Decizia civilă nr. 597/2013. Ordonanta presedintiala
| Comentarii |
|
Dosar nr._ R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DECIZIE Nr. 597/2013
Ședința publică de la 19 Noiembrie 2013 Instanța costituită din:
PREȘEDINTE F. | S. | B. |
Judecător D. | T. | |
Grefier G. | P. |
S-a luat spre examinare, apelul promovat de către reclamanta SA împotriva Ordonanței președințiale nr. 819 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei G. privind și pe intimatul P. V. C., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: apelanta personal și asistată de avocat K. L. T. precum și intimatul personal și asistat de avocat C. Cuibus, cu împuternicirea la fila 74 dosar.
Procedura legal îndeplinită.
T. ul dispune a se consemna ca a fost audiata minora in Camera de consiliu; de asemenea s-a depus raportul de audiere de către psihologul Visu Petra G. după care solicită părților să arate dacă au alte cereri la acest termen.
Apărătorul apelantei, avocat K. L. T. arată că nu are alte cereri. Apărătorul intimatului, avocat C. Cuibus arată că înțelege să depună la dosar în probațiune: Sentința civilă nr. 922 din 08.2013 a Judecătoriei G. prin care s-a retras acțiunea de divorț precum și soluția de pe portalul instanței, pronunțată în dosarul_ cu privire la ordinul de protectie inaintat de apelanta, a fost respinsa calea de atac deoarece nu sunt indeplinite conditiile pentru emiterea unui ordin de protectie. După
care arată că nu are alte cereri.
Așa fiind, T. ul închide faza probatorie acorda cuvântul in dezbateri.
Apărătorul apelantei, avocat K. L. T. solicită admiterea apelului și în consecință, admiterea cererii de ordonanta presedintiala. Arată că își mentine punctul de vedere exprimat prin inscrisurile depuse la dosar, pe care îl puncteaza pe scurt oral. Minora are probleme grave si serioase cu actuala sotie a paratului. Actuala sotie a initiat trei actiuni de divort la care s-a renuntat ulterior. Mediul familial din casa paratului este nociv si in contextul in care exista la dosar dovada de la politie, plangeri penale formulate de actuala sotie și toate celelalte probe prin care în opinia sa, apelanta a reușit să dovedească caracterul si conduita paratului din familie, nu de la locul de munca. In concluzie, prin inscrisurile depuse la dosar chiar și punctul de vedere al paratului care recunoaște in intampinare scandalurile dintre actuala sotie si fiica părților precum si injuriiile, apreciază că a reușit sa probeze condiția urgentei. Minora crește într-un mediu nociv, violent care nu poate decat sa aiba influențe negative asupra copilului. În ce privește celelalte două condiții solicită ca măsurile să fie luate cu caracter provizoriu pana la soluționarea de către Judecătoria
Gherla a dosarului privind exercitarea autorității părintești, în curs. Cu cheltuielile de judecată de la fond.
Apărătorul intimatului, avocat C. Cuibus solicită instanței a respinge apelul și menținerea ordonanței atacate ca fiind temeinică și legală, arătând că instanța de fond în mod corect a apreciat, raportat la întreaga probațiune administrată, faptul că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale. Solicită instanței a observa grija firească unui copil de a fi luat din locul in care se simte in siguranta. Din 2006 mama a luat foarte rar legatura cu fetita datorita faptului ca așa a dorit mama să fie. Faptul că și-a îndeplinit obligațiile pecuniare nu este suficient pentru a păstra o relație normală mama - fiica. Desigur, există tensiuni în familia intimatului dar acestea sunt inițiate de apelanta care il târăște pe tata în tot felul de procese de cate ori se află în țară, acțiuni clar șicanatorii și care întrețin relația tensionată între părți. Mai mult, nu este in interesul copilului să ii schimbi mediul. Fetița este premiantă, nu este un copil timorat și retras ci sociabil, și care s-a adaptat condițiilor, și care dorește să rămână în continuare cu tatăl său și desigur să aibă o relație și cu mama sa, însă a probat faptul că apelanta este cea care nu a păstrat o relație normală, nu a găsit metodele să dezvolte o relație armoniasă cu fetița și familia actuală a intimatului. Cu cheltuieli de judecată sens în care depune chitanța onorariu avocațial, la dosar.
T. ul reține cauza în vederea pronunțării.
T R I B U N A L U L
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Ordonanța președințială nr. 819/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei G., s-a respins cererea de Ordonanță Președințială formulată de reclamanta SA, în contradictoriu cu pârâtul P. V. C., având ca obiect încuviințarea ca autoritatea părintească cu privire la minora P. C. M. născută la data de_ să fie exercitată exclusiv de către reclamantă și domiciliul minorei să fie stabilit la domiciliul reclamantei, până la soluționarea definitivă a dosarului civil nr._ al Judecătoriei G. .
A obligat pe reclamantă să plătească pârâtului suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut următoarele:
Părțile au fost căsătorite în perioada_ -_, iar din căsătoria acestora a rezultat minora P. M. -C., născută la data de_, care prin sentința civilă numărul 11/2007 a Judecătoriei G. a fost încredințată spre creștere și educare, pârâtului P. V. -C., reținându-se că reclamanta a plecat la data de_ în Spania, lăsând minora în vârstă de 2 ani în grija pârâtului, după care a refuzat să mai păstreze orice legătura cu pârâtul și cu fiica ei.(f.31-32)
Prin sentința civilă numărul 385/2011 a Judecătoriei G. (filele 29- 31), reclamantei SA, care locuiește în Spania cu noul ei soț, i-a fost stabilit dreptul de a avea legături personale cu minora P. M. -C. care la acea dată avea vârsta de 6 ani și 6 luni, în sensul de a o lua la domiciliul său pe minoră, pentru început în vacanța de vară pe o durată de două săptămâni, iar dacă această legătură dintre ea și fetiță va fi tot mai strânsă și cu mai multă încredere, reclamanta va putea să ceară o schimbare a
legăturii cu minora. (f.39-41)
Din ancheta socială efectuată la domiciliul pârâtului rezultă că pârâtul deține condiții corespunzătoare pentru întreținerea minorei care este bine îngrijită de pârât ce beneficiază de suport din partea bunicului patern al minorei și de consiliere din partea asistentului social din cadrul S. ui de Asistență Socială. (f.15-19)
Din ancheta socială efectuată la adresa indicată de reclamantă, a reieșit că locuința aparține mătușii reclamantei care are condiții corespunzătoare de locuit și care este de acord ca reclamanta și minora să
locuiască împreună cu ei. În continuare, cu lipsă de profesionalism, sunt redate fără a fi verificate afirmațiile reclamantei și ale mătușii acesteia, ancheta socială fiind întemeiată în special pe aceste susțineri tendențioase și care nu sunt susținute de verificări directe la domiciliul pârâtului sau cel puțin prin contactarea acestuia, motiv pentru care instanța a înlăturat concluziile acestei anchete sociale referitor la persoana pârâtului, ca fiind vădit părtinitoare și subiectivă în favoarea reclamantei. (f.24-27)
Din Raportul Psihologic de evaluare a minorei P. C. M., întocmit de Centrul județean de Intervenție pentru Copilul Abuzat Cluj, înregistrat sub nr. 5387/II/2/18 din_, a reieșit că minora în vârstă de 9 ani, provine dintr-un mediu familial dezorganizat prin divorțul părinților. Discuțiile purtate pe marginea presupusului abuz sexual sunt îngreunate de sentimente de rușine experimentate în momentul abordării subiectului dar și de regulile stabilite în decursul educației copilului, conform căruia
"problemele din familie nu se povestesc străinilor". În decursul discuiților s-a observat faptul că fetița are cunoștințe de natură sexuală neadecvate vârstei, știe modul în care se întrețin rapoarte sexuale normale între doi indivizi de sex opus. Afirmă că, a obținut aceste informații vizionând o secvență dintr- un film pornografic încărcat în programul pe care urmărea ea de regulă desene animate pe calculator. Ea afirmă că evenimentul a fost unul singular. De asemenea spune că l-a surprins o dată pe tată în proces de masturbare. În urma celor două evenimente menționate nu s-au dezvoltat posibile probleme psihologice, problemele majore ale copilului fiind pe de o parte relațiile tensionate dintre părinți, situație în care se simte prinsă la mijloc și conflictele dintre tată și mama vitregă. În concluzie se arată că minora este afectată de conflictul de loialitate în contextul tensiunilor dintre părinți, este infirmat presupusul abuz sexual din partea pârâtului și se recomandă evitarea expunerii copilului la situații tensionate. (f. 47-48)
Minora P. C. -M. a fost audiată de instanță în camera de consiliu la data de_ în dosarul_, astfel că pentru a proteja minora de trauma unei noi audieri, instanța a apreciat că datorită timpului foarte scurt de la audiere, poate fi folosit în probațiune procesul-verbal întocmit de instanță, în care au fost consemnate pe larg relatările și afirmațiile minorei. Din cuprinsul procesului-verbal rezultă atașamentul minorei față de pârât, cu care dorește să locuiască în continuare, dar și dorința de a se apropia mai mult de mama ei. (f. 57-59).
Adresa Poliției municipiului G. în care se arată că reclamanta a formulat în decursul ultimilor ani mai multe reclamații împotriva pârâtului, pe care ulterior le-a retras pe toate, denotă o lipsă de seriozitate și inconsecvență, din partea reclamantei care din labilitate sau în scop șicanator, abuzează de dreptul la petiționare și de liberul acces la justiție, perpetuând prin aceasta tensiunile grave dintre părți care au devenit ireconciliabile. (f.60)
Probele administrate în cauză, nu dovedesc susținerile deosebit de grave ale reclamantei, cum că minora ar fi supusă abuzurilor fizice și psihice
din partea pârâtului, iar din ancheta socială și evaluarea psihologică a minorei, care se coroborează cu constatările directe ale instanței în urma audierii acesteia în camera de consiliu, a rezultat că nu există nici un pericol pentru dezvoltarea fizică, intelectuală sau morală a minorei P. C. M. dacă rămâne în continuare în grija și supravegherea pârâtului până la soluționarea definitivă a dosarului civil nr._ al Judecătoriei G. .
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta a declarat în termen legal apel, solicitând admiterea apelului, schimbarea hotărârii în sensul admiterii cererii.
În motivare se arată că hotărârea este netemeinică, întrucât in înscrisurile depuse la dosar rezultă că mediul familial creat de pârât nu este unul stabil, iar din raportul psihologic rezultând că minora a fost martora și ținta unor scandaluri dintre pârât și soția sa. Din același raport rezultă că minora îl percepe pe tatăl său ca fiind dur și sever, nereceptiv la nevoile minorei.
La Poliția G. au fost înregistrate mai multe dosare care au ca obiect plângeri formulate de actuala soție a pârâtului pentru violențe, instabilitatea mediului familial în care trăiește minora se traduce și prin existe4nța pe rolul Judecătoriei G. a trei cereri de divorț. Psihologul care a consiliat minora a putut constata influența puternică a tatălui.
Din vina pârâtului apelanta este în imposibilitate de a-și exercita drepturile prev. în sentința nr. 385/2011. Izolarea minorei față de tată este rezultatul acțiunilor pârâtului iar soluționarea pe calea amiabilă a litigiului nu s-a putut realiza întrucât pârâtul nu s-a prezentat la mediator. În mediul în care a trăit minora a dezvoltat sentimente de neliniște și anxietate, dobândind cunoștințe sexuale neadecvate vârstei. În casa pârâtului integritatea fizică și psihică a minorei sunt puse în pericol.
La data de_ apelanta a depus completarea motivelor de apel, prin care se arată că în hot atacată se acordă încredere absolută probelor depuse de pârât.
Intimatul a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului, întrucât se solicită dispunerea unei măsuri extreme contrare intereselor minorului și voinței exprimate de acesta.
Probele administrate confirmă că susținerile invocate de apelantă nu sunt întemeiate.
Minora continuă studiile, fiind înscrisă într-o școală în loc. G., unde are rezultate bune, iar din raportul psihologic rezultă că relația tată -fiică este una normală.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și a celor de ordine publică, tribunalul în temeiul art. 480 cod civil îl va respinge pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 996 Cod civil instanța de judecată stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Acest text legal fixează condițiile de admisibilitate a unei cereri de ordonanță președințială.
Potrivit art. 397 Cod civil după divorț autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți afară de cazul în care instanța decide altfel. Dacă există motive temeinice având în vedere interesul superior al copilului
instanța stabilește ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinți, prevede art 398 C civil.
În cazul împrejurărilor instanța de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile și îndatoririle părinților divorțați față de copiii lor minori.
După cum rezultă din aceste texte legale este evident că rațiunea legiuitorului este în sensul că exercitarea autorității părintești să se facă în comun.
În cauza probațiunea administrată nu dovedește că există indicii care să ducă la concluzia că interesul superior al copilului este afectat în situația în care de urgență, nu se procedează la schimbarea modalității de exercitare a autorității părintești.
Potrivit art. 20 alin. 2 ind. 5 din Legea 257/2013, se considera motive intemeiate pentru ca instanta sa decida ca autoritatea parintească sa se exercite de catre un singur parinte alcoolismul, boala psihica, dependenta de droguri a celuilalt parinte, violenta fata de copil sau fata de celalalt parinte, condamnarile pentru infractiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infractiuni cu privire la viata sexuala, infractiuni de violenta, precum si orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de catre acel parinte a autoritatii parintesti.
Probațiunea administrată în cauză nu este în măsură să dovedească vreunul din motivele arătate mai sus, care să justifice că exercitarea autorității părintești și de către tată ar fi în detrimentul minorei.
Înscrisurile depuse în fața instanței de apel de către apelant, precum și constatările instanței cu ocazia audierii minorei sunt în măsură să ducă la concluzia că minora beneficiază de condiții de creștere și educare care îi permit obținerea unor rezultate bune la învățătură și o dezvoltare normală.
Într-adevăr existența unor divergențe între pârât și actuala sa soție nu sunt în măsură să creeze cel mai favorabil climat în care să trăiască un minor însă aceste aspecte nu sunt în măsură să ducă la aprecierea că dezvoltarea minorului este afectată.
Concluziile raportului psihologic întocmit de DGASPC Cluj confirmă că între părinți există tensiuni, fiecare dintre ei obstrucționând accesul celuilalt la copil, ceea ce denotă că poziția ambelor părți este una care nu presupune o atitudine constructivă ci de o împiedicare în dezvoltarea relațiilor firești a fiecărui părinte cu copilul. Presupusul abuz sexual se referă așa cum se reține în cuprinsul raportului psihologic la incidențe izolate datorate neglijenței adulților, care nu sunt în măsură să justifice cu privire la primul capăt de cerere temeiul admiterii unei astfel de cereri.
În ceea ce privește cererea subsecventă, așa cum a rezultat din probațiunea administrată ci în principal de poziția exprimată de minoră cu ocazia audierii, cererea nu este întemeiată întrucât condițiile de locuit ale minorei la momentul actual sunt corespunzătoare și mai mult și față de poziția exprimată de minoră nu este în interesul acesteia o modificare a domiciliului în condițiile actuale.
Potrivit art. 2 alin. 5 din Legea nr. 235/2013, în determinarea interesului superior al copilului se au in vedere cel putin urmatoarele: a) nevoile de dezvoltare fizica, psihologica, de educatie si sanatate, de securitate si stabilitate si apartenenta la o familie; b) opinia copilului, in functie de varsta si gradul de maturitate; c) istoricul copilului, avand in vedere, in mod special, situatiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice alta forma de violenta asupra copilului, precum si potentialele situatii de risc care pot interveni in viitor; d) capacitatea parintilor sau a persoanelor care urmeaza sa se ocupe de cresterea si ingrijirea copilului de a raspunde
nevoilor concrete ale acestuia; e) mentinerea relatiilor personale cu persoanele fata de care copilul a dezvoltat relatii de atasament."
În condițiile în care în mod neechivoc minora și-a exprimat intenția de a locui în continuare în mun. G. în vederea desfășurării unei activități normale școlare, fiind evident că o modificare a actualelor condiții în ceea ce privește domiciliul minorei este de natură să bulverseze activitatea atât școlară cât și socială a minorei, nefiind probate susțineri deosebit de grave ale reclamantei și nici probată condiția de admisibilitate a unei cereri de emiterea unei ordonanțe președințiale, respectiv un caz grabnic, instanța apreciază că soluția instanței de fond este temeinică și legală raportat la dis part. 996 N.C.P.C.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 480 NCPC va respinge ca nefondat apelul declarat de către reclamanta SA împotriva Ordonanței președințiale nr. 819 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei G., pe care o va păstra în întregime. Fiind în culpă procesuală ca urmare a respingerii apelului, intimatul făcând cheltuieli de judecată cu angajarea unui apărător, în temeiul art. 453 NCPC va obliga apelanta să plătească intimatului P. V. C. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în apel.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat apelul declarat de către reclamanta SA împotriva Ordonanței președințiale nr. 819 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei G., pe care o păstrează în întregime.
Obligă apelanta să plătească intimatului P. V. C. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Noiembrie 2013.
Președinte,
F. S. B.
Judecător,
D. T.
Grefier,
G. P.
Red.dact.D.T./C.Ț.
4 ex/_
Jud.fond.F. S.
| ← Decizia civilă nr. 548/2013. Ordonanta presedintiala | Decizia civilă nr. 473/2013. Ordonanta presedintiala → |
|---|
