Decizia civilă nr. 645/2013. Prestație tabulară
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 645/R/2013
Ședința publică de la 06 Iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE C. -V. B.
Judecător C. -A. C. Judecător O. -C. T. Grefier C. -S. Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurent N. A., recurent B.
C. D., recurent B. I. N., împotriva Sentinței civile nr. 4886/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., privind și pe intimat M. L.
, intimat SA, intimat B. M., intimat M. M. M., intimat G. L.
, intimat SS, având ca obiect prestație tabulară.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns:
reprezentanta recurenților reclamanți avocat Larisa Simola Lipsă fiind:
recurent Reclamant - B. C. D.
recurent Reclamant - B. I. N.
intimat Pârât - B. M.
intimat Pârât - G. L.
intimat Pârât - M. L.
intimat Pârât - M. M. M.
recurent Reclamant - N. A.
intimat Pârât - SA
intimat Pârât - SS Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța constată faptul că recursul este formulat în termen, este motivat și a fost comunicat.
Se constată faptul că la data de_ s-a depus la dosar întâmpinare din partea intimaților pârâți SA, B. M., M. L. și SS, prin care se solicită respingerea ca nefundat a recursului, menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate, cu cheltuieli de judecată.
Instanța comunică un exemplar din întâmpinare cu reprezentanta recurenților reclamanți.
Reprezentanta recurenților reclamanți depune la dosar chitanța nr. 526222/_ reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 1765 lei și timbru judiciar în sumă de 5 lei.
Instanța constată faptul că recursul este legal timbrat.
Reprezentanta recurenților reclamanți invocă excepția inadmisibilității cererii formulate de intimații pârâți SA, B. M., M. L. și SS, cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată. Arată faptul că cererea privind solicitarea cheltuielilor de judecată de la fondul cauzei este inadmisibilă în această fază procesuală, atâta timp cât pârâții nu au declarat recurs.
Reprezentanta recurenților reclamanți arată că nu mai are alte cereri în probațiune.
Instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pentru concluzii.
Reprezentanta recurenților reclamanți solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate, în sensul respingerii lipsei calității procesuale pasive a pârâților
M. L., SA, B. M., M. M. M., G. L. și SS și trimiterea cauzei spre rejudecare în ceea ce privește acțiunea introductivă de instanță. Arată că susține inadmisibilitatea cererii formulate de pârâții SA ,
B. M., M. L. și SS, cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată, acestea urmând a fi lămurite la fondul cauzei.
T R I B U N A L U L
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 4886/_ pronunțată de Judecătoria Turda în prezentul dosar
s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților M.
, SA, B. M., M. M. M., G. L. și Soica S. .
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții N. A., B. C. D. și B. I. N. în contradictoriu cu pârâții M. L., SA, B. M. ,
M. M., G. L. și Soica S. ca fiind promovată față de persoane fără calitate procesuală pasivă.
Au fost obligați reclamanții să plătească în favoarea pârâtului SS suma de 1000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 15 mai 2012 reclamanții N. A., B.
C. D. și B. I. N. au solicitat în contradictoriu cu pârâții M. L.
, SA, B. M., M. M. M., G. L. și Soica S. pronunțarea unei hotărâri prin care să fie obligați pârâții, în calitate de succesori legali ai defunctului S. E. să recunoască dreptul de proprietate al reclamanților asupra imobilului situat din punct de vedere administrativ în T., str. Ștefan cel Mare, nr. 2A, sc. A, et. II, ap. nr. 9, jud. Cluj, înscris în CF 50795 - C1 - U5 T., în baza contractului de vânzare cumpărare sub semnătură privată din data de_, iar în caz de refuz să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare și în consecință să se dispună întabularea dreptului de proprietate în cota de 1/2 în favoarea reclamantei N. A. și în cotă de câte 1/2 în favoarea reclamanților B. C. D. și B. I. N., cu titlu de drept cumpărare, cu cheltuieli de judecată în caz de opunere la admiterea acțiunii.
În fapt, au arătat reclamanții, imobilul în litigiu este situat din punct de vedere administrativ în T., str. Ștefan cel Mare, nr. 2A, sc. A, et. 2, ap. 9, jud. Cluj, iar la data de_ printr-un contract de vânzare cumpărare sub semnătură privată numitul S. E. și-a asumat obligația de a înstrăina dreptul său de proprietate asupra imobilului în litigiu în favoarea reclamanților, contra sumei de
50.000 lei, achitată în întregime. Pârâții au vocație succesorală în calitate de colaterali privilegiați ai defunctului.
În drept au fost invocate prevederile art. 885 și urm. Noul Cod Civil, 1650 și urm. Noul cod civil, 1527 noul cod civil, art. 274 c.pr.civ.
Pârâții SA, B. M., M. L. și SS au formulat la data de_ întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii pe motiv că este promovată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă și datorită nulității absolute a înscrisului prezentat de părți, contract de vânzare cumpărare din data de_, ca temei al transferului dreptului de proprietate.
În motivarea excepției lipsei calității procesuale pasive, pârâții au arătat că, deși au vocație succesorală, până la data depunerii cererii de chemare în judecată nu s-a procedat la dezbaterea succesiunii, demers care a fost îngreunat chiar de reclamanți. Deși au arătat că doresc să accepte succesiunea, persoanele care l-au preluat în îngrijire pe defunct au refuzat să le pună la dispoziție actele necesare formalităților succesorale care se află în deținerea lor.
Au învederat pârâții că, deși au vocație succesorală, la această dată nu au calitate de moștenitori, care indiferent de natura moștenirii trebuie să rezulte din act notarial sau hotărâre judecătorească, în urma dezbaterii succesiunii. Precizează pârâții că, numai în urma acceptării, tacite sau exprese, constatată de notar sau instanță în cadrul dezbaterii succesiunii și în baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești succesibilul dobândește calitatea de moștenitor.
Pe fondul cauzei, au arătat pârâții că, actul prezentat este nul, nefiind semnat de fratele lor, constatare care poate fi atestată de o expertiză grafoscopică.
În drept au fost invocate prevederile art._, 1669 cod. Civl, art. 26 din Legea nr._ -1178 c.civ de la 1864, 115 și urm. c.pr.civ., 274 c.pr.civ.
Reclamanții au depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care au solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților, învederând că, deși înscrisul sub semnătură privată încheiat între părți este nul ca și contract de înstrăinare, pentru nerespectarea formei autentice, în virtutea principiului conversiunii actului juridic are, potrivit art. 978 c.civ. valoarea unui antecontract, care naște în sarcina ambelor părți o obligație de a face, de a încheia în viitor contractul translativ de proprietate. Potrivit principiului relativității efectelor actului juridic, consacrat de art. 973 c.civ. actul juridic bilateral sau multilateral dă naștere la drepturi subiective și obligații numai pentru părțile lui, fără a putea să profite sau să dăuneze terțelor persoane. Distinct de părțile unui act juridic și terții, doctrina și jurisprudența consacră categoria avânzilor cauză, reprezentată de persoanele care deși nu au participat la încheierea actului juridic, sunt totuși îndrituite să profite de efectele lui, sau sunt ținute să suporte aceste efecte, datorită legăturii lor juridice cu una din părțile actului juridic. Fac parte din această categorie și succesorii cu titlu universal, cum sunt pârâții, antecontractul de vânzare cumpărare încheiat de autorul lor își produce efectele și față de acești pârâți, în sensul că în calitate de succesori preiau drepturile subiective și obligațiile autorului lor, cu excepția celor strâns legate de persoana autorului și a celor declarate de părți ca fiind netransmisibile.
Referitor la cea de-a doua solicitare de constatare a nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare au solicitat reclamanții ca această solicitare să fie calificată ca fiind o veritabilă cerere reconvențională, urmând ca pârâții să o timbreze potrivit dispozițiilor legale.
În probațiune au fost depuse la dosar următoarele înscrisuri în copie: certificat de deces al numitului S. E., certificat de deces al numitei S. T., certificat de căsătorie al acestora, notificări, extras CF 50795 - C1-US, contract de vânzare cumpărare sub semnătură privată din_, certificat de atestare fiscală.
Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, invocată prin întâmpinare s-au reținut următoarele:
La data de_ a fost încheiat contractul de vânzare cumpărare sub semnătură între numitul S. E. în calitate de vânzător pe de o parte și reclamanți în calitate de cumpărători cu privire la imobilul situat din punct de vedere administrativ în T., str. Ștefan cel Mare, nr. 2A, sc. A, et. II, ap. nr. 9, jud. Cluj, înscris în CF 50795 - C1 - U5 T. .
La data de_ numitul S. E. a decedat, conform certificatului de deces aflat în copie la fila 6 din dosar, iar prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei T. la data de 15 mai 2012 reclamanții au chemat în judecată pe pârâții M. L., SA, B. M., M. M. M., G. L. și Soica
S. solicitând instanței pronunțarea unei hotărâri prin care să fie obligați pârâții, în calitate de succesori legali ai defunctului S. E. să recunoască dreptul de proprietate al reclamanților asupra imobilului situat din punct de vedere administrativ în T., str. Ștefan cel Mare, nr. 2A, sc. A, et. II, ap. nr. 9, jud. Cluj, înscris în CF 50795 - C1 - U5 T., în baza contractului de vânzare cumpărare sub semnătură privată din data de_, iar în caz de refuz să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare cumpărare și în consecință să se dispună întabularea dreptului de proprietate în cota de 1/2 în favoarea reclamantei
N. A. și în cotă de câte 1/2 în favoarea reclamanților B. C. D. și B.
I. N., cu titlu de drept cumpărare.
Instanța de fond a constatat că, atât încheierea contractului de vânzare cumpărare sub semnătură privată, cât și decesul promitentului vânzător au avut loc ulterior datei de_, legea aplicabilă prezentului litigiu fiind Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 privind Codul civil.
Totodată, s-a reținut că, într-o acțiune având ca obiect pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic, are calitate procesuală pasivă promitentul-
vânzător care a încheiat, personal sau prin reprezentare, antecontractul de vânzare- cumpărare și față de care se produc efectele actului respectiv.
Potrivit principiului relativității efectelor actului juridic civil consacrat de art. 1280 C.civ., actul juridic civil bilateral sau multilateral dă naștere la drepturi subiective și obligații numai pentru părțile lui, fără a putea să profite ori să dăuneze terțelor persoane. Distinct însă de părțile unui act juridic și terți, doctrina și jurisprudența consacră categoria de avânzi-cauză, reprezentată de persoanele care, deși nu au participat la încheierea actului juridic, sunt totuși îndrituite să profite de efectele lui sau, după caz, sunt ținute să suporte aceste efecte, datorită legăturii lor juridice cu una din părțile acestui act juridic.
Fac parte din această categorie și succesorii cu titlu universal, însă în prezenta cauză se impune a se stabili dacă pârâții, colaterali privilegiați ai defunctului S. E., au această calitate în lipsa dezbaterii succesiunii.
Din interpretarea dispozițiilor art. 1125 cod civil, reiese că pârâții, colaterali privilegiați ai defunctului fac parte din categoria moștenitorilor nesezinari, aceștia dobândind sezina numai prin eliberarea certificatului de moștenitor, dar cu efect retroactiv din ziua deschiderii moștenirii - art. 1127 c.civ.
Noțiunea de sezina este definită prin art. 1125 cod. Civ., conform căruia
"Pe langa stăpânirea de fapt exercitata asupra patrimoniului succesoral, sezina le confera mostenitorilor sezinari si dreptul de a administra acest patrimoniu si de a exercita drepturile si acțiunile defunctului.
Potrivit dispozițiilor art. 1127 al. 2 c.civ. până la intrarea în stăpânirea de fapt a moștenirii, moștenitorul legal nesezinar nu poate fi urmărit în calitate de moștenitor. Trimiterea în posesie a moștenitorilor nesezinari se poate realiza pe cale necontencioasă, prin eliberarea certificatului de moștenitor, sau prin hotărâre judecătorească atunci când există neînțelegeri între părți. Astfel, dovada că moștenitorul legal nesezinar a dobândit posesia bunurilor se face prin certificatul de moștenitor sau hotărârea judecătorească, după caz.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății. În condițiile în care nu s-a făcut dovada că pârâții, moștenitori nesezinari ai defunctului S. E., au intrat în stăpânirea de fapt a succesiunii, nu pot fi urmăriți ca moștenitori, neavând calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
În consecință, instanța de fond apreciază că excepția lipsei calității procesuale pasive în prezenta cauză este întemeiată, urmând a fi admisă, iar acțiunea fiind respinsă ca fiind promovată față de persoane fără calitate procesuală pasivă.
Referitor la cheltuielile de judecată, ținând cont că, soluționarea cauzei a avut loc prin admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive, nefiind analizate restul motivelor cuprinse în întâmpinare, și față de împrejurarea că, avocatul pârâților s-a prezentat la un singur termen de judecată, s-a apreciat că se impune limitarea cuantumului cheltuielilor de judecată de la suma de 2400 lei la suma de 1000 lei.
În consecință, în baza art. 274 al. 1 și 3 C.pr.civ. au fost obligați reclamanții să plătească pârâtului SS suma de 1000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, onorariu avocațial, acest pârât figurând ca plătitor pe chitanța nr. 45/_ depusă la fila 70 din dosar.
Împotriva sentinței examinate au promovat recurs reclamanții (f.3)
solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate în sensul respingerii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților și trimiterea cauzei spre rejudecare în ceea ce privește acțiunea civilă formulată,cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii
se apreciază hotărârea instanței de fond nelegală și neîntemeiată, fiind încălcate prevederile art. 1280-1282 C.civ. Chiar dacă înscrisul sub semnătură privată este nul ca și contract de înstrăinare pentru nerespectarea formei autentice, în virtutea principiului conversiunii consacrat de art. 1260 NCC înscrisul are valoarea unui antecontract care naște în sarcina ambelor părți o
obligație de a face respectiv de a încheia în viitor contractul translativ de proprietate.
Potrivit principiului relativității efectelor actului juridic consacrat de art. 1290 NCC, contratul produce efecte numai între părți, fără a putea să profite ori să dăuneze terțelor persoane. Anterior intrării în vigoare a NCC doctrina și jurisprudența consacră categoria avânzilor cauză reprezentată de persoanele care, deși nu au participat la încheierea actului juridic sunt îndrituite să profite de efectele lui sau, după caz, sunt ținute să suporte aceste efecte, datorită legăturii lor juridice cu una dintre părțile actul act juridic. Însă, în actuala reglementare acest lucru este reglementat expres de art. 1292 NCC care consacră categoria avânzilor cauză, constând în succesorii universali sau cu titlu universal, fără a distinge dacă au acceptat sau nu succesiunea, dacă sunt sau nu sezinari.
În speță, din actele de stare civilă depuse la dosarul cauzei rezultă legătura de rudenie a pârâților cu defunctul S. E. iar antecontractul încheiat de autorul lor își produce efectele și față de acești pârâți. În această calitate, de succesori legali, pârâților le incumbă recunoașterea obligațiilor asumate de autorul lor, fără a fi necesară anterior dezbaterea succesiunii.
Chiar dacă instanța de fond a analizat cu prioritate excepția și s-a pronunțat în sensul admiterii și a ignorat fondul cauzei, trebuia totuși la analizarea excepției să aibă în vedere că pe fond pârâții au înțeles să invoce nulitatea antecontractului încheiat de defunct cu reclamanții, în termenul legal de 1 ani de la data deschiderii succesiunii, demers care nu putea fi făcut decât în virtutea calității lor de moștenitori, echivalând cu un act de acceptare tacită a moștenirii, conform art. 1108 alin. 3 NCC.
În al doilea rând, se solicită a reține și sancționa reaua credință a intimaților pârâți care ulterior soluționării cauzei au înțeles să își exercite dreptul de opțiune succesorală, fapt atestat de Încheierea nr. 53/_ eliberată de BNP Asociați V. scu.
Prin întâmpinarea formulată (f.25) intimații SA, B. M., M.
L. și Soica S.
au solicitat respingerea ca nefundat a recursului și menținerea integrală a sentinței atacate ca fiind temeinică și legală, cu obligarea recurenților la plata integrală a cheltuielilor de judecată.
În susținerea poziției procesuale
intimații au arătat referitor la criticile ce privesc excepția lipsei calității procesuale active că la data înregistrării cererii de chemare în judecată nu a avut loc acceptarea și dezbaterea succesiunii, demersul nefiind posibil chiar din culpa recurenților reclamanți care au refuzat să remită actele fratelui decedat.
Referitor la dovada calității de moștenitor și dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, aceasta se face, conform art. 1132-1133 C.civ. prin certificatul de moștenitor eliberat de notar.
Astfel, deși la data promovării acțiunii pârâții aveau vocație succesorală, nu aveau calitate de moștenitor care, indiferent de natura moștenirii, trebuie să rezulte din act notarial sau hotărâre judecătorească, în urma unei dezbateri succesorale.
În situația în care instanța de fond nu ar fi admis excepția invocată, s-ar fi putut ajunge la situația paradoxală ca dreptul de proprietate al unui bun să fie transmis de persoane care nu au calitatea de proprietar.
Pe de altă parte, este în afara oricărui echivoc că așa zisul transfer al dreptului de proprietate din patrimoniul defunctului în patrimoniul recurenților reclamanți nu a operat. Ori, în lipsa acestui transfer, bunul a rămas în patrimoniul defunctului și urmează să facă obiectul transmisiunii succesorale.
Până la actuala reglementare, succesibilul putea în mod excepțional, să blocheze confuziunea patrimoniilor și accederea creditorilor succesorali la activul său personal, prin declanșarea procedurii de acceptare sub beneficiu de inventar, regim care punea la adăpost pe succesibilii care ignoră de bună credința existența unui pasiv succesoral neconvenabil. În noua reglementare, acestea coordonate ale efectelor acceptării au dispărut pentru moștenirile deschise după 1 octombrie 2011, art. 1114 alin. 2 NCC limitând exclusiv la activul moștenirii posibilitatea creditorilor succesorali de ași recupera creanțele.
Așadar, această soluție legislativă consolidează concluzia că până la momentul stabilirii activului succesoral și al moștenitorilor acceptanți cărora le revine, creditorii nu pot promova o acțiune împotriva succesorilor legali întrucât aceștia nu au dobândit încă calitate procesuală pasivă.
Referitor la susținerile privind conversiunea actului încheiat anterior decesului, față de dispoziția expresă art. 1260 alin. 1 NCC, contrar interpretării recurenților, textul legal condiționează aplicabilitatea conversiunii de îndeplinirea condițiilor de formă și de fond prevăzute de lege pentru actul juridic ale cărui efecte sunt reclamate ca urmare a convențiunii. Ori, înscrisul sub semnătură privată nu poate fi luat în considerare ca o promisiune unilaterală de a vinde un imobil, pentru lipsa formei autentice - în virtutea art. 1279 alin. 3 teza I, art. 1339 alin. 1 teza finală, art. 1179 NCC. Un antecontract încheiat sub forma unui înscris sub semnătură privată rămâne valabil, însă, dacă se urmărește obținerea unei hotărâri care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare, este necesar ca antecontractul să fi fost încheiat în formă autentică.
Referitor la cheltuielile de judecată precizează că instanța de fond a apreciat că, cererea fiind soluționată numai la nivel de excepție, nu se justifică acordarea întregului onorariu. Având în vedere că reclamanții au promovat prezentul recurs, fiind reprezentați și în acest stadiu, solicită acordarea integrală a cheltuielilor de judecată, astfel cum sunt acestea dovedite în dosarul primei instanțe.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul în baza art. 312 alin.3 C.pr.civ. coroborat cu art. 3041C.pr.civ., îl va admite pentru următoarele considerente:
Acțiunea promovată a fost respinsă de către judecătorie ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților, colaterali privilegiați ai defunctului S. E., în lipsa dovezii împrejurării că aceștia în calitate de moștenitori legali nesezinari au dobândit posesia bunurilor, conform art. 1127 alin. 2 C.civ.
În literatura de specialitate s-a arătat că efectul principal al sezinei constă în faptul că moștenitorii care beneficiază de aceasta sunt în drept să exercite toate acțiunile patrimoniale ale defunctului, cum ar fi: acțiunea în revendicare, acțiunea pentru plata prețului unui lucru vândut de defunct, acțiunea pentru plata unei chirii, pentru repararea unui prejudiciu cauzat defunctului printr-un fapt ilicit precum și acțiuni posesorii cu privire la lucruri pe care nu le-a avut niciodată în posesie.
Un alt efect al sezinei este acela că moștenitorul însezinat are dreptul de a administra averea succesorală, percepând fructele naturale și civile.
În privința însă a datoriilor succesiunii, s-a stabilit că plata obligațiilor succesorale nu este o consecință a sezinei ci a transmiterii pasivului succesoral care se divide de drept între moștenitori, de la data deschiderii succesiunii.
Raportat la aceste efecte și având în vedere cea din urmă precizare, T. ul apreciază că justificarea calității procesuale pasive nu este condiționată de însezinarea pârâților, obligația de a perfecta antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat de către defunct făcând parte din pasivul succesoral.
Este de remarcat faptul că în recurs, reclamanții au prezentat Încheierea nr. 53/_ privind verificările efectuate în evidențele succesorale ale Camerei Notarilor Publici și ale Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, din care rezultă că s-au găsit înregistrate declarații privind opțiunea succesorală aferente perioadei_ -_ privind pe numiții SS, SA, M. L. și
B. M. după defunctul S. E. .
Într-o atare situație, T. ul apreciază necesară casarea hotărârii pronunțate în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. 3 C.pr.civ. ca urmare a faptului că judecătoria a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, urmând ca în rejudecare să se stabilească dacă și ceilalți pârâți, în calitate de succesori ai defunctului, au înțeles să accepte succesiunea într-una din modalitățile prevăzute de lege, respingând excepția lipsei calității procesuale pasive.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive.
Admite recursul declarat de reclamanții N. A., Bejinaru C. D., Bejinaru I. N., împotriva Sentinței civile nr. 4886/_ dosar nr._ a Judecătoriei T., pe care o casează și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare.
Decizia este irevocabilă.
ronunțată în ședința publică de la 06 Iunie 2013.
Președinte, C. -V. B. | Judecător, C. -A. C. | Judecător, O. -C. T. |
Grefier, C. -S. Ș. |
C.Ș. 07 Iunie 2013
OT/G.P. 26/20 iunie 2013
Judecător fond O. G. O. -Judecătoria Turda
| ← Încheierea civilă nr. 269/2013. Prestație tabulară | Decizia civilă nr. 28/2013. Prestație tabulară → |
|---|
