Decizia civilă nr. 446/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
DECIZIA CIVILĂ NR. 446/R
Ședința publică din 9 octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: Ț. D.
JUDECĂTORI: P. M. B.
: P. G. G.
GREFIER: O. V.
Pe rol este soluționarea recursului declarat de petenții G. I. | , F. M. | |
J. | , M. A. P., M. Z. P., M. M. M. (căsătorită P. | ), toți cu |
domiciliul procesual ales în B. M., str. George Coșbuc, bl. 32, ap. 1 jud. M. împotriva sentinței civile nr. 11586 din_, pronunțată de Judecătoria Baia Mare, în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar.
Se constată că dezbaterile în cauză au avut loc la termenul de judecată din_, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise s-a amânat pronunțarea pentru termenul de azi.
În urma deliberărilor instanța a pronunțat decizia civilă de față.
T. ,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 11586 pronunțată la data de 5 decembrie 2012 de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active, prin lipsa cetățeniei române, excepție invocată de instanță din oficiu și a fost respinsă plângerea formulată de G. I., F. M.
J. și M. P. - decedat - continuată de moștenitorii acestuia din urmă, respectiv M. A. P. , M. Z. P. și M. M. M., căs. P. , toți cu domiciliul procesual ales în B. M., str. George Coșbuc, bl. 32, ap. 1, județul
M., în contradictoriu cu intimatele C. J. M. DE A. A L.
F. F. , cu sediul în B. M., str. G. Ș., nr. 46, județul M., și cu
C. LS DE A. A L. F. F. , cu sediul în S., Piața Unirii, nr. 16, județul M., ca fiind introdusă de o persoană lipsită de calitate.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin plângerea introdusă de petenții inițiali G. I., F. M. J. și M. P. și
continuată de aceștia împreună cu moștenitorii celui din urmă petent, M. A.
P., M. Z. P. și M. M. M. căs. P., s-a contestat Hotărârea Comisiei J. ețene M. nr. 2692/30.VI.2011, prin care a fost invalidată anexa 37 S. - terenuri cu vegetație forestieră, în suprafață de 130,60 ha, solicitate după autorul M. Z., motivul invalidării fiind "nu se face dovada cetățeniei române";.
Petenților li s-a cerut, la termenul din 05.IX.2012 și la termenul din 17.X.2012, după o prealabilă desfășurare a etapei scrise în cadrul procedurii judiciare, să depună la dosar dovada cetățeniei române cu privire la proprietarul tabular după care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, petenții răspunzând acestei solicitări prin notele de ședință depuse la dosar, precum li s-a cerut să depună și dovada cetățeniei române cu privire la ei înșiși petenții declarând verbal, prin apărător, la termenul din 05.XII.2012, în sensul că nu au cetățenie română, conform actelor depuse la dosar.
Prezumția care nu este prevăzută de lege, constituie un mijloc de probă admis de lege numai atunci când este admisibilă și proba cu martori.
Autorul pretins de petenți este M. Z., iar descendentii acestuia, M. Iren, M. Gizela si M. Z. jr., au fost moșteniți de petenții G. I., F. M.
J. si M. P., născuți la B. apesta, cel din urma fiind moștenit de M. A. P.
, M. Z. P. și M. M. M., căs. P., de asemenea lipsiți de cetățenie română, aceștia învederând, la termenul din 05.XII.2012, că fac demersuri pentru dobândirea cetățeniei române.
În cadrul procedurii administrative desfășurate pentru soluționarea cererilor de reconstituire formulate de petenții inițiali, după ce s-a cerut petenților să facă dovada cetățeniei române, s-a consemnat în Referatul nr. 386/25.III.2009 al Comisiei Locale de fond funciar S. astfel: "În urma aplicării Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, M. Z. nu a rămas cu terenuri scutite de la expropriere (art. 3 lit. h - avea dreptul la 50 ha), acesta nefigurând în Registrul de împroprietăriri cu teren scutit de la expropriere. Motivul exproprierii totale a fost că acesta s-a refugiat după 23 August 1944 într-o țară cu care România se afla în război (art.3 lit. c)";(f.64).
Instanță a apreciat că faptele anterior arătate, nu au fost contestate de pârâți astfel că s-a reținut că sunt dovedite, în sensul că petenții nu au făcut dovada contrară acestor fapte, mai mult, în mod indirect și implicit, prin motivele înscrise în cuprinsul plângerii, dar și a notelor de ședință anterior referite, petenții au afirmat că autorii lor au fost deposedați ca cetățeni români, prin exproprieri neconstituționale, nelegale și abuzive din perioada comunistă, o astfel de lege nefiind decât Legea nr. 187/1945.
Instanța nu a avut în vedere susținerea petenților în sensul că este de notorietate faptul că toți cei expropriați au fost cetățeni români, pentru unicul motiv invocat de aceștia, acela că, până în anul 1948, Constituția României interzicea ca alți cetățeni să dețină proprietăți imobiliare în România. S-au
reținut în sprijinul acestei constatări prevederile art. 9 alin. 2 din Constituția României de la 1938, în vigoare la data aplicării Legii nr. 187/1945.
Așadar, pentru motivele expuse, instanța nu a avut în vedere teza notorietății împrejurării că, după adoptarea celei din urmă legi fundamentale referite, numai cetățenii români puteau deține în proprietate imobile rurale, această concluzie fiind unită cu lipsa oricărui alt înscris, din care să rezulte că autorul după care s-a solicitat terenul, a fost proprietar al acestuia, deși instanța nu a cerut o anume categorie de probe în acest scop, precum va fi unită și cu împrejurarea că petenții s-au născut pe teritoriul Ungariei, tot pe acest teritoriu decedând și părinții lor, după cum deja s-a reținut.
Instanța a mai reținut că în cauză nu s-a făcut dovada cetățeniei române nici în persoana petenților și nici în persoana autorului acestora, împrejurarea că petenții au formulat cererea de dobândire a cetățeniei române, ulterior depunerii cererii de reconstituire a proprietății, fiind indiferentă cauzei.
S-a arătat că s-a examinat condiția privind cetățenia română, întrucât este impusă de dispozițiile art. 48 din Legea nr. 18/1991. Prin urmare, textul legal arătat, vizează o anume categorie de beneficiari ai prevederilor legii evocate, fiind fără îndoială că textul impune destinatarilor legii condiția cetățeniei române, la un moment dat fiind impusă chiar și condiția domiciliului în România a celui care solicită reconstituirea dreptului de proprietate, fiind excluși cetățenii români care aveau domiciliul în străinătate, aceasta ipoteză a legii, pe cale de interpretare a fostului art. 47 alin. 1 din lege, după republicare devenit art. 48, stand la baza opiniilor formulate atunci, în sensul că, fiind vizate numai persoanele care au cetățenia româna, dar au domiciliul in străinătate, ar rezulta concluzia că străinii și apatrizii care au domiciliul în România, ar putea dobândi în proprietate terenuri, concluzia fiind contrară dispozițiilor art. 41 alin. 2 din Constituția României din 1992, astfel cum s-a statuat prin Decizia Curții Constituționale nr. 342/1997.
Astfel, susținerea apărătorului petenților, expusă la primul termen de judecată, în sensul că "este vorba de moștenire legală, astfel că nu are importanță cetățenia";, nu a fost reținută de instanță considerându-secă aceasta nu-și găsește suportul legal în temeiul de drept al plângerii, indicat în ședința publică din 30.V.2012, ca fiind art. 13 și art. 48 din Legea nr. 18/1991.
Calitatea petenților de moștenitori ai fostului proprietar tabular, M. Z.
, nu poate fi considerată ca având eficiență juridică în motivarea reconstituirii dreptului de proprietate, dreptul la moștenire fiind recunoscut și garantat, potrivit art. 46 din Constituție, dar cu privire la patrimoniul succesoral lăsat de cuius, compus sub aspectul laturii active, din bunuri (drepturi) prezente și viitoare cu existență certă, iar nu numai eventuală, cum este dreptul de reconstituire a unui drept anterior de proprietate, dreptul de a solicita reconstituirea nefiind unul pur și simplu, ci afectat de condițiile impuse de legea ce îl recunoaște. Acest fapt a fost constatat și de Decizia Curții Constituționale nr. 630/2007.
Așadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - fondul funciar al României-si scopul declarat al acesteia - retrocedarea către foștii proprietari sau moștenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producție sau de către stat - reglementarea condițiilor in care operează aceasta retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptățite, constituie opțiunea legiuitorului, in acord cu politica economica a statului in aceasta materie si cu finalitatea reparatorie a legii.
Condiționarea exercitării dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetățean român, reprezintă o astfel de opțiune, care este pe deplin constituțională.
Dispozițiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituție, deși nu mai prevăd in terminis interdicția dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetățenii străini si apatrizi, nu o înlătură, ci doar precizează cazurile si condițiile in care aceștia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacități speciale. Potrivit normei constituționale, una dintre modalitățile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetățenii străini sau apatrizi este moștenirea legală.
Însă, Curtea Constituțională a constatat că, într-o cauză aflată pe rolul instanței judecătorești, calitatea de moștenitor nu poate fi recunoscută decat ca urmare a aplicării legii si numai in limitele stabilite de aceasta, întrucât, așa cum s-a arătat mai sus, legea are ca scop reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea unor persoane care, la data intrării in vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari.
Prin urmare, s-a reținut că nu se poate invoca, in aplicarea prevederilor Legii nr. 18/1991, garantarea si ocrotirea constituțională a dreptului de proprietate in persoana reclamanților, câtă vreme aceștia nu sunt titulari ai acestui drept, ce urmează a se naște ulterior, prin efectul si in condițiile legii menționate.
Întrucât data aderării României la Uniunea Europeană este_, legea organică la care se face trimitere nu poate fi decât una cu aplicabilitate ulterioară acestei date, așa cum este Legea nr. 312/2005, iar nu așa cum susțin petenții, în sensul că o astfel de lege este Legea nr. 18/1991.
Legea nr. 312/2005 a fost adoptată la data de 10.XI.2005 și a fost publicată în Monitorul Oficial al României la data de 14.XI.2005, dar intrarea ei în vigoare, conform art. 9 este "la data aderării României la Uniunea Europeană";, astfel că petenții nu ar putea beneficia de prevederile ei în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate, declanșată în baza legilor fondului funciar.
Așadar, J. ecătoria a reținu ca fiind demonstrată excluderea constituțională și legală a petenților de la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor solicitate, apreciind că rămâne de analizat dacă aceștia își pot întemeia calitatea de persoane îndreptățite, pe prevederile
invocate de aceștia din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a reglementărilor subsecvente sau pe prevederile Declarației Universale a Drepturilor Omului, preeminente față de dreptul intern, conform art. 11 și art. 20 din Constituție.
Instanța a apreciat că nu poate fi reținut un conflict între dispozițiile legale și constituționale analizate mai înainte și prevederile art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 1 Protocol I adițional al Convenției Europene a Drepturilor Omului și art. 14 din aceeași Convenție. În acest sens a reținut și Hotărârea pronunțată de CEDO în cauza M. iu ș.a. contra României
Reținând considerentele expuse, instanța a apreciat că petenții nu au calitate procesuală activă în prezenta cauză, așa cum nu au avut nici calitate de persoane îndreptățite să solicite reconstituirea dreptului de proprietate, lipsindu-le cetățenia română.
Calitatea procesuală activă este puterea conferită persoanei de a-și realiza dreptul afirmat în justiție, impunându-se astfel, pe cale de consecință, existența unei identități între persoana celui ce afirmă un dreptul și titularul acelui drept.
Prin urmare, puterea de a-și realiza dreptul pretins în justiție se fundamentează pe acest drept, dreptul impunându-se a fi recunoscut și ocrotit de lege titularului, numai astfel acesta din urmă primind legitimitatea procesuală de a acționa în justiție.
Întrucât dreptul subiectiv afirmat de petenți nu poate fi analizat cu privire la fondul său, lipsind condiția esențială a exercitării lui și anume cetățenia română a petenților, astfel cum s-a argumentat deja, această instanță apreciază că petenții, lipsindu-le cetățenia română, nu și-au justificat nici legitimitatea procesuală activă de a valorifica dreptul la reconstituirea proprietății prin acțiune în justiție.
În argumentarea concluziei reținute, instanța a reținut că prin calitatea juridică procesuală urmează a se înțelege nu numai îndreptățirea unei persoane de a se adresa justiției, dar și obligația unei alte persoane de a răspunde față de pretențiile ridicate împotriva sa, în cauză Comisiile intimate neputând fi obligate să emită o nouă hotărâre, astfel cum au solicitat petenții, prin care să se dispună reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul solicitat, precum nu pot fi obligate nici în sensul solicitărilor subsecvente ale petenților, instanța fiind ținută de dispozițiile legale analizate, în cele ce precedă, în baza cărora a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a petenților și a fost respinsă plângerea acestora ca fiind introdusă de persoane lipsite de calitate.
Împotriva acestei soluții au declarat recurs G. I., F. M. J., M.
A. P., M. Z. P. și M. M. M. (căs. P. ) solicitând admiterea recursului declarat în sensul admiterii plângerii formulate, iar în subsidiar casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea recursului declarat s-a arătat în esență faptul că s-a comis o fraudă la lege prin admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților deoarece sunt încălcate prevederile art. 27 alin. 8 din HG 890/2005.
Sub un alt aspect s-a susținut că dreptul de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate s-a născut la momentul apariției Legii 247/2005 care a repus în termenul de acceptare a succesiunii moștenitorii legali, astfel că nu are importanță momentul decesului.
Recurenții au arătat că antecesorii lor erau cetățeni români deoarece doar cetățenii români aveau posibilitatea de a deține în proprietate terenuri, iar potrivit art. 13 alin. 2 din Legea 18/1991 coroborat cu prevederile art. 44 alin. 2 din Constituție, reclamanții au posibilitatea de a dobândi în proprietate terenuri.
În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 9, art. 3041C.proc.civ., respectiv art. 247/2005.
Analizând actele și lucrările dosarului,prin prisma motivelor de recurs invocate, instanța reține următoarele:
Obiectul cererii de chemare în judecată, cerere cu care a fost învestită spre soluționare Judecătoria Baia Mare la data de_ în dosarul nr._ îl constituie "plângere împotriva Hotărârii nr. 2692/_ a Comisiei J. ețene
M. pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor";. Acest fapt rezultă din cuprinsul cererii aflate la fila 3 din dosar.
Din motivarea cererii se poate constata că reclamanții au depus la Primăria S. sub nr. 234/_ cerere prin care au solicitat în temeiul legii 247/2005 reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor care au aparținut antecesorilor lor.
Cererea formulată de G. I. a fost depusă odată cu dosarul de fond funciar la fila 21 din dosarul Judecătoriei, cererea numiților F. M. J. și Jobbagyi I. a fost atașată la fila 24 din dosarul de fond, iar cererea lui M.
P. a fost atașată dosarului la fila 32 din dosarul de la fond.
Potrivit referatului din data de_, înregistrat la Primăria Orașului
S., fiind analizate cererile nr. 384, 385, 386, formulate de petenți, C. L.
S. pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a propus invalidarea cererii petenților pentru suprafața de 130 hectare de teren agricol (anexa 46) și suprafața de 130,60 hectare de teren vegetație forestieră (Anexa 37).
Prin Hotărârea nr. 2692 din_ a Comisiei J. ețene M. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a fost invalidată cererea formulată de M. P., G. I. vd. F., Jobbagyi I. .
Împotriva acestei hotărâri au formulat plângere în termen de 30 de zile persoanele menționate în hotărâre.
Instanța de fond, prin Sentința civilă nr. 11586 din 5 decembrie 2012 a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, iar cererea a
fost respinsă ca fiind formulată de persoane care nu au calitate procesuală activă.
Calitatea procesuală activă poate fi definită ca fiind identitatea dintre titularul dreptului de a sesiza instanța de judecată cu dreptul dedus judecății și persoana care efectiv sesizează instanța și figurează ca și parte în proces.
În cauza dedusă judecății se constată că reclamanții-recurenți sau antecesorii lor au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, cerere ce a fost invalidată de Comisie J. M. pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, astfel că în baza 53 alin. 2 din legea 18/1991, persoanele care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate privată au formulat plângere. Potrivit alin. 1 al articolului arătat, hotărârile Comisie județene se comunică celor interesați.
Din analiza acestor texte legale, instanța apreciază că persoanele care au formulat cererea de reconstituire și cărora C. J. le-a invalidat cererea, hotărârea fiindu-le comunicată prin scrisoare recomandată, au posibilitatea și dreptul de a formula plângere împotriva Hotărârii Comisiei J. ețene.
Reținând că G. I., F. M. J., M. A. P., M. Z. P. și M.
M. M., personal sau în calitate de moștenitori ai persoanelor care au formulat cererea urmare a apariției legii 247/2005 au dreptul de a formula plângere împotriva Hotărârii nr. 2692/_ și constatând că aceste persoane au și calitatea de reclamanți se constată că persoana care are dreptul de a sesiza instanța de judecată sunt și persoanele care au inițiat acest demers, astfel că aceste persoane dobândesc calitate procesuală activă.
De asemenea, instanța apreciază că în stabilirea calității procesuale active nu poate fi analizat aspectul legat de cetățenia persoanei, ci acest aspect poate fi analizat doar la momentul la care se pune în discuție la momentul analizării fondului și a posibilității de a dobândi anumite drepturi.
A considera că în măsura în care reclamantul în cadrul plângerii ce urmează a fi analizată pe fond nu își dovedește pretenția din cuprinsul cererii de chemare în judecată, sau nu este îndreptățit la reconstituire (reclamantul sau antecesorul nu au deținut teren, nu este moștenitorul persoanei care a introdus terenul în CAP) acțiunea civilă urmează a fi respinsă deoarece acesta nu are calitate procesuală activă nu poate fi reținută de instanța de judecată.
În consecință, instanța apreciază că instanța de fond a soluționat cauza pe excepția lipsei calității procesuale active, fapt ce rezultă din cuprinsul minutei pronunțate, chiar dacă în motivarea ulterioară a instanței sunt dezvoltate și motive care au legătură cu fondul cererii.
Având în vedere prevederile art. 312 raportat la prevederile art. 304 C.proc.civ., instanța va admite recursul declarat de G. I., F. M. J. ,
M. A. P., M. Z. P. și M. M. M., sentința atacată va fi casată, iar cauza trimisă spre rejudecare instanței de fond.
În rejudecare instanța va analiza fondul plângerii reclamanților urmând să stabilească dacă Hotărârea Comisiei J. ețene nr. 2692/_ este sau nu
este legală urmând să analizeze îndreptățirea reclamanților la reconstituirea dreptului de proprietate având în vedere toate datele cauzei deduse judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMEL LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de G. I., F. M. J., M. A. P., M.
Z. P. și M. M. M. (căsătorită P. ) cu domiciliul procesual ales în B.
M., str. George Coșbuc nr. 32/1 jud. M. împotriva Sentinței civile nr. 11586 pronunțată la data de 5 decembrie 2012 de Judecătoria Baia Mare, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 9 octombrie 2013.
Președinte | J. ecători | G. ier | |||||
Ț. | DP M. | B. | , P. G. | G. | O. | V. |
Red. /dact./M.B.P./_ / 2 ex.
J. ecător la fond: S. E. M.
| ← Decizia civilă nr. 473/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 588/2013. Fond funciar → |
|---|
