Decizia civilă nr. 640/2013. Obligatie de a face
| Comentarii |
|
Dosar nr. (.. ) R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILA Nr. 640/2013
Ședința publică de la 04 Decembrie 2013 Completul constituit din:
PREȘEDINTE Ana-SS
Judecător D. T. Grefier A. P.
S-a luat in examinare apelul declarat de apelant T. M., apelant T.
A., impotriva Sentintei civile nr. 7569/(.. ) pronuntata in dosar nr. (.. ) al J. i C. -N., privind și pe intimat P. C. F., intimat S. M. A M., având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezinta apelanții asistați de av Tomoaia L. și reprezentanta intimatei S. M., av. Urs L. M., lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentanta apelantilor arată că susține cererile în probațiune formulate în înscrisul depus la dosar la data de (.. ), și anume solicită completarea raportului de expertiză de către comisia de experți, conform următoarelor obiective: identificarea în regim de Cf și în realitate a parcelelor reclamanților și prin precizarea vecinătăților existente la data întocmirii CF-urilor din punct de vedere al documentației inițiale cu care s-a făcut întabularea terenului; identificarea parcelei și tarlalei 147 menționată în Titlul de Proprietate al pârâtei prin precizarea vecinătăților menționate în planul de punere în posesie; identificarea concretă a drumului și a văii care delimita în fapt în starea inițială cele două parcele, cu menționarea vecinătăților celor două parcele în zona în care există situația litigioasă; verificarea expertizei topo din anul 2004 și a expertizei cadastrale de întabulare a pârâtei din anul 2009 efectuate de dl ing.
D. Colțan, prin măsurători concrete, care să evidențieze dacă drumul este inclus sau nu ca suprafață, nu așa cum s-a efectuat de comisie în ce privește expertiza cadastrală din anul 2009, prin suprapuneri de hărți.
Totodată, reprezentanta apelantilor solicită efectuarea unei adrese către
P. com F. pentru a comunica planul de punere în posesie care a stat la baza emiterii titlurilor de proprietate ale apelanților și pârâtei, iar în situația în care declară că nu mai există, dacă punerea în posesie și emiterea de titluri a putut fi efectuată fără planul parcelar și planul de punere în posesie.
De asemenea, reprezentanta apelanților solicită încuviințarea probei testimoniale cu martorii Bojan R., Morar I. si Zugrav Traian, dorind să arate că drumul a fost folosit de către apelanți.
În probațiune, reprezentanta apelanților depune la dosar planșe foto și adresă din partea Administrației Naționale Apele Române.
Reprezentanta intimatei S. M. solicită respingerea completării raportului de expertiză, apreciind că expertul a răspuns la obiectivele raportului de expertiză.
În ceea ce privește proba testimonială, în cazul în care instanța apreciază că este utilă soluționării cauzei, solicită audierea unor martori și din partea lor.
Instanța în temeiul art. 295 C.pr.civ va respinge cererile în probațiune apreciind că raportul de expertiză este complet și legal întocmit iar probațiunea testimonială este neconcludentă raportat la teza probatorie propusă.
Nemaifiind alte cereri, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Reprezentanta apelanților solicită admiterea apelului, modificarea hotărârii, în sensul admiterii în totalitate a acțiunii și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată în apel și fond. Aceasta susține oral motivele de apel.
Reprezentanta intimatei S. M. solicită respingerea apelului, menținerea hotărârii de fond și obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată, pentru motivele arătate în întâmpinare.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T. UL
Reține că prin Sentința civilă nr. 7569/(.. ) pronuntata in dosar nr. (.. ) Judecatoria C. -N. ,a admis în parte acțiunea civilă completată formulată de reclamanții T. M. si T. A., în contradictoriu cu pârâții P. comunei F. , și Ș. M. a M. , și în consecință: S-a stabilit linia de hotar care desparte proprietatea reclamanților, respectiv imobilele înscrise în CF 1168 V., prev. cu nr. topo (.. ) /2, (.. )
/2, (.. ) /2, 1777/2 de proprietatea pârâtei S. M., respectiv imobilele înscrise în Titlul de proprietate nr. (.. ), tarla 46, parcela 187 si in CF nr. 1240 V., prev. cu nr. topo (.. ), 1673, astfel cum este marcată pe Planul anexă 4, pe aliniamentul punctelor A-B-C-D.A fost respinsă în rest acțiunea civilă completată.A fost obligată pârâta la plata în favoarea reclamanților a sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.S-au compensat în rest cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Conform înscrisurilor anexate la dosarul cauzei - Titluri de proprietate, extras de C.F. și schițe de punere în posesie: f. 53 - f. 72 și f. 80 - în Titlul de proprietate nr. (.. ) a fost înscris dreptul de proprietate al numiților N. Gheorghita, N. Ana, S. G., SA, identificat în tarla 46 parcela 187 in suprafața de 18.300 mp si în parcela 187/1 in suprafața de 1000 mp având următoarele vecinătăți: la nord - Perde I, la est - drum, la sud - Petran A și la vest - Drum.
Ulterior eliberării acestui titlul de poprietate, în cadrul Dosarului Civil nr. 9922/2004 a Judecătoriei C. -N. si în temeiul expertizei întocmite în cauză de expert judiciar Coltan D. s-a dispus întabularea in CF 1240 V. a următoarelor numere topo: 1665/2 in suprafața de 3254 mp., 1672 in suprafața de 54 mp., 1673 in suprafața de 5099 mp., 1678/2/2 in suprafața de 7528 mp, 1768 in suprafața de 2791 mp. Și nr. 1769/1 in suprafața de 574 mp.
Astfel, suprafața de 8407 mp cu nr. topo 1665/2; 1672 ; 1673 a rămas înscrisa in CF 1240 V. in favoarea lui N. Ana iar suprafeței de 10893 mp. i
s-a atribut nr. cadastral 2381 înscrisa in CF 5058 F. in favoarea lui N. G. si S. M. M. .
De asemenea, în Titlul de Proprietate nr. (.. ) a fost înscris dreptul de proprietate al numiților M. G. Lucretia si T. G. M. - tarla 46 parcelele (.. ), (.. ), 2327, 2385 in suprafața totala de 27.300 mp având următoarele vecinătăți: la nord - Dumitru N, la est - drum, la sud - Drum și la vest - S. I.
Ulterior, în cadrul Dosarului civil nr. 5066/2002 a Judecătoriei C. -N. si în temeiul expertizei judiciare întocmite în acel dosar de către expert judiciar
P. scu Stelian s-a dispus intabularea in CF 1168 V. a următoarelor numere topo: 1678/2; 1769/2; 1770/2, (.. ) /2, 1774/2 in suprafața de 9043 mp. și (.. ) /2, in suprafața de 3693 mp.
Concluziile celor două lucrări tehnice au fost sensibil identice, prin ambele reținându-se că în zona terenurilor in litigiu, nu exista întocmit Plan parcelar de punere in posesie, motiv pentru care nu se poate preciza daca drumul in litigiu a fost sau nu inclus in terenul paratei S. M. și din punct de vederea al titlului de proprietate sau al reclamanților T. din același punct de vedere al Titlului de Proprietate. Însă, ambele expertize concluzionează fără echivoc faptul că, conform Documentației de întabulare întocmite de expert Colțan D. - Plan anexa 6 si 7 - drumul in litigiu a fost inclus in suprafața numărului cadastral 2381 atribuit pârâtei.
Pe de altă parte, se reține că, conform expertizei judiciare întocmite de expert judiciar P. scu Stelian - Plan anexa 5 - drumul in litigiu nu a fost inclus in suprafața imobilelor proprietatea reclamantei.
Așadar, conform documentației cadastrale întocmita de Coltan D. drumul in litigiu, face parte din terenul paratei S. M. cu nr. cadastral 2381- așadar proprietatea privata a paratei.
Cu privire la susținerile reclamanților cum că acest drum ar fi proprietate publică, experți au renținut că, conform evidentelor cadastrale ediția 1970-74, drumul in litigiu nu este materializat pe aceste Planuri iar conform PUG F. si a întâmpinării depusa la dosarul cauzei de către P. comunei F., drumul in litigiu este drum de acces si exista in realitate, figurează ca drum pe Planul la PUG (anexa nr. 8 ). De asemenea, conform Planului CF V. anexa nr. 9 in zona parcelelor in litigiu a existat un drum de acces pentru parcelele din zona cu mențiunea ca nu era amplasat întocmai pe traseul actual.
În consecință, având în vedere situația tabulară actuală experții au făcut o propunere de stabilire a liniei de graniță, marcată pe Planul anexă 4, pe aliniamentul punctelor A-B-C-D, astfel: tronsonul cuprins intre pct. A-B reprezintă mejda dintre parcelele învecinate si anume parcela cu nr. cadastral 2381 proprietatea paratei S. Ana si terenul in suprafața de 9043 mp al reclamantei T. M. ; tronsonul cuprins intre pct. B-C nu reprezintă in fapt mejda dintre cele doua proprietăți întrucât pe acesta porțiune cele doua parcele sunt despărțite de parau; tronsonul cuprins intre pct. C-D reprezintă mejda despărțitoare dintre cele doua proprietăți aceasta deoarece pe acesta porțiune
prin documentația cadastrala întocmita de Colțan D., drumul de acces a fost inclus in suprafața numărului cadastral 2381.
Având în vedere concluziile lucrărilor tehnice efectuate în cauză, lipsite de relevanță juridică în speță, raportat la obiectul prezentei cereri de chemare în judecată, sunt declarațiile martorilor audiați, respectiv M. Aurel: f. 33, Nemeș Aurel: f. 34 și M. I.: f. 35, care de altfel, fiecare din ei susțin pozițiile părților de care au fost propuși.
De menționat că, răspunzând la interogatoriu: f. 36 - f. 40, părțile și-au menținut pozițiile procesuale exprimate prin cererea de chemare în judecată și respectiv întâmpinarea formulată.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat recurs - recalificat în apel, reclamanții, solicitând modificarea hotărârii, în sensul admiterii în totalitate a cererii de chemare în judecată, în sensul reglementării drumului-cale de acces, prin deblocarea acestuia și stabilirea graniței de hotar, pe alienamentul pct. A,B,C,F și E și evidențierea drumului, ca drum local de acces.
În motivare, se arată că soluția este netemeinică, întrucât în cuprinsul expertizelor, cu toate că se arată că nu există un plan parcelar de punere în posesie, nu se poate preciza, dacă drumul în litigiu, a fost sau nu inclus în terenul pârâtei. Includerea în documentația cadastrală întocmit de expert COLȚAN a drumului public, reprezintă un abuz, deoarece, drumul nu a fost inclus în titlul de proprietate al pârâtei.
Reprezentanții primăriei, au trecut drumul ca vecinătate estică a parcelei aparținând reclamanților .Drumul care face obiectul litigiului, este un drum local de acces, care permite accesul cetățenilor ce dețin proprietăți în zonă, fiind scriptic figurat și în planul cadastral.
Probațiunea testimonială nu a fost analizată în mod corect, iar pârâta S. recunoaște la interogator, că recurenții folosesc acest drum, din 1991.
Raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat de către comisia de experți, evidențiază că nu pot să afirme, că drumul în litigiu, a fost inclus în terenul pârâtei. Totodată acest raport evidențiază că, accesul recurenților este blocat, iar posibilitatea intrării pe teren de către reclamanți, nu poate fi practicată, întrucât terenul este mlăștinos.
În ceea ce privește cheltuielile, acestea ar fi trebuit acordate într-un alt cuantum, având în vedere că pentru grănițuire, trebuie acordate cheltuieli în cuantum de ½ parte și pentru drumul de acces, în totalitate.
S. M. a depus întâmpimnare solicitând respingera recursului, cu cheltuieli de judecată, apreciindsoluția instanței ca temeinică și legală, raportat la probatoriul administrat.
În mod corect s-a reținut că drumul litigiului, nu este inclus în terenul intimatei, iar expertul D. M., a afirmat că accesul la terenul reclamanților, nu este blocat în totalitate.
Si în raportul de cotraexpertiză, se arată că, se arată că reclamanții au acces prin două posibile căi Prin adresa nr. 40561/2011, depusă de reclamanți, primăria comunică că, în evidențele lor, nu rezultă categoria drumului în litigiu.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul reține următoarele:
Potrivit art. 584 C. civil Orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa. Cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate.
În principiu, grănițuirea reprezintă o operațiune de determinare prin semne exterioare a limitelor dintre două proprietăți vecine menite să apere dreptul de proprietate și se dispune atât în cazul unei inexistențe de delimitări între proprietăți cât și în situația în care astfel de semne exterioare există, dar sunt contestate de părți.
Prin soluționarea cererii, trebuie reconstituit vechiul hotar între proprietățile învecinate, la origine nelitigios și în acest sens trebuie administrate toate probele necesare pentru stabilirea acestui vechi hotar.
Urmărind a se reconstitui vechiul hotar, este necesar ca prin probe testimoniale să se determine vechiul traseu al mejdieie iar pentru punerea în executare a hotărârii, un specialist în materia topografie să realizeze lucrarea specifică. Cu alte cuvinte fiind evident că în unele situații, vechea mejdie a fost stabilită cu mult timp înainte și la fața locului să nu existe semne exterioare evidente, opinia expertului trebuie coroborată cu probele testimoniale și din coroborarea tuturor probelor trasă concluzia.
Vecinătățile celor două fonduri, pe celelalte laturi decât pe cea comună, nu au fost contestate. De asemenea, situația de fapt, decurgând din vecinătatea terenurilor părților, cuprinse în titlurile de proprietate emise în baza Legii nr. 18/1991, nu a fost contestată.
Ambele părți și-au înscris dreptul de proprietate în cartea funciară, în baza unor documentații tehnice, întocmite de către experți autorizați.
De principiu, în temeiul Legii nr. 18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut în natură, cu respectarea vechilor amplasamente .
Nici una din părțile, nu a contestat legalitatea emiterii titlului de proprietate ale celeilalte părți.
Având în vedere că cele două părți, în baza unor expertize întocmite la cererea lor, și-au întabulat dreptul de proprietate în cartea funciară, se poate aprecia, că reconstituirea dreptului de proprietate, s-a făcut pe vechiul amplasament.
În cuprinsul rapoartelor de expertiză administrate în cauză, s-a consemnat că, nu există un plan parcelar de punere în posesie, însă în condițiile în care părțile au fost de acord, cu întabularea dreptului în cartea funciară, în variantele și propunerile stabilite de experți la indicația părților, se poate aprecia că lipsa acestui document, nu este de natură să, ducă la
concluzia că partea de teren, cu categoria de drum nu a putut fi inclusă într-o parcelă.
De vreme ce expertul Colțan, a inclus acest teren reprezentând drum, în terenul intimatei iar expertul P. scu, nu a inclus această suprafață, în suprafața imobilului reclamanților, se poate aprecia că respectiva porțiune de teren, aparține, pârâtei.
În sprijinul acestei concluzii, este și răspunsul la interogatoriu, dat de către cei doi reclamanți, în fața instanței de fond, care la întrebarea nr. 4, răspund că drumul public, se oprește la o distanță de aproximativ 6-7 m., înaintea porții construite de pârâtă.
Prin acest răspuns la interogatoriu, se recunoaște implicit, că poarta delimitează o parte din terenul intimatei, fiind cuprins în parcela care i-a fost restituită în temeiul Legii nr. 18/1991 și că partea de teren de după poartă, înspre trenul intimatei, îi aparține acesteia. De aceea nu are relevanță modalitatea cum această cale de acces este figurată în evidența autorităților
locale, atâta timp cât în conformitate cu dispozițiile legale, acest drum nu este înscris în domeniul public, s-au declarat ca atare.
Instanța de fond, în mod corect a analizat și probațiunea testimonială, martorul Nemeș Aurel, declarând că, drumul este proprietatea intimatului S.
, deoarece se afla pe terenul acestuia, fiind făcut de către bunicul pârâtei, pentru a avea acces la moară. În acest sens este și declarația martorului M.
I. .
Argumentul folosirii terenului, drum de acces, încă din anul 1991, nu poate fi primit, în condițiile în care, recurenții nu au invocat vreun drept care să fie protejat prin eventuala folosire, în timp.
Având în vedere considerentele arătate mai sus, soluția instanței de fond cu privire la determinarea graniței, apare corectă, motiv pentru care, se impune și respingerea cererii, în legătură cu reglementarea drumului prin deblocarea acestuia, întrucât terenul aparține intimatei.
Soluția asupra cheltuielilor de judecată, este corectă, întrucât în mod corect, s-a dat eficiență art. 276 C.pr.c., instanța de fond punând sarcina pârâților, doar cheltuielile de onorariu expert, achitat de către recurenți și a compensat restul cheltuielilor.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 296 C.pr.c., tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat de T. M. si T. A. impotriva Sentintei civile nr. 7569/(.. ) pronuntata in dosar nr. (.. ) al J. i
C. -N. pe care o va mentine in totul.
Intimata a făcut cheltuieli de judecată, cu angajarea unui avocat, fiind în culpă procesuală, ca urmare a respingerii apelului, în temeiul art. 274 C.p.r.c., va obliga apelantii sa plateasca intimatei S. M. suma de 1500 lei cheltuieli de judecata in apel.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de T. M. si T. A. impotriva Sentintei civile nr. 7569/(.. ) pronuntata in dosar nr. (.. ) al
J. i C. -N. pe care o mentine in totul.
Obliga apelantii sa plateasca intimatei S. M. suma de 1500 lei cheltuieli de judecata in apel.
Decizia este definitiva.
Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 04 Decembrie 2013.
Președinte, Ana-SS
Red. D.T./DACT. C.E. 6 expl.
Judexcator de fond A. M. 05 Decembrie 2013
Grefier,
A. P.
udecător,
D. T.
| ← Încheierea civilă nr. 214/2013. Obligatie de a face | Decizia civilă nr. 236/2013. Obligatie de a face → |
|---|
