Decizia civilă nr. 361/2013. Fond funciar
| Comentarii |
|
Dosar nr._ *
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR. 361/R/2013
Ședința publică de la 02 Aprilie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: D. -I. T.
Judecător: D. T.
Judecător: M. O. -S. Grefier: L. M.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii asupra recursului promovat de recurent I. P. J. C. împotriva sentinței civile nr. 11771/_
, pronunțată în dos. nr._ * al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimat T. G., intimat T. S., intimat T. G., intimat S. I., intimat C. L. PENTRU S. D. DE P. P. A. T. A
C. M., intimat C. J. PENTRU S. D. DE P. A.
T. C., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
] Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că dezbaterea asupra recursului a avut loc în ședința publică din data de _
, când părțile prezente au pus concluzii, conform încheierii de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
INSTANȚA
A. cauzei de față constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 11771/_, pronunțată în dosar nr._
* al Judecătoriei C. -N. a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. J. pentru S. D. de P. P. asupra
T. C. .
A fost admisă în parte acțiunea precizată și extinsă a reclamanților T. G.
, T. S. , T. G. și Szakacz I. formulată în contradictoriu cu pârâtele C. L. De Aplicare A Legilor Fondului Funciar M. - Răcătău, C. J. Pentru S. D. De P. P. A. T.
C. și I. P. J. C. și în consecință:
A fost obligată pârâta C. L. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar M. - Răcătău să procedeze la punerea în posesie și să întocmească documentația necesară pentru eliberarea titlului de proprietate și să o înainteze Instituției P. J. C. pentru terenurilor înscrise în Cărțile funciare nr. 44, 53, 125, 127, 157, 464 și 506 M. .
A fost obligată pârâta I. P. J. C. la emiterea titlului de proprietate în favoarea reclamanților pentru terenurile înscrise în Cărțile funciare nr.44, 53, 125, 127, 157, 464 și 506 M. .
A fost respinsă | acțiunea | reclamanților | formulată în |
contradictoriu cu pârâta C. | J. | pentru S. | D. de P. |
P. asupra T. C. ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Potrivit actelor de stare civilă depuse la dosar, reclamanții T.
G., T. S., T. G. și Szakacz I. sunt descendenții- fii ai numiților T. G. și T. Varvara. Antecesorul acestora, T. G. a fost fiul numiților T. G. și T. Palaghia.
Prin cererea înregistrată sub nr.42/_ și cererea nr.68/_ reclamanții T. S. și T. G. au solicitat Comisiei Locale de Aplicare a Legilor Fondului Funciar M. Răcătău reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor înscrise în cărțile funciare 44, 53, 153, 157, 464, 506, 125, 127 M., terenuri care au aparținut antecesorilor lor bunici T. G. și T. Palaghia (filele 5- 8). Cererea s-a făcut în numele tuturor moștenitorilor.
Din cuprinsul cărților funciare pentru care s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, instanța reține următoarea situație tabulară: în Cartea funciară 44 M. pentru terenul cu nr. topo 1505 și 1506, este înscris proprietar văd. lui Togyer Palagye născ. Roba asupra cotei de 4/32 parte; în C artea funciară nr.53 M. pentru terenul cu nr. top_
,_ /_, 1167, 1168 și 1214 este înscris proprietar Togya Gyorgyne Bocsonyi născ. Roba Palaghia asupra cotei de 1/6 parte; în Cartea
funciară nr.125 M. pentru terenul cu nr. topo 1327 și 1343 este înscris proprietar Togya G. a (minor) și Roba Palagia văd. Lui Togya G. asupra cotei de 2/14 parte; în Cartea funciară nr.127 M. pentru terenul cu nr. top_, 1479 este înscris proprietar văd. Togyer Palagyia asupra cotei de 7/32 parte; în Carte a funciară nr.157 M . pentru terenul cu nr. topo 1145 și 1150 este înscris proprietar Togya Gyorgyne Bocsonyi și soția născ. Roba Palaghia în cotă nedeterminată; în Cartea funciară nr.464 M. pentru terenul cu nr. topo_ /_ /_ /_ /2/1 este înscris proprietar soția lui T. G. Bocsony născ. Roba Palaghia asupra asupra porțiunii de sub A+1-3; în Cartea funciară nr.506 M. pentru terenul cu nr. topo 1418 este înscris proprietar soția lui Togya Gyorgyene Bocsonyi născ. Roba Palagyia cu titlu de drept de moștenire, iar apoi Toader N. și Toader G. a în parti egale, moștenire, cota indiviza nedeterminată (filele 80-94, 96-139).
Potrivit raportului de expertiză tehnică topografică extrajudiciară efectuat de ing. I. Victor, terenurile înscrise în cărțile funciare 44, 53, 125, 127, 157, 464, 506 M. sunt libere nefiind eliberate procese-verbale de punere în posesie sau titluri de proprietate (filele 271-272, 286-287).
De asemenea, potrivit adreselor comunicate de pârâta C. L. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar M. - Răcătău pentru terenurile solicitate nu s-au întocmit procese-verbale de punere în posesie sau titluri de proprietate, acestea nu au format obiectul unor legi speciale de preluare abuzivă de către Statul Român, iar comuna nu a fost cooperativizată, fiind în zonă de munte.
Din coroborarea înscrisurilor privind Hotărârile nr.425/1990, nr.1637/1991, nr.1651/1991, emise de C. instituită în baza Decretului nr.118/1990 cu declarațiile martorelor Safta Mărioara și Iancu Lucreția, instanța a reținut că părinții reclamanților și copiii acestora au fost deportați
din localitatea de domiciliu, fiindu-le stabilit domiciliu forțat obligatoriu în perioada iunie 1952- februarie 1956 în comuna Călmățui, jud.Brăila.
În această perioadă de strămutare forțată părinții reclamanților au ieșit din posesia terenurilor, acestea fiind ocupate fără titlu de persoane din localitatea M. .
În acest context al stării de fapt prezentate anterior, instanța a verificat raportat la prevederile legale invocate de către reclamanți îndreptățirea acestora referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor înscrise în cărțile funciare 44, 53, 125, 127, 157, 464,
506 M. .
Potrivit art. 27 alin.2¹ taza I din Legea nr.18/1991 republicată cu modificările și completările ulterioare (alineat introdus prin pct.8 al art. I din titlul IV al Legii nr.247/2005) proprietarii sau moștenitorii acestora care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producție, nu au predat sau nu li s-a preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului, prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi.
Acest text de lege se referă la situațiile în care proprietarul terenului sau moștenitorul acestuia a pierdut posesia terenului fiindu-i preluate abuziv terenurile, fătă titlu, text care ar trebui interpretat în coroborare cu prevederile art. 11 alin.2¹ din Legea nr.18/1991 (introdus prin Legea nr.247/2005) potrivit căruia terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producție de la persoane fizice, fără înscriere în cooperativele agricole de producție sau de către stat, fără nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.
Prevederile art. 27 alin.2¹ și art. 11 alin.2¹ din Legea nr.18/1991 republicată, sunt aplicabile speței în considerarea faptului că antecesorii reclamanților au pierdut posesia terenurilor datorită unei măsuri abuzive a statului care i-a strămutat din localitatea de domiciliu, situație în care terenurile au fost ocupate de alte persoane, fără să fie atribuite legal acestora.
Prin urmare cererea reclamanților privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, care potrivit cărților funciare au aparținut antecesorilor lor, este întemeiată, valoarea titlului solicitat, în condițiile recunoașterii ope legis a dreptului de proprietate, având caracter recognitiv.
Potrivit dispozițiilor art. 27 alin.1 și 2 din Legea nr.18/1991 punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amplasamentului stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile. În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia măsurătorilor comisia locală ia act de recunoașterea reciprocă a limitelor proprietății de către vecini, le consemnează în documentele constatatoare, întocmind planurile parcelare și înaintează documentația comisiei județene sau prefectului pentru validare și, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate.
Ca atare, prin dispozițiile menționate, instanța a constatat că eliberarea titlului de proprietate presupune o prealabilă procedură de identificare în plan real fizic a terenurilor, procedură care este obligatorie, rolul titlului de proprietate constând în a definitiva și releva pe plan juridic situația referitoare la obiectul dreptului de proprietate.
Constatând că potrivit art. 27 alin.2¹ din Legea nr.18/1991 emiterea titlului se face de către prefect, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Județene Pentru S. D. De P.
A. T. C. respingand cererea reclamanților privind emiterea titlului de proprietate în contradictoriu cu această pârâtă.
Astfel, în temeiul prevederilor menționate anterior coroborate cu prevederile art.58 din Legea nr.18/1991 instanța a admis în parte acțiunea reclamanților precizată și extinsă obligand pârâta C. L. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar M. - Răcătău să procedeze la punerea în posesie și să întocmească documentația necesară pentru eliberarea titlului de proprietate și să o înainteze Instituției P. J. C. pentru terenurilor înscrise în Cărțile funciare nr. 44, 53, 125, 127, 157, 464 și 506 M. .
În temeiul art. 58 și art. 27 alin.2¹ din Legea nr.18/1991 republicată, instanța a obligat pârâta I. P. J. C. la emiterea titlului de proprietate în favoarea reclamanților pentru terenurile înscrise în Cărțile funciare nr.44, 53, 125, 127, 157, 464 și 506 M. .
În temeiul art. 274 C.pr.civ raportat la principiul disponibilității care guvernează procesul civil, instanța a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva Sentinței civile nr. 11771/_, pronunțată în dosar nr._ * a declarat recurs, I. P. J. C. prin care a solicitat In temeiul disp.art.304, pct.9 și art.3041C.proc.civ., admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate privind soluția dată de instanță prin care obligă I. P. J. C. la emiterea titlului de proprietate în favoarea reclamanților .
În motivare s-a invocat, pe cale de excepție, lipsa calității procesuale pasive a Instituției Prefectulului J. C. în temeiul prevederilor art.12, art.52 din Lg 18/1991 privind fondul funciar, art.6 din HG 890/2005, art.2 din Legea 340/2004, art.6 din H.G.nr. 460 /2006.
Potrivit prevederilor art. 12 din Legea 18/1991 coroborat cu prevederile art.4, art. 6 din HG nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, C. J. își desfășoară activitatea conform atribuțiilor stabilite în sarcina sa și este condusă de prefect în calitate de președinte al comisiei județene.
Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății (calitate procesuală activă) și, pe de altă parte, existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic (calitate procesuală pasivă).
P. J. C. în conformitate cu prevederile art.2 din Legea 340/2004 privind prefectul si instituția prefectului, republicată, este o instituție publică cu personalitate juridică, având patrimoniu și buget propriu care își exercită atribuțiile stabilite în sarcina sa potrivit prevederilor art.6 din H.G.nr. 460 /2006, actualizată, reprezentată în raportul juridic de prefect.
Având în vedere prevederile legale menționate anterior, în speță nu se justifică calitatea procesuală pasiva a Instituției P. J. C., aceasta neavând atribuții cu privire la eliberarea titlului de proprietate, sau la punerea în posesie, acestea fiind atribuții ale comisiilor județene și ale
comisiilor locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C., nu are personalitate juridică și nici patrimoniu propriu, ca element distinct al personalității juridice având doar atribuții administrativ-jurisdicționale, în conformitate cu prevederile art.12, art.52 din Legea 18/1991privind fondul funciar republicată.
De asemenea, în acest context, invocă și prevederile art.52, alin 2 din Legea 18/1991 republicată, conform căruia în litigiile având ca obiect fond funciar, C. județeană are calitate procesuală pasivă și, când este cazul, activă, fiind reprezentată legal prin prefect în calitate de președinte.
C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor județului C. nu face parte din I. P. J.
C. și nici nu este subordonată, simplul fapt că aceasta își desfășoară activitatea în sediul Instituției P. J. C. (n.n. prefectura), nu poate da dreptul nici unei alte instituții să presupună că aceasta are atribuții și în ceea ce privește reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Se impune a se face distincție între atribuțiile P. în calitate de președinte al Comisiei județene de fond funciar și atribuțiile P. în calitate de reprezentant al Instituției P. județului C. .
Potrivit prevederilor art. 8 din Legea privind fondul funciar nr. 18/1991,republicată, stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor se poate face prin reconstituirea sau constituirea acestui drept, pe calea prevăzută de art.5,art.6, art.27, art.36 și următoarele din H.G.890/2005 cu modificările și completările ulterioare, prin parcurgerea etapelor succesive.
În condițiile dispozițiilor art. 5, art.6 din H.G. nr. 890/2005 C. locală înaintează propunerea însoțită de documentația aferentă comisiei
județene privind validarea suprafeței pentru stabilirea dreptului de proprietate la care sunt îndreptățite persoanele.
Potrivit art. 27, alin. l, alin.2 din Legea nr. 18/1991, republicată, coroborat cu art. 34 pct. 1, art.36 din H.G. nr. 890/2005, punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți pot avea loc numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amplasamentului stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile.
Emiterea titlurilor de proprietate în temeiul prevederilor art.27, alin.(2Al) din Legea 18/1991 privind fondul funciar, republicată, se face cu respectarea prevederilor legilor fondului funciar, iar prefectul soluționează cererile în calitate de președinte al Comisiei județene de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
In concluzie, pentru motivele arătate mai sus, solicită admiterea excepției invocate și pe cale de consecință, admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerea cererii reclamanților față de I.
P. J. C. .
In drept:s-au invocat prevederile art. 299, art. 304, art.304 ind.l și următoarele Cod proc. civ., Legea nr. 18/1991 cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 1/2000; H.G. nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului cu modificările și completările ulterioare.
La data de_ intimata C. locală M. Răcătău de aplicare a Legii nr.18/1991 a depus întampinare în temeiul art.115 C.pr.civ.
, solicitand rejudecarea cauzei, admiterea ca părți în proces a unor
persoane care au prezentat intimatei acte doveditoare de dobandire a unor terenuri care se suprapun cu cele solicitate de reclamanții intimați. Aceste persoane au cumpărat terenurile de la foștii proprietari de carte funciară, fără ca tranzacțiile să fie operate în CF.
Prin înscrisul depus la data de_ intimata C. locală
M. Răcătău de aplicare a Legii nr.18/1991 a solicitat ca întampinarea depusă la dosar la data de_ să fie apreciată ca recurs împotriva Sentinței civile nr.11771/2012 a Judecătoriei Huedin.
S-au invocat ca motive de recurs, fără a fi argumentate, prevederile art.304 al.1 pct.7,8,9 C.pr.civ.
La data de_ s-a depus la dosar o cerere de intervenție accesori de către numiții B. Lucreția, T. G., Ianc G. ă ,R. N.
-Dinu și M. Dumitru, prin care au arătat că înțeleg să susțină poziția pârâtei/recurente I. P. J. C. solicitând ca ulterior încuviințării în principiu a cererii de intervenție accesorie, să se dispună, casarea sentinței civile nr. 11771 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, la_, iar pe cale de consecință, să trimiterea cauzei spre rejudecare, cu toate cheltuielile de judecată .
În fapt, s-a arătat că toți întervenienții sunt proprietari ai imobilelor terenuri,după caz asupra unor părți din terenurile cu privire la care, reclamanții/intimați solicită a le fi reconstituit dreptul de proprietate.
Interesul în formularea acestei cereri este născut și actual, întrucât în caz contrar, recurenta /pârâtă în folosul căreia a intervenit, ar fi ținută a elibera titluri de proprietate pentru reclamanții/intimați,care nu sunt persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate în acea zonă.
Pe fondul recursului, s-a arătat că instanța de fond a reținut în mod eronat atât starea de fapt cât și aceea de drept aplicabilă în cauză.
Pe motivele de recurs invocate de recurenta I. P. C.
,I. P. a atacat sentința recurată, atât pe fond, cât și pe excepție, în partea introductivă a cererii de recurs, indicând faptul că reclamanții/recurenți nu sunt persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate,iar în partea finală, pe excepție a invocat lipsa calității procesual pasive a acestei persoane juridice.
În lumina textelor de lege invocate de către recurenta Prefectura Cluj, mai exact art 5, 6 și următoarele din HG 890/2005 organul abilitat pentru validarea suprafeței de teren, pentru care ipotetic ar fi îndreptățiți reclamanții, este C. J. de Fond Funciar, ce are calitatea procesual pasivă în prezenta speță, nicidecum I. P. C. .
Faptul că Prefectul este președintele Comisiei Locale de Fond Funciar, nu atrage calitatea procesual pasivă a Instituției P. .
Acest aspect este lămurit și de disp. 44 ind.2 din L 247/2005. Sentința recurată, nu este opozabilă Comisiei Județene de Fond
Funciar,unica instituție abilitată în validarea anexelor aferente suprafețelor de teren,operațiune anterioară reconstituirii dreptului de proprietate. Astfel se impune a fi casată sentința recurată și a se trimite dosarul spre rejudecare în contradictoriu cu C. J., întrucât, cu totul că reclamanții nu sunt persoane îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate, este imposibil a fi pusă în executare o astfel de sentință.
Pe art. 304(9) C.Pr.Civ. sentința recurată este lipsită de temei legal, fiind pronunțată cu încălcarea flagrantă a legii.
In speță recunoașterea reciprocă a limitelor proprietății lipsește cu desăvârșire, fiind în prezenta unor suprapuneri grosolane, "neevidențiate în expertiza topo extrajudiciară, ce conține date străine de realitate.
Amplasamentele/parte din ele, solicitate de către reclamanți au fost atribuite legal intevenienților, atribuire recunoscuta si prin faptul ca de minim 60 de ani sunt înscriși in registrul agricol al comunei M. Răcătau in contradictoriu cu reclamanții care nu au fost înscriși in registrul agricol.
Tatăl reclamanților este T. G. decedat în 1986, iar părinții acestuia(bunicii reclamanților) sunt T. G. și T. Palaghia,persoane care nu au fost regăsite ca înregistrate în registrul agricol cu terenurile ilegal revendicate prin acest demers judiciar.
Astfel a reieșit neîndoielnic opoziția la admiterea acțiunii a Comisiilor indicând continuu, că terenurile revendicate de către reclamanți se suprapun cu terenurile pe care le folosesc intervenienții.
Raportat la această poziție procesuală se impunea în mod obligatoriu efectuarea unei expertize judiciare în condiții de contradictorialitate cu intervenienții în care să se indice toate suprapunerile existente.
De asemenea, s-a mai arătat în concret, pentru fiecare intervenient, care este suprafața care se pretinde a se suprapune cu terenul în litigiu.
În drept s-au invocat dispozițiile art 49, 51, 52 și următoarele, 82, 274, 304, 315 C.Pr.Civ, art. I pct. 30 și art XXII(2) din L 202/2010, art 8 din L 18/1991, L 247/2005.
La data de_ s-a depus o cerere de intervenție accesorie și de către numita Ianc S. arătand că înțelege să susțină poziția recurentei I. P. J. C. solicitând ca ulterior încuviințării în principiu a cererii de intervenție accesorie, prin sentința ce se va pronunța, în principal, să se dispună casarea sentinței civile nr. 11771 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, la_, și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În subsidiar: solicită reținerea cauzei spre rejudecare și respingerea acțiunii introductive, cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că intervenienta este promitenta cumpărătoare a unui imobil teren în suprafață de 5000 mp(0,5 ha) cumpărat prin act sub semnătură privată de la numita Toader S. la data de_ . Posesia asupra acestui imobil, i-a fost transmisă intervenientei, concomitent cu încheierea convenției.
În anul 2011 prin TP 22017, intervenientei i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 5, 4877 ha, suprafață din care nu fac parte si cei 5000 mp din convenția sub semnătură privată.
Până în anul 2012, intervenienta nu a aflat de existența acestui proces, astfel la data de_ a încunoștiințat C. L. M., în sensul de a nu-i pune în posesie pe intimații/reclamanți din acest ciclu procesual, motivat pe suprapunerea vădită de amplasamente.
A mai arătat că cei 5000 mp, se suprapun în tot cu imobilele cuprinse în dispozitivul sentinței recurate, motiv pentru care este evident interesul intervenientei în formulare cererii .
Pe fondul recursului arată că instanța a reținut în mod eronat atât starea de fapt cât si aceea de drept aplicabilă în cauză, reiterandu-se aceleași motive ca cele din cererea de intervenție formualtă de B. Lucreția,
T. G., Ianc G. ă ,R. N. -Dinu și M. Dumitru.
În drept: art 49, 51, 52 și următoarele, 82, 274, 304, 312, 315 C.Pr.Civ, art. I pct. 30 și art XXIl(2) din L 202/2010, art 8 din L 18/1991, L 247/2005 Titlu al XIII art 4..
Intimații T. S., T. G., T. G. și S. I., au depus la dosar întâmpinare, la recursul formulat de C. locala de fond funciar M. Răcătău și I. P. jud. C., prin care au invocat inadmisibilitatea calificării întâmpinării înregistrate la data de_ de către C. locală de fond funciar M. - Răcătău, ca recurs.
In ipoteza calificării întâmpinării arătate ca recurs, tot pe cale de excepție, invocă tardivitatea declarării căii de atac.
Pe fondul cauzei, solicită respingerea ca nefondat a recursului formulat de C. locală de fond funciar M. - Răcătău și a celui formulat de către I. P. J. C., ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Pârâta avea posibilitatea de a declarata in termen legal recurs împotriva Sentinței civile nr. 11771/2012 a Judecătoriei C. - N., pronunțată în dosar nr._ *, și a de formula toate criticile față de cele dispuse prin aceasta.
Se poate observa ca parata a optat sa formuleze întâmpinare, iar prin cererea depusă ulterior solicită calificarea acesteia ca fiind recurs, fără a indica insă temeiul in drept al acestei solicitări.
In ipoteza in care instanța de recurs va aprecia ca se impune calificarea scriptului denumit întâmpinare ca fiind recurs, in baza prevederilor art. 301 C.pr.civ., invocă excepția tardivității declarării acestuia.
Sentința civilă recurată i-a fost comunicată pârâtei la data de_, potrivit dovezii de comunicare de la fila 37 dosar rejudecare, iar recursul a fost înregistrat la data de_, cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de articolul menționat, astfel încât pârâta este decăzută din dreptul de a formula critici în privința sentinței de fond.
Pe fondul recursului apreciază ca nefondate criticile pârâtei întrucat, din probațiunea administrată la instanța de fond, în primul și al doilea ciclu procesual, s-a făcut dovada faptului că terenurile pentru care au solicitat eliberarea titlului de proprietate prin I. P. nu sunt cuprinse în titluri eliberate în favoarea altor persoane.
In același timp, solicită instanței de recurs să constate poziția oscilantă a pârâtei C. locală M. Răcătău, care în recursul judecat in primul ciclu procesual a depus întâmpinare prin care și-a exprimat poziția in sensul că este de acord cu emiterea titlului de proprietate. Pe de altă parte,poziția acesteia este contradictorie, in condițiile în care fie a susținut că intimații nu au nevoie de titluri de proprietate pentru exercitarea dreptului de proprietate asupra terenurilor in litigiu, fie că nu este posibilă eliberarea titlului in baza textului de lege invocat, iar ca ultimă variantă, in sensul că alte persoane ar fi solicitat eliberarea unor titluri de proprietate pentru o parte din terenuri.
Deși cauza se află in calea de atac în al doilea ciclu procesual, recurenta nu a dovedit afirmațiile sale în sensul că alte persoane din aceeași localitate ar fi solicitat terenurile in litigiu.
Instanța de fond, prin sentința civilă recurată, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale incidente, a apreciat că sunt îndeplinite cerințele legale în vederea eliberării titlului de proprietate pentru suprafețele de teren pe care le-au deținut antecesorii intimaților.
Instanța în mod legal și temeinic a constatat că potrivit art. 27 alin.21 din Legea nr. 18/1991 emiterea titlului se face de către prefect, a
admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Județene Pentru
S. D. de P. P. asupra T. C. .
Rezultă că sentința recurată a fost pronunțată cu respectarea întocmai a prevederilor legale aplicabile în cauză fiind voința legiuitorului reglementarea atribuției prevăzute de textul citat în sarcina prefectului prin comisia locală de fond funciar.
Intimații T. S., T. G., T. G. și S. I. au depus întâmpinare și față de cererea de intervenție accesorie formulată de B. Lucreția, T. G., Ianc G. ă, R. N. -Dinu, M. Dumitru, solicitand neîncuviințarea acesteia în principiu, în subsidiar respingerea ei.
În motivare se arată că prin recursul formulat I. P. nu a criticat soluția pronunțată de către instanța de fond asupra fondului pretenției deduse judecății, astfel încat persoanele care doresc să intervină în favoarea recurentei nu sunt îndreptățite să formuleze alte critici cu privire la sentința care formează obiectul controlului.
O concluzie în sensul contrar ar încălca dispozițiile legale din materia intervenției accesorii deoarece cel care intervine în interesul unei dintre părțile din proces are dreptul doar să sprijine poziția procesuală si apărările celui în favoarea căruia intervine.
In ipoteza in care s-ar accepta că ar fi admisibilă cererea de intervenție motivele noi vizând fondul dreptului ar fi tardiv formulate si implicit nule față de prevederile art. 306 alin.l C.pr.civ.
Pentru situația in care s-ar încuviințat în principiu cererea de intervenție accesorie se impune respingerea acesteia ca nefondată.
Din probațiunea administrată la instanța de fond, în primul și al doilea ciclu procesual, s-a făcut dovada faptului că terenurile pentru care ei au solicitat eliberarea titlului de proprietate prin I. P. nu sunt cuprinse în titluri eliberate în favoarea altor persoane.
Intimații T. S., T. G., T. G. și S. I. prin av. L.
M. au formulat întâmpinare la cererea de intervenție accesorie formulată de Ianc S. prin care au solicitat în principal, neîncuvințarea în principiu, și în subsidiar, respingerea cererii de intervenție accesorie ca nefondată .
In drept au invocat art. 52 raportat la art. 49 alin.3 și art. 51 C.pr.civ.,, reiterand aceleași considerente ca și cele din cuprinsul întampinării față de cererea de intervenție a numiților B. Lucreția, T. G.
, Ianc G. ă ,R. N. -Dinu și M. Dumitru.
Intervenienții B. Lucreția, T. G., Ianc G. ă, R. N. -Dinu,
M. Dumitru, Ianc S. , prin av. Aldea N. P., au depus la dosar un răspuns la întâmpinare, prin care învederează că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.49, 51, 52, 53, 54 și urm. C.Pr.Civ., reiterand în esență, motivele arătate în cuprinsul cererii de intervenție accesorie.
Se mai arată că principala critică pe care I. P. o aduce sentinței din rejudecare, vizează fondul litigiului, indicând ca temei de drept 304(9) C.Pr.Civ, coroborat cu art. 27 alin. 2 ind 1 L 18/1991.
Prin toate înscrisurile și expertizele depuse la dosarul cauzei intervenienții accesorii au făcut dovada neechivocă a suprapunerii amplasamentului lor cu cel revendicat de intimați.
La data de_ intervenienții B. Lucreția, T. G., Ianc G. ă,
R. N. -Dinu, M. Dumitru, Ianc S. , prin av.Aldea N. P., au depus precizare a cererii de intervenție accesorie prin care au arătat care sunt, în opinia lor, datele corecte de CF și suprafețele terenurilor lor indicate în cererile de intervenție .
În drept s-a inocat art. 82 C.Pr.Civ.
În ce privește cererile de intervenție accesorie formulate de numiții
B. Lucreția, T. G., Ianc G. ă, R. N. -Dinu, M. Dumitru, Ianc S.
, tribunalul s-a pronunțat la data de_ în sensul respingerii în principiu a acestora, pentru motivele menționate în cuprinsul încheierii din acea dată .
În ce privește recursul declarat de C. L. M. Răcătău de aplicare a legii fondului funciar, se constată că inițial, această parată a depus la data de_ înscrisul intitulat "Întampinare"; iar apoi, prin cererea formulată la data de_, a solicitat calificarea drept recurs a întampinării inițiale.
Ca atare, în temeiul principiului disponibilității, tribunalul va analiza ca recurs înscrisul depus de parata C. L. M. Răcătău de aplicare a legii fondului funciar la data de_ .
La termenul de judecată din data de_ T. ul a pus în discuție excepția tardivității recursului invocată pe cale de întampinare, excepție care urmează a fi admisă pentru următoarele considerente:
Conform art. 301 C.pr.civ., termenul de recurs este de 15 zile de la data comunicării hotărârii, termen ce nu a fost respectat de recurentă.
Așa cum rezultă din dovada de comunicare a hotărârii civile nr. 11771/_ (f.37 dosar fond), recurentei i-a fost comunicată această sentință la data de_, ultima zi de declarare a acestuia fiind, potrivit dispozițiilor art. 101 c.pr.civ._, astfel că recursul introdus la data de_, a fost înregistrat cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de art. 301 C.pr.civ.
În consecință, raportat la dispozițiile art. 137 alin.1 și 301 C.pr.civ., tribunalul va admite excepția tardivității și va respinge ca tardiv recursul declarat de parata C. L. M. Răcătău de aplicare a legii fondului funciar.
Analizând recursul declarat de pârâta I. P. J. C. prin prisma motivelor invocate precum și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul reține că acesta este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Pentru început, se impune a se observa că recurenta a criticat hotărarea primei instanțe numai sub aspectul greșitei rețineri a legitimării sale procesuale pasive, susținand că în realitate, I. P. jud. C. nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, neavand atribuții cu privire la eliberarea titlurilor de proprietate.
T. ul apreciază însă că aceste susțineri nu pot fi primite prin raportare la dispozițiile art.27 alin.2 1din Legea nr.18/1991, invocate de reclamanții intimați în susținerea acțiunii.
Astfel, potrivit art.27 alin.2 1din Legea nr.18/1991 "Proprietarii sau mostenitorii acestora care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de productie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului, prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi. Acestor categorii de proprietari și mostenitori, le sunt aplicabile numai prevederile art. 64.";
Ca atare, în această situație particulară, în care se solicită eliberarea titlului de proprietate de către persoane care nu s-au înscris în CAP, dar terenurile lor agricole au fost totuși preluate, în mod abuziv, de către stat, legea instituie, prin excepție de la reglementarea generală, emiterea titlului de proprietate de către prefect, așa cum corect a statuat și instanța de fond.
Contrar susținerilor recurentei, prima instanță nu a apreciat că I.
P. C. și C. J. C. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ar fi o singură instituiție ori că una dintre el ar include-o pe cealaltă ,sau ele s-ar afla într-un raport de subordonare, ci dimpotrivă, tocmai în connsiderarea faptului că este vorba despre instituții distincte, făcand aplicarea prevederilor legale menționate, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei județene.
Este real că în temeiul art.52 al.2 din Legea nr.18/1991 rep. în litigiile avand ca obiect fond funciar C. județeană are calitate procesuală pasivă, însă prevederile art.27 al.2 1din același act normativ instituie o situație specială în care, atribuția de a emite titlul de proprietate este conferită prefectului, textul legal expres, nelăsand loc altor interpretări.
În condițiile în care există o normă specială, ea se aplică ori de câte ori ne găsim în fața unui caz ce intră sub incidența prevederilor sale, așa cum este cazul de față, deci norma specială se aplică prioritar față de norma generală.
În speță, aplicand aceste dispoziții legale, în mod corect instanța a obligat recurenta al cărei reprezentant este prefectul, la eliberarea titlului de proprietate, desigur ulterior îndeplinirii de către C. locală a propriilor atribuții privind punerea în posesie și întocmirea documentației necesare emiterii titlului .
Așa fiind, raportat la considerentele arătate, nefiind dat nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C.pr.civ., tribunalul în temeiul art. 312 alin 1 C.pr.civ., va respinge ca nefondat recursul declarat și va menține în întregime dispozițiile sentinței atacate, cu mențiunea că s-a dat eficiență și disp. art. 304 1C.pr.civ., hotărarea atacată nefiind supusă căii de atac a apelului.
În temeiul art. 274 C.p.c. va obliga recurenții să plătească intimaților
T. S., T. G., T. G. și S. I., cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei în recurs, reprezentand onorariu avocațial ocazionat de prezentul recurs, conform chitanței de la fila 177.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Admite excepția tardivității.
Respinge ca tardiv recursul declarat de pârâta C. L. M. Răcătău împotriva sentinței civile nr. 11771/_, pronunțată în dos. nr._ * al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta I. P. jud.
C. împotriva aceleiași sentințe.
Obligă recurenții să achite intimaților T. S., T. G., T. G. și S. I. suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte,
D. -I. T.
Judecător,
D. T.
Judecător,
M. O. -S.
Grefier,
L. M.
L.M. 02 Aprilie 2013 Red./Dact.M.O.S./E.C.-_ Judecător fond:Sînziana F. C.
| ← Decizia civilă nr. 340/2013. Fond funciar | Decizia civilă nr. 34/2013. Fond funciar → |
|---|
