5700 mp.
Prin acțiunea din prezentul dosar reclamanta a solicitat obligarea comisiilor de fond funciar să procedeze la punerea sa în posesie și să întocmească documentația necesară reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, respectiv CF 120 C. M. cu nr.top_, 1486 și 1487, respectiv să emită titlul de proprietate pe numele său pentru terenul descris mai sus.
Prin extinderea și precizarea acțiunii din _ | s-a solicitat | |
constatarea nulității absolute parțială a titlului | de | proprietate |
25806/1134/_ emis în favoarea antecesoarei pârâtei, în măsura în care acest teren se suprapune peste cel revendicat de reclamantă.
Potrivit dispozițiilor art.III alin.1 lit. a pct. ii sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi: actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt: actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop.
T. ul observă că aceste dispoziții legale au fost introduse prin dispozițiile Legii nr.247/2005, la data emiterii titlului de proprietate 25806/1134/_ fiind în vigoare dispozițiile art.III alin.1 lit. a, care prevedeau că "sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991: actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri";.
De asemenea, conform art. 2 din Legea nr.1/2000, în aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, daca acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. Drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverinte de proprietate, proces- verbal de punere in posesie sau titlu de proprietate, raman valabile fara nici o alta confirmare.
În speță, raportat la starea de fapt menționată mai sus și ținând cont de aceste dispoziții legale, tribunalul consideră corectă concluzia instanței de fond, în sensul constatării valabilității titlului de proprietate atacat, în condițiile în care antecesoarea pârâtei a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor sale, în temeiul dispozițiilor Legii nr.18/1991, iar potrivit art. 13 alin.2 din această lege, în forma în vigoare la data formulării cererii, atribuirea efectivă a terenurilor se putea face și pe alte amplasamente.
Titlul de proprietate atacat a fost eliberat anterior intrării în vigoare a Legii nr.1/2000, în timp ce titlul reclamatei s-a emis după acest moment, astfel încât în favoarea reclamantei se putea reconstitui dreptul de proprietate pe vechile amplasamente doar daca acestea nu ar fi fost atribuite legal altor persoane.
Totodată, instanța constată că cererea reclamantei a fost formulată la data de_, la aproximativ 13 ani de la emiterea titlului de proprietate și punerea în posesie în favoarea antecesoarei pârâtei, perioadă în care a cunoscut sau trebuia să cunoască faptul că vechiul său amplasament a fost atribuit altei persoane. În condițiile în care titlul de proprietate a cărui anulare se solicită a intrat în circuitul civil de aproximativ 13 ani, se impune
și respectarea principiului securității raporturilor juridice. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, fără ca acest lucru să presupună faptul că un titlu de proprietate intrat deja în circuitul civil nu poate fi modificat ulterior, însă cu respectarea dispozițiilor prevăzute de legile fondului funciar.
Pentru toate motivele expuse mai sus, tribunalul consideră că recursul declarat de reclamantă este nefondat, urmând ca în baza dispozițiilor art.304 pct.9 și art.312 alin.1 C.proc.civ. să îl respingă și să mențină sentința atacată, aceasta fiind legală și temeinică.
În baza dispozițiilor art.274 C.proc.civ. recurenta va fi obligată să plătească intimatei H. M. suma de 1240 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariul avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge excepția inadmisibilității.
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta T. ANA împotriva sentinței civile nr.4893 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Turda, pe care o menține în totul.
Obligă recurenta să plătească intimatei H. M. suma de 1240 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29 mai 2013.
PREȘEDINTE, ANA-SS | JUDECĂTOR, D. T. | JUDECĂTOR, DAN-I. T. |
GREFIER, L. C. |
Red. D.T./C.Ț./ _
Jud. fond: A. G. N.
| ← Decizia civilă nr. 320/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 876/2013. Fond funciar → |
|---|
