Decizia civilă nr. 621/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ DOSAR NR._
Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr.677/2001
DECIZIA CIVILĂ NR.621/A/2013
Ședința publică din 22 Noiembrie 2013 Completul este constituit din: PREȘEDINTE: O. R. G.
JUDECĂTOR: D. -I. T. GREFIER: A. -P. B.
Pe rol fiind soluționarea apelurilor promovate de apelanta reclamantă
S. R. de R. B.
, în contra Sentinței civile nr.9356/11 Iunie 2013, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimata pârâtă S.C. M. P. S.R.L.
, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu a răspuns nimeni. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că apelanta reclamantă a solicitat prin motivele de apel judecarea cauzei și în condițiile art.223 Noul Cod de procedură civilă (f.8).
T. ul, din oficiu, invocă excepția necompeteței materiale a T. ului
C., raportat la obiectul litigiului, reținând cauza în vederea pronunțării pe excepția invocată.
T R I B U N A L U L
Deliberând, reține că prin sentința civilă nr.9356/11 Iunie 2013 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N., a fost respinsă cererea înaintată de reclamanta S. R. de R., în contradictoriu cu pârâta S.C. M. P. S.R.L., ca neintemeiata.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Cererea de chemare în judecată este fundamentată pe prezumția legală de beneficiar a pârâtei cu privire la serviciile de radiodifuziune, conform din HG 977/2003 si art. 40 din Legea 41/1994.
Conform art. 40 alin. (3) din Legea 41/1994 modificată, persoanele juridice cu sediul în România, inclusiv filialele, sucursalele, agențiile și reprezentanțele acestora, precum și reprezentanțele din România ale persoanelor juridice străine, au obligația să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune și o taxă pentru serviciul public de televiziune, în calitate de beneficiari ai acestor servicii.
Din acest text de lege rezultă că legea nu prezumă calitatea de beneficiar al serviciilor de radiodifuziune cu privire la toate persoanele juridice, beneficiară a serviciului de radiodifuziune fiind doar acea persoana juridică în favoarea căreia se prestează efectiv acest serviciu public.
Prezumția pe care reclamanta și-a întemeiat acțiunea era prevăzută doar de art. 3 din HG 977/2003.
Prin Sentința civila nr. 278/2009 pronunțată de către Curtea de Apel
C. menținută prin decizia nr.4949/2009 a I., publicată în M.O. nr. 691/_ s-a admis excepția de nelegalitate a acestui text.
În consecință, s-a confirmat interpretarea art. 40 alin. (3) din Legea 41/1994 mai sus indicată.
În facturile fiscale emise de SC FFEE Electrica Furnizare Transilvania Nord SA (filele 6-13) este inserata taxa de radiodifuziune care se plateste odata cu factura, iar daca a fost platita factura pentru electricitate a fost platita si taxa solicitata, astfel ca reclamanta trebuie sa se desocoteasca cu SC FFEE Electrica Furnizare Transilvania Nord SA. In caz contrar, daca s-a facut doar plata partiala a facturii catre Electrica, fara taxa de radiodifuziune(ceea ce este putin probabil, intrucat daca nu se plateste factura integral se trece la sistarea serviciului), reclamanta era datoare sa faca dovada acestei situatii.
Având în vedere că art. 40 alin. (3) din Legea 41/1994 condiționează calitatea de beneficiar al serviciilor de radiodifuziune de prestarea efectivă a acestui serviciu către persoana juridica în cauză, că art. 3 din HG 977/2003 a fost constatat ca fiind nelegal, ca reclamanta nu a dovedit în speță calitatea pârâtei de beneficiar al serviciilor sale, iar pe baza facturilor fiscale emise de SC FFEE Electrica Furnizare Transilvania Nord SA in care este inserata taxa de radiodifuziune si care se plateste odata cu factura, nu se poate solicita de la parata debitul aratat in actiune, instanța a respins cererea ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței menționate a declarat apel reclamanta S. R. de R., solicitând anularea acesteia și obligarea pârâtei la plata taxei pentru serviciul public de radiodifuziune și penalități aferente, cu cheltuieli de judecată.
În ședința publică din_ tribunalul din oficiu a invocat excepția necompetenței materiale de soluționare apelului.
Analizând excepția invocată, tribunalul reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta S. R. DE R. a solicitat obligarea pârâtei SC MILFLOR P. S. la plata sumei de 552,06 lei, reprezentând taxa pentru serviciul public de radiodifuziune, fiind vorba despre raporturi juridice între persoane care au calitatea de profesioniști, astfel cum este definită această calitate prin art.3 alin.2 și 3 C.civ., conform căruia "Sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere. Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ";.
Potrivit dispozițiilor art.36 alin.3 din Legea nr.304/2004 în cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, secții maritime și fluviale sau pentru alte materii.
Potrivit art.37 din același act normativ, în domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înființa tribunale specializate. T. ele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor si al municipiului B. și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de
județ. T. ele specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care se înființează.
Prin înființarea T. ului Comercial C., acesta a preluat potrivit dispozițiilor art.37 alin.3 din Legea nr.304/2004 cauzele de competența tribunalului în domeniul în care s-a înființat, respectiv cauzele de natură comercială, în prezent și litigiile dintre sau cu profesioniști.
Se reține în acest sens faptul că, deși criteriul de delimitare a cauzelor prin raportare la dreptul material și-a pierdut funcționalitatea, niciuna dintre normele noului cod civil ori ale Legii nr.71/2011 de punere în aplicare a acestuia, nu interzice separarea litigiilor în care cel puțin una dintre părți are calitatea de profesionist în materia "activităților de producție, comerț sau prestări de servicii"; (expresie care, conform art. 8 din Legea nr. 71/2011, înlocuiește expresiile "acte de comerț";, respectiv "fapte de comerț";) de celelalte litigii care implică profesioniști în alte materii și conferirea competenței de
soluționare a primei categorii tribunalelor specializate, astfel cum a procedat, implicit, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 654/31 august 2011.
Pe de altă parte, dispozițiile art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 au un caracter enunțiativ și nu limitativ prevăzând posibilitatea înființării în cadrul secțiilor civile, a unor complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora, precum: cereri în materie de insolvență, concordat preventiv și mandat ad hoc; cereri în materia societăților comerciale și a altor societăți, cu sau fără personalitate împiedicarea ori denaturarea concurenței; cererile privind titlurile de valoare și alte instrumente financiare.
Conform art. 228 din Legea nr. 71/2011, normă specială față de art. 227 din același act normativ, până la data intrării în vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Argeș, C. și Mureș se reorganizează ca tribunale specializate sau, după caz, ca secții civile în cadrul tribunalelor Argeș, C. și Mureș, în condițiile art. 226.
Stabilirea întregii sfere de competență a tribunalelor specializate revine, conform art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, Consiliului Superior al Magistraturii, dispozițiile art. 227 din Legea nr. 71/2011 vizând doar o parte dintre cauzele de competența tribunalelor specializate, respectiv cele pentru care legile speciale prin raportare la noul Cod civil prevăd expres că anumite cauze sunt de competența tribunalelor comerciale ori, după caz, de competența secțiilor comerciale ale tribunalelor sau curților de apel.
T. ele comerciale Argeș, C. și Mureș au fost reorganizate ca tribunale specializate, prin Hotărârea C. nr. 654/31 august 2011. Pentru a pronunța această hotărâre, Consiliul Superior al Magistraturii a avut în vedere volumul de activitate înregistrat la nivelul celor trei tribunale comerciale prin comparație cu volumul de activitate în materie comercială de la alte tribunale situate în localități în care își au sedii curți de apel, similar cu situația în care se află cele trei tribunale specializate și care au o schemă relativ apropiată cu cea rezultată din comasarea schemei tribunalului specializat cu cea a tribunalului de drept comun.
Deși Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a pronunțat expres asupra competenței materiale a tribunalelor specializate, a avut în vedere, în mod neechivoc, volumul de activitate al acestor instanțe, volum care include toate cauzele a căror natură "comercială"; era determinată prin aplicarea dispozițiilor art. 3, art. 4, art. 7, art. 9 și art. 56 din Codicele de comerț din 1887. În consecință, nu se poate reține intenția legiuitorului de a transfera competența de soluționare a acestor cauze în favoarea secțiilor civile ale tribunalelor de drept comun, reorganizarea păstrând în favoarea tribunalelor
specializate competența materială în limitele competenței fostelor tribunale comerciale.
Având în vedere motivele expuse mai sus, în baza dispozițiilor art.132 C.proc.civ. tribunalul va admite excepția invocată și va declina competența de soluționare a apelului în favoarea T. ului Specializat C. .
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite excepția necompetenței materiale a T. ului C. .
Declină competența de soluționare a apelului declarat de reclamanta S.
R. de R. împotriva sentinței civile nr.9356/11 Iunie 2013 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N., în favoarea
ului Specializat C. . Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 22 Noiembrie 2013
PREȘEDINTE,
R. G.
JUDECĂTOR,
_I. T.
GREFIER,
-P. B.
Red. D.T./ A.P.B./_
| ← Decizia civilă nr. 64/2013. Pretenții | Încheierea civilă nr. 162/2013. Pretenții → |
|---|
