Decizia civilă nr. 692/2013. Anulare act

Comentarii

0

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ DOSAR N. _

Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența L. nr.677/2001

DECIZIA CIVILĂ N. 692/R/2013

Ședința publică din 19 Iunie 2013 Completul este constituit din:

PREȘEDINTE:	A.	-F.	D.
JUDECĂTOR:	O.	-R.	G.
JUDECĂTOR:	O.	-C.	T.
GREFIER:	A.	-P.	B.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de recurenții reclamanți B. Ana, L. G., L. I., L. N., M. V., N. M., T. F. D., T. I.

, T. M., recurenții intervenienți în nume propriu C. D. O., G. A., M.

M., recurenții pârâți A. DS, C. locală de aplicare a L. nr.1.

1. C. -N., S.C. R. G. S., C. județeană de aplicare a L. nr.1. 1., în contra Sentinței civile nr.717/16 Ianuarie 2012, împotriva încheierii de ședință din data de 05 D. 2008 și împotriva Sentinței civile nr.20.313/22 Octombrie 2012 de completare a dispozitivului, pronunțate în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimații reclamanți M. M., B. V., C. S., C. I., C. M., D. L., DS, D. L., DS, D. V.

, F. V., G. M., L. D., L. H., L. R., N. F., O. C.

, R. A., S. R. L., T. L., D. L., T. E., L. N., T. E.

, T. L., intimații intervenienți B. Ana, B. C. A., C. D., C. I.

, C. A., C. L. A., C. V., C. V., D. O., F.

M., G. I., G. D. M., G. D. M., B. C. A., I. M. ,

M. E., N. F., O. A., O. E., O. G., O. G., O. I. ,

O. L., O. L., O. A., O. E., P. I. D., P. M. A.

, R. A., R. I., R. I., T. I. M., T. I., intimații în nume propriu

F. M., M. E., M. M., R. I., R. I., intimații pârâți T. G. (D.

), D. M., C. Ana, intimata intervenientă T. u M., intimații pârâți P. județului C. - C. județeană de aplicare a L. nr.1. 1., T. I. M., N.

M., M. L., D. M., C. Ana, T. C. M., F. D., având ca obiect acțiune în anulare.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu a răspuns nimeni.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată că la data de 10 Iunie 2013 s-au depus la dosarul cauzei prin serviciul de registratură al tribunalului concluzii scrise din partea lui D. M., N. M., T. M.

, T. C. L. și F. D. E., prin care au solicitat respingerea recursurilor formulate de recurenții B. Ana, L. I. și de către M. M. ca fiind nelegal și neîntemeiat formulate și menținerea Sentinței civile nr._ a Judecătoriei C. -N.

, atacate ca fiind legală și temeinică, cu obligarea la cheltuieli de judecată în recurs în sumă de 1.000 lei, onorariu avocațial, concluzii la care s-a atașat copia Deciziei civile nr.568/2003 a T. ului C., Hotărârea nr.182/22 Aprilie 2004, extras C.F. nr.112 Someșeni, copia Titlului de proprietate nr.3290/4936/20 Iulie 2005 (f.310- 322).

La data de 12 Iunie 2013 s-au depus la dosarul cauzei prin serviciul de registratură al tribunalului concluzii scrise din partea recurentei S.C. R. G. S., atașate la filele 323-350 dosar.

Dezbaterea pe fond a cauzei și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 05 Iunie 2013, care face parte integrantă din prezenta decizie.

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 717 din_ pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în prezentul dosar, s-a admis în parte cererea formulată de reclamanții T.

L., D. L1GIA, T. I., toți trei moștenitori după defunctul T. V., L. N.

, L. G. H., L. ANA, DS, O. C., D. L., D. M. ,

moștenitori după defunctul L. G. și soția L. Floarea, B. ANA, moștenitoare după defunctul T. loan, L. I., L. N., N. M., L. G., M.

V., toți moștenitori după L. loan și L. I. T. F. -D., T. M., moștenitori după T. N., T. I., toți moștenitori după T. V., C. I., moștenitor după C. I., prin C. Mărioara., C. M., G. M., F. V., domicilată reclamante în dos.nr._ conexat la prezentul dosar, G. M., F.

V., moștenitoare ale def. G. G., reclamante în dosarul conexat_ și intervenienții C. L. A., moștenitoarea defunctului Biji V., R. A. ,

N. F., ambii moștenitori după R. M., M. M., M. E., R. I., R. I., toți moștenitori după R. I., O. L., O. E., O. A., moștenitori după O. A., O. G., T. U M., T. I., D. O., I. M., C.

A., B. ANA, C. I., O. I., CICOȘ GABR1ELA, O. G. F., O. A.

D., moștenitori după O. G. (fiu, respectiv nepoți), toți moștenitori după O. ANA, O. L., O. A., O. E., O. G., toți moștenitori după O.

A. și O. M., născută P., fiica lui P. I., P. I. D., T. I. M., P.

M. A., toți moștenitori după P. I., P. I. D., T. I. M., P. M. A.

, toți moștenitori după P. D., G. D. M., B. C. A., C. V. moștenitoare după G. V., G. I., C. D., moștenitori după G. A. ,

F. M., moștenitoare după T. Raveca, în contradictoriu cu pârâții C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR C. -N., C. J. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR C., SC. R. G. SRL, A. D.

S., , PRFECTURA C., prin prefect, T. C. M., F. D., D. M., C. ANA, T. I. M., N. M., M. L. și T. M. .

S-a respins cererea privind constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. 3290/4936/_ emis în favoarea moștenitorilor lui T. TITU în ceea ce privește includerea suprafeței de 7195 mp din tarlaua 46, parcela 801/2, înscris în CF 112 Someșeni, nr. topo 801/2, formulată de reclamanții T. I., T. F.

D., B. ANA, L. I., L. N., N. M., L. G. și M. V. împotriva pârâților T. C. M., F. D., D. M., C. ANA, T. I. M., N. M. ,

M. L. și T. M. .

A fost respinsă cererea pentru rectificarea înscrierilor din CF 1. C., nr. cad. 18514, în sensul radierii înscrierilor făcute în baza titlului nul și restabilirea situației anterioare în CF 112 Someșeni, nr. topo 801, formulată de reclamanții T.

I., T. F. D., B. ANA, L. I., L. N., N. M., L. G. și M. V. împotriva pârâților T. C. M., F. D., ambii cu dom. în C. -N., str. C. Gr. I. nr. 25, jud. C., D. M., cu dom. în C. -N., str. C. Gr. I. nr. 25, jud.

C., C. ANA, cu dom. în C. -N., str. C. Gr. I. nr. 25, jud. C., T. I. M.

, cu dom. în C. -N., str. C. nr. 16, jud. C., N. MAIRA, cu dom. în C. -N.

, str. R. nr. 11, jud. C., M. L., cu dom. în C. -N., A. Tușnad nr. 24,

jud. C. și T. M. . cu dom. în C. -N., str. P. nr. 148, jud. C.

S-a constatat că terenurile solicitate de reclamanți și intervenienți, conform

L. nr. 1. 1. și L. 1/2000 pot fi restituite în natură .

S-a dispus anularea propunerilor COMISIEI LOCALE PENTRU A. A L. N.

1. -N., cuprinse în actul cu numărul 29._ .

   S-a dispus anularea hotărârii nr. 92/_ a COMISIEI JUDEȚE. DE FOND FUNCIAR C. privind suprafețele de teren solicitate pentru restituire în natură de către reclamanți și intervenienți.

   S-a dispus anularea Hotărârii nr. 1428/_ a COMISIEI JUDEȚE. DE FOND FUNCIAR C. și anularea Hotârării nr. 57336/304/_ a COMISIEI LOCALE PENTRU A. A L. N. C. -N. .

   S-a dispus anularea Hotărârii nr. 29._ a COMISIEI LOCALE PENTRU

   1. A L. N. C. -N. și anularea Hotărârii nr. 92/_ a COMISIEI JUDEȚE. DE FOND FUNCIAR C., în ceea ce privesc suprafețele solicitate de intervenienți

A fost obligată pârâta C. L. PENTRU A. A L. N. C. -N. să pună în posesie reclamanții și intervenienții, să întocmească documentația necesară și să o înainteze COMISIEI JUDEȚE. DE FOND FUNCIAR C. în vederea eliberării titlului de proprietate

A fost obligată pârâta C. J. DE FOND FUNCIAR C. să elibereze titlu de proprietate în favoarea reclamanților și intervenienților.

Au fost obligate pârâtele C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR C. -N., C. J. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR C. ,

SC. R. G. SRL, A. DS, PRFECTURA C., prin prefect, să achite reclamanților și intervenienților cheltuieli de judecată în sumă de 27.622 lei, constând în taxă timbru, timbru judiciar, onorariu avocațial și onorariu expertiză.

Au fost obligați reclamanții T. I., T. F. D., B. ANA, L. I., L. N.

, N. M., L. G. ȘI M. V. și achite pârâților RIF C. M., F. D. ,

1. M., C. ANA, T. I. M., N. MAIRA, M. L. și T. M. cheltuieli de judecată în sumă de 1.000 lei, reprezentând onorariu avocațial.

   Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

   Din ansamblul probelor administrate în cauză, instanța de fond a constatat că în termen legal, potrivit dispozițiilor L. nr. 1/2000 reclamanții și intervenienții au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor deținute de antecesorii lor și situate în zona cu denumirea toponimică "CICOS";, în prezent cunoscut sub denumirea "serele Someșeni";.

   Astfel, T. L., D. L., T. I., moștenitori după defunctul T. V., cuprinși în H. 92/2002, poziția 18 anexă, au solicitat terenul identificat cu nr. topo 90/2/1, 90/4,800/2/1, 800/5/1 din CF 1236.

   1. N1COLAE, L. G. H., L. ANA, DS D. L., O. C.

      , D. M., moștenitori după defunctul L. G. și soția L. Floarea, cuprinși în H.nr. 92/2002, poziția 9 anexă, nr. topo 800/4/2, 800/4/6, 800/4/8, 800/4/9, 803/3, 803/4 din CF 112.

      B. ANA, moștenitoare după defunctul T. loan, L. I., L. N., N.

   2. , L. G., M. V. moștenitori după L. I. și L. I., T. F. -D., T.

M., T. I. moștenitori după T. N., toți moștenitori după T. V., cuprinși în Hotărârea nr. 92/2002, poziția 17 din anexă, nr. topo 801, 800/3/7 din CF 112.

C. I. moștenitor după C. I., prin C. Mărioara, Hotărârea nr. 92/2002, poziția 4 din anexă, nr. topo 800/3/6 din CF 112

C. M., Hotărârea nr. 927/2002 poziția 1 din anexă, nr. topo 800/3/6 din CF 112.

C. L. A., moștenitoarea defunctului Biji V., Hotărârea nr. 92/2002, poziția 16 din anexă, nr. topo 800/2/1 din CF 1236

R. A., N. F., moștenitori după R. M., Hotărârea nr. 92/2002, poziția 5 din anexă, nr. topo 800/2/1 din CF 1236

M. M., M. E., R. I., R. I., moștenitori după R. I., Hotărârea nr. 92/2002, poziția 14 din anexă, nr. topo 800/3/3, din CF 112.

O. L., O. A., O. E., O. G., T. U M., T. I., D.

O., I. M., C. A., B. ANA, C. I., moștenitori după O. A. ,

O. I., CICOȘ G., O. G. F., O. A. D., moștenitori după O.

G. (fiu, respectiv nepoți), toți moștenitori după O. ANA, Hotărârea nr. 92/2002, poziția 11 din anexă, nr. topo 90/1 din CF 1867.

	O. L., O. A., O. E. ,O. G.	, moștenitori după O.	A.
și O.	M. ,născută P., fiica lui P. I., P. I. D.	, T. I. M., P. M.	A.

, toți moștenitori după P. I., Hotărârea nr. 92/2002, poziția 13 din anexă, nr. topo 814 din CF 989.

P. I. D., T. I. M., P. M. A., toți moștenitori după P. D., Hotărârea nr. 92/2002, poziția 21 din anexă, nr. topo 813/1/2 din CF 989

G. D. M., B. C., A. C. V., moștenitoare după G. V.

, Hotărârea nr. 92/2002, poziția 3 din anexă, nr. topo 800/2/1 din CF 1236.

G. I., C. D. ,moștenitori după G. A., Hotărârea nr. 92/2002, poziția 8 din anexă, nr. topo 800/2/1 din CF 1236 .

G. M. și F. V., moștenitoare după G. G., Hotărârea nr. 1428/2006, poziția 2 anexă, nr. topo 800/3/5 din CF 1320.

Cererile acestora, însoțite de acte ce dovedesc calitatea de moștenitori și suprafața deținută în proprietate au fost analizate de C. L. de Fond Funciar C. iar potrivit HG 1172/2002, în vigoare la acea dată, s-a înaintat Comisiei Județene de Fond Funciar C. propunerea de acordare despăgubiri, întrucât terenul era concesionat SC LEGUME-FRUCTE SA, actual SC R. G. SA prin contractul de concesiune nr. 25/_ și actul adițional nr. 1/_ pe care pârâta l-a încheiat cu A. DS .

În aceste condiții, C. J. de Fond Funciar C. emite hotărârile prin care admite propunerile privind acordarea despăgubirilor.

Astfel, la propunerea înaintată de C. L. prin actul cu nr. 29._, pentru acordarea despăgubirilor, C. J. de Fond Funciar C. a emis H. 92/_ validarea propunerii trecându-ne în anexa 39 cu 22 de poziții pe toți cei care au deținut și solicitat terenuri la Serele Someșeni.

La propunerea înaintată de C. L. prin actul cu nr. 57336/304/1_, pentru acordarea despăgubirilor, C. J. de Fond Funciar C. a emis Hotărârea nr. 1428/_ privind validarea propunerii pentru acordarea de despăgubiri reclamantelor din dos. conexat nr._, G. M. și F. V., moștenitoare după G. G.

Cererile de anulare a Hotărârii nr. 92/2002 și a Hotărârii nr. 1428/_ nu sunt tardive câtă vreme pârâta C. L. C. nu a făcut dovada comunicării acestor hotărâri cu reclamanții și intervenienții.

Diferit de situația reclamanților și intervenienților enumerați mai sus, intervenienta F. M., moștenitoare după T. Raveca, a solicitat, în temeiul L. nr. 247/2005, reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul identificat cu nr. topo 800/4/7 din CF 112, în suprafață de 5755 mp.

Verificând actele care au stat la baza emiterii celor două hotărâri atacate, instanța a constatat că la filele 138-156 vol. I s-au depus contractul de concesiune nr. 25/_, protocolul de predare-primire a terenului concesionat, act adițional nr. 1/_ și actul adițional nr. 1 din_ . Potrivit acestor înscrisuri, obiectul concesiunii l-a constituit suprafața de 21,13 ha teren cu destinație agricolă, din care 20,29 ha arabil, 0,48 ha fânețe, respectiv 6,56 ha teren neagricol. Redevența s- a stabilit, potrivit art. 4, la echivalentul în lei a 285 kg grâu/ha/an pentru arabil și 265 kg grâu/ha/an pentru fânețe.

Așa cum rezultă din protocolul încheiat la data de_ SC LEGUME- FRUCTE SA a predat ADS 21,13 ha suprafață agricolă: arabil, 20,29 ha, fânețe 0,84 ha; respectiv 21,89 ha suprafață neagricolă, din care 14 ha curți și construcții și 7,89 ha drumuri.

Potrivit art. 3 alin. 3 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției DS "terenurile care urmează să fie retrocedate în conformitate cu prevederile L. fondului funciar nr. 1. 1., republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale L. nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor L. fondului funciar nr. 1. 1. și ale L. nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, se transmit, la cererea comisiilor județene, comisiilor locale";, iar conform art.7 alin. 7 din aceeași lege "A.

DS, împreună cu Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie, va inventaria terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate,

potrivit L. nr. 1. 1., republicată, cu modificările și completările ulterioare, și L. nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, și le va preda pe bază de protocol comisiilor locale, în vederea eliberării titlurilor de proprietate și punerii în posesie a celor îndreptățiți";.

În speță, instanța de fond a constatat că terenul în litigiu se află în proprietatea privată a statului, fiind administrat de A. DS și concesionat pe o perioadă de 49 de ani în favoarea SC LEGUME FRUCTE A SA, actualmente SC R. G. SA, astfel încât intră în categoria celor menționate mai sus, fiind solicitat de reclamanți și intervenienți în temeiul L. nr.1/2000. Câtă vreme terenul este în proprietatea privată a S. român, poate face obiectul restituirii în natură așa cum prevede și art. 10 din Legea nr. 1/2000, modificată prin Legea nr. 247/2005, cu atât mai mult cu cât Legea nr. 247/2005 consacră principiul reconstituirii în natură și, dacă este posibil, pe vechiul amplasament, a dreptului de proprietate asupra terenurilor. Singura restricție este aceea ca pe teren să nu existe lucrări de investiții.

Din probatoriu analizat, instanța a constatat că terenul în cauză nu este afectat de lucrări de investiții în sensul legii. Pentru a constata astfel, instanța s-a raportat la obiectul material al contractului de concesiune pe care A. DS l-a încheiat cu SC LEGUME FRUCTE A SA, actualmente SC R. G. SA, respectiv contractul cu nr. 25/_ . Potrivit actului de concesiune, ce are valoarea unui act autentic, s-a concesionat 21,13 ha teren cu destinație agricolă, din care 20,29 ha arabil, 0,48 ha fânețe, respectiv 6,56 ha teren neagricol. De altfel, acestea sunt terenurile care au fost predate, potrivit art. 3 alin. 3 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției DS

, prin protocolul de predare-primire de la SC LEGUME FRUCTE SA către A. D.

S. . M. ivul predării terenurilor către A. DS a fost cel avut în vedere de art. 3 alin. 3 din Legea nr. 268/2001, anume reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor iar predarea a fost posibilă deoarece terenurile aveau destinație agricolă, arabi și fânețe, nicidecum faptul că erau afectate de lucrări de investiții, respectiv sere calde sau reci.

Că pe teren există aceste construcții este dovedit de corespondența pe care A.

DS C. o poartă cu A. DS B. . În cuprinsul adresei nr. 43 din_ (f. 70 vol. IV) ADS C. informează ADS B. despre faptul că topograficele 90/21 este ocupată cu sere reci, parte din topo. 90/1 este ocupată cu sere calde, iar parte din topo 801 și 808/8/5 nu sunt in incinta serelor.

Facturile depuse la finalul cercetării judecătorești de către SC R. G. SA tind să dovedească existența serelor și, mai mult, faptul că ele sunt funcționale.

Expertiza tehnică a constatat, la rândul ei, existența cestor sere, cum, de altfel, a constatat instanța cu ocazia deplasării la fața locului. Instanța a constatat că ceea ce pârâta SC R. G. SA denumește sere funcționale sunt, în proporție de 90% structuri metalice ruginite care sunt dezafectate și ale căror pereți de sticlă lipsesc aproape în totalitate. În mod firesc, ele nu pot deservi scopului pretins de pârâtă, acela de a adăposti culturi de legume.

Pârâta SC R. G. SA a depus copia autorizațiilor de construire și schițe anexe pentru edificarea serelor, în intenția de a demonstra că ele reprezintă construcții în sensul legii și, ca atare, terenul nu poate fi restituit în natură reclamanților și intervenienților.

Raportat la data eliberării autorizațiilor de construire, instanța a constatat că edificarea serelor a fost autorizată pentru că la acea dată era în vigoare Decretul 144/1958 care prevedea obligativitatea autorizării oricăror construcții, inclusiv a panourilor, chioșcurilor,cabinelor de orice fel etc. Faptul că au fost construcții cu autorizație nu le transformă într-o "construcție";, ele rămân un adăpost pentru cultivarea plantelor ce nu suportă frigul, construcții provizorii, cu alte cuvinte.

Din cercetarea la fața locului și din fotografiile depuse la dosar, se poate observa că ele nu au fundație, partea metalică este degradată, iar sticla(ce reprezintă aproximativ 90% din structura unei sere) aproape că nu mai există.

Chiar și când au fost nou ridicate au fost "construcții"; demontabile ușor, acum cu atât mai mult.

Față de starea actuală a serelor nu se poate aprecia că ele reprezintă investiții, cu atât mai mult cu cât, chiar în contractul de concesiune terenul este considerat arabil și fânețe, făcându-se abstracție în totalitate de existența serelor, ca niște construcții, respectiv investiții. Dacă ar fi avut importanță și valoare economică, serele trebuiau, în mod obligatoriu, să fie menționate ca existând pe terenul concesionat, frauda statului fiind ab initio exclusă.

Șoproanele care sunt amplasate pe teren sunt, de asemenea, demontabile, iar drumurile au fost incluse în parcelele retrocedate de domnul expert întrucât ele vor putea fi folosite în comun de proprietari. Nefiind drumuri publice, ci private nu există impediment la retrocedare.

Conform art. 41 din L. 1. 1. terenurile fără construcții, instalații, amenajări de interes public, intrate în proprietatea statului se vor restitui foștilor proprietari. per a contrario, restul amenajărilor ce nu sunt de interes public pot fi restituite.

Conform art. 42, alin. (3) nu se restuie suprafețele de teren pe care s-au efectuat investiții, altele decât îmbunătățiri funciare, putând fi restituite chiar și plantațiile de vii și pomi - alin. (4) -

Din dosarul de prezentare privind oferta de vânzare a acțiunilor SC LEGUME FRUCTE SA, cu ocazia privatizării, rezultă că la Serele Someșeni " solul este infestat și condițiile de încălzire sunt necorespunzătoare, preconizându-se pentru anul 1999 o pierdere de circa 400 milioane lei".

Dispozițiile L. 1. 1. obliga pe cel care deținea terenul să efectueze lucrări de ameliorare, fapt ce nu s-a întâmplat, scopul fiind evident acela al deteriorării totale a capacităților agricole pentru schimbarea destinației terenului.

La apariția L. 1/2000 (_ ), art. 8 a prevăzut obligativitatea restituirii în natură a suprafețelor de teren cu profil agricol către persoanele cărora li s-a stabilit calitatea de acționar în temeiul art. 36 din_, în perimetrul societăților pe acțiuni.

Art. 12 prevede obligația organelor statului de a delimita terenurile solicitate pe vechile amplasamente dacă sunt libere de construcții, urmând a fi retrocedate și terenurile cu lucrări de hidroameliorații. De asemenea art. 34 vorbește de retrocedarea terenurilor neafectate de lucrări aprobate potrivit legii sau lucrări ce au fost deteriorate. Este evident că spiritul și scopul legii a fost acela de a restitui foștilor proprietari în natură cât mai mult teren posibil și în același timp de a proteja investițiile făcute de stat pe aceste terenuri.

În considerarea textelor de lege menționate anterior, coroborate cu starea de fapt reținută de instanță relativ la terenul litigios, instanța a apreciat că în mod netemeinic cererile reclamanților și a intervenienților au fost admise în sensul acordării despăgubirilor, respectiv cererea intervenientei F. M. nu a fost încă soluționată.

Expertiza tehnică a delimitat terenurile ce din punct de vedere juridic pot fi obiect al reconstituirii dreptului de proprietate. Varianta a doua a lucrării de expertiză efectuată de ing. Mădăraș T., delimitează în mod judicios terenul ocupat de construcții față de restul terenurilor, fiind varianta potrivit căreia se va realiza reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului.

Cât privește cererea pentru anularea titlului de proprietate nr. 3290/4936/_ emis în favoarea moștenitorilor lui T. TITU în sensul de a include suprafața de 7195 mp din tarlaua 46, parcela 801/2, înscris în CF 112 Someșeni, nr. topo 801/2, cerere formulată de reclamanții T. I., T. F. D., B. ANA, L. I., L. N., N. M., L. G. și M. V. împotriva pârâților T.

C. M., F. D., D. M., C. ANA, T. I. M., N. M., M. L. a fost respinsă.

Potrivit art. 2 alin.2 din Legea nr. 1/2000 drepturile dobândite cu respectarea prevederilor legii fondului funciar, pentru care au fost eliberate titluri de proprietate, rămân valabile. În privința pârâților T. C. M., F. D., D.

M., C. ANA, T. I. M., N. M., M. L., titlul de proprietate nr. 3290/4936/_ a fost emis în temeiul unei hotărâri judecătorești care,

analizând temeinica cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru moștenitorii lui T. TITU, a stabilit că sunt persoane îndreptățite la reconstituire. Titlul lor de proprietate nu mai poate fi anulat, iar reclamanții urmează să primească suprafața de teren cuvenită, pe alt amplasament în perimetrul celui delimitat de expertiză în varianta a 2-a.

A fost așadar respinsă și cererea pentru rectificarea înscrierilor din CF 1.

C., nr. cad. 18514, în sensul radierii înscrierilor făcute în baza titlului nul și restabilirea situației anterioare în CF 112 Someșeni, nr. topo 801.

Constatând că terenurile solicitate de reclamanți și intervenienți, conform L. nr. 1. 1. și L. 1/2000 pot fi restituite în natură, s-a admis acțiunea conform dispozitivului redat anterior.

În temeiul art. 274 C.pr.civ. au fost obligate pârâtele C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR C. -

N., C. J. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR C., SC. R. G. SRL, A. DS, PRFECTURA

C., prin prefect, să achite reclamanților și intervenienților cheltuieli de judecată în sumă de 27.622 lei, constând în taxă timbru, timbru judiciar, onorariu avocațial și onorariu expertiză.

Potrivit art. 274 C.pr.civ. au fost obligați reclamanții T. I., T. F. D., B. ANA, L. I., L. N., N. M., L. G. ȘI M. V. și achite pârâților T.

C. M., F. D., D. M., C. ANA, T. I. M., N. MAIRA, M. L. și T. M. cheltuieli de judecată în sumă de 1.000 lei, reprezentând onorariu avocațial.

Prin Sentința civilă nr. 20.313/22 Octombrie 2012 de completare a dispozitivului, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N. s-a admis cererea pentru completarea dispozitivului sentinței civile nr. 717/2012 a Judecătoriei C. -N. cerere formulată de reclamanții T. L., D. L1GIA, T.

I., toți trei moștenitori după defunctul T. V., moștenitorii lui L. N., respectiv S. R. -L., L. D., moștenitorii lui L. G. H., respectiv L. H.

-M., și L. R. -A. ,, căs. PETCANA, moștenitorul lui L. ANA, B. V., D.

S., O. C., D. L., apoi, în calitate de moștenitori ai def. D. M.: D.

V., C. S. -O. și DS O., moștenitori după defunctul L. G. și soția L. Floarea, B. ANA, moștenitoare după defunctul T. loan, L. I., L.

N., N. M., L. G., M. V., toți moștenitori după L. loan și L. I.

T. F. -D., T. M., moștenitori după T. N., T. I., toți moștenitori după

T. V., C. I., moștenitor după C. I., prin C. Mărioara., C. M., G.

M., F. V., reclamante în dos.nr._ conexat la prezentul dosar, G. M.

, F. V., moștenitoare ale def. G. G., reclamante în dosarul conexat_ și intervenienții C. L. A., moștenitoarea defunctului Biji V., R. A.

, N. F., ambii moștenitori după R. M., M. M., M. E., R. I., R. I., toți moștenitori după R. I., O. L., O. E., O. A., moștenitori după O. A., O. G., T. U M., T. I., D. O., I. M., C.

A., B. ANA, C. I., O. I., CICOȘ GABR1ELA, O. G. F., O. A.

D., moștenitori după O. G. (fiu, respectiv nepoți), toți moștenitori după O. ANA, O. L., O. A., O. E., O. G., toți moștenitori după O.

A. și O. M., născută P., fiica lui P. I., P. I. D., T. I. M., P.

M. A., toți moștenitori după P. I., P. I. D., T. I. M., P. M. A.

, toți moștenitori după P. D., G. D. M., B. C. A., C. V. moștenitoare după G. V., G. I., C. D., moștenitori după G. A. ,

F. M., moștenitoare după T. Raveca, în contradictoriu cu pârâții C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR C. -N., C. J. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR C., SC. R. G. SRL, A. D.

S., PRFECTURA C., prin prefect, T. C. M., F. D., D. M., C. ANA, T. I. M., N. M., 717/2012 cu un alineat nou, având următorul conținut:

"Obligă pârâta C. L. PENTRU A. A L. N. C. -N. să pună în posesie reclamanții și intervenienții, să întocmească documentația necesară și să o

înainteze COMISIEI JUDEȚE. DE FOND FUNCIAR C. în vederea eliberării titlului de proprietate în privința terenurilor identificate în varianta a 2-a din expertiza tehnică judiciară efectuată de ing. T. Mădăraș, parte integrantă din prezenta hotărâre, apoi obligă pârâta C. J. DE FOND FUNCIAR C. să elibereze titlu de proprietate în favoarea reclamanților și intervenienților după cum urmează:

• T. L., D. L., T. I., moștenitori după defunctul T. V., terenul identificat cu nr. topo 90/2/1, 90/4,800/2/1, 800/5/1 din CF 1236 în suprafață de 49.244 m.p.

• moștenitorilor lui L. N., respectiv S. R. -L., L. D., moștenitorilor lui

  L. G. H., respectiv L. H. -M., L. R. -A., căs. PETCANA, moștenitorul lui L. ANA, B. V., DS D. L., O. C., moștenitorilor lui D. M., D. V., C. S. -O., DS -OLIMPIU, moștenitori după defunctul L. G. și soția L. Floarea, terenul identificat cu nr. topo 800/4/2, 800/4/6, 800/4/8, 800/4/9, 803/3, 803/4 din CF 112 în suprafață de 10.484 m.p. .

• B. ANA, moștenitoare după defunctul T. loan, L. I., L. N., N. M. ,

  L. G., M. V. moștenitori după L. I. și L. I., T. F. -D., T. M. ,

  T. I. moștenitori după T. N., toți moștenitori după T. V., terenul identificat cu nr. topo 801, 800/3/7 din CF 112, în supprafață de 24.766 m.p.

• C. I. moștenitor după C. I., prin C. Mărioara, terenul identificat cu nr. topo 800/3/6 din CF 112 în suprafață de 11.600 m.p.

• C. M., terenul identificat cu nr. topo 800/3/6 din CF 112, în suprafață de 2.700 m.p.

• C. L. A., moștenitoarea defunctului Biji V., terenul identificat cu nr. topo 800/2/1 din CF 1236 în suprafață de 2.800 m.p.

• R. A., N. F., moștenitori după R. M., terenul identificat cu nr. topo 800/2/1 din CF 1236, în suprafață de 5.800 m.p.

• M. M., M. E., R. I., R. I., moștenitori după R. I., terenul identificat cu nr. topo 800/3/3, din CF 112, în suprafață de 11.510 m.p.

  - O. L., O. A., O. E., O. G., T. U M., T. I., D. O.

  , I. M., C. A., B. ANA, C. I., moștenitori după O. A., O.

  I., CICOȘ G., O. G. F., O. A. D., moștenitori după O. G. (fiu, respectiv nepoți), toți moștenitori după O. ANA terenul identificat cu nr. topo 90/1 din CF 1867 în suprafață de 13.300 m.p.

• O. L., O. A., O. E. ,O. G., moștenitori după O. A. și

  O. M. ,născută P., fiica lui P. I., P. I. D., T. I. M., P. M. A.

  , toți moștenitori după P. I., Hotărârea nr. 92/2002, poziția 13 din anexă, terenul identificat cu nr. topo 814 din CF 989 12.200 m.p.

• P. I. D., T. I. M., P. M. A., toți moștenitori după P. D., terenul identificat cu nr. topo 813/1/2 din CF 989, în suprafață de 10.825 m.p.

• G. D. M., B. C., A. C. V., moștenitoare după G. V., terenul identificat cu nr. topo 800/2/1 din CF 1236 în suprafață de 5.800 m.p.

• G. I., C. D. ,moștenitori după G. A., terenul identificat cu nr. topo 800/2/1 din CF 1236, în suprafață de 5.800 m.p..

• G. M. și F. V., moștenitoare după G. G., terenul identificat cu nr. topo 800/3/5 din CF 1320, în suprafață de 5.755 m.p. .

F. M., moștenitoare după T. Raveca, a solicitat, în temeiul L. nr. 247/2005, reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul identificat cu nr. topo 800/4/7 din CF 112, în suprafață de 5755 mp.";

Pentru a pronunța această completare, instanța de fond a reținut următoarele:

1. constatat că, deși în considerentele sentinței civile nr. 717/2012 se menționează explicit terenurile ce fac obiectul punerii în posesie și apoi eliberării titlurilor de proprietate, în dispozitivul sentinței nu se menționează explicit terenurile în cauză. Având în vedere că o atare mențiune facilitează punerea în executare a hotărârii și elimină echivocul, în aplicarea dispozițiilor 281 ind.2 C.pr.civ., cererea a fost admisă, iar dispozitivul sentinței a fost completat cu un alineat nou, ce va conține terenurile asupra cărora comisiile pentru aplicarea legii

   nr. 1. 1. vor trebui să procedeze la punerea în posesie a reclamanților și a intervenienților și la eliberarea titlurilor de proprietate.

   Împotriva sentinței de fond au promovat recurs mai multe părți după cum urmează:

   1. Pârâta S.C. R. G. S.R.L (f.32) a solicitat în principal admiterea recursului, casarea în totalitate a hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, fiind necesară proba cu expertiza în construcții și în subsidiar, modificarea în totalitate cu consecința respingerii cererilor de intervenție în nume propriu formulate de Colceru L., R. M., C. D. O. și G. G., G.

      M. și F. V. ca fiind în principal tardive și în subsidiar nefondate, respingerea cererii intervenție în nume propriu formulată de F. M. moștenitoare după T. Raveca, ca fiind în principal prematură și totodată inadmisibilă și în subsidiar, nefondată, în principal respingerea în totalitate a acțiunii reclamanților și a celorlalți intervenienți în nume propriu ca nefondată, și în subsidiar, admiterea parțială a acțiunii reclamanților și a celorlalți intervenienți în nume propriu doar cu privire la terenul liber conform expertizei efectuate de expertul Mădăraș la data de_, cu cheltuieli de judecată.

      În motivarea cererii învederează instanței că în ceea ce privește motivul de casare prev. de art. 312 alin. 3 C.pr.civ., se impune efectuarea unei expertize în construcții solicitate la prima instanță, în condițiile în care soluția judecătoriei se bazează exclusiv pe proba cu cercetarea la fața locului, unde a constatat cu propriile simțuri că edificatele de pe terenul litigios nu au fundație, având în vedere și fotografiile existente la dosar, ignorând toate înscrisurile depuse de recurentă privind aceste imobile.

      Nici un expert cadastral și nici instanța de judecată nu se poate pronunța asupra caracterului de construcții definitive sau demontabile în sensul legii atâta timp cât nu a fost administrată proba cu expertiza în construcții.

      Varianta suplimentară efectuată de către expertul tehnic topograf este total greșită, stabilindu-se că terenul ocupat efectiv este doar de o singură clădire, cea cu destinația de birouri și terenul aferent de 1300 mp.

      Recurenta mai precizează faptul că judecătoria a interpretat greșit incidența art. 3 alin. 3 din Legea nr. 268/2001 în sensul că protocolul încheiat cu ADS a fost realizat tocmai în vederea retrocedării terenului cât și faptul că în contractul de concesiune nu se face referire deloc cu privire la aceste sere, lucru care este normal deoarece a fost concesionat doar terenul de sub construcții.

      În ceea ce privește motivul de modificare a sentinței întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C.pr.civ., completează cele redate anterior referitor la cuprinsul protocolului de predare primire cu împrejurarea că a fost încheiat tocmai în scopul privatizării sale, conform dispozițiilor L. nr. 268/2001.

      Recurenta apreciază că în speță este incident și motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ., în condițiile în care prima instanță a aplicat greșit legea, considerând că sunt incidente dispozițiile art. 41 din Legea nr. 1. 1. și nu a aplicat dispozițiile art. 4 indice 1 din Legea nr. 1/2000.

      După prezentarea unui scurt istoric al societății, recurenta se prevalează de prev. art. 4 indice 1 din Legea nr. 1/2000 precizând că la dosarul cauzei există rapoarte de producție inclusiv din anul 2007 și 2008, de unde rezultă că a produs legume pe acest teren în valoare de 39.495,88 lei, respectiv 90.229,8 lei, deci o producție importantă și care a profitat întregii zone a județului C., iar în 2004 o producție de 320.179,49 RON.

      Clădirile în discuție au fost cumpărate anterior de la stat de la fostul FPS, terenul urmând să fie privatizat de către ADS, teren pentru care însă recurenta plătește în continuare impozit.

      Totodată se invocă și prevederile art. 40 din HG nr. 720/2002 care explicitează art. 4 indice 1 din Legea nr. 1/2000.

      Întreaga suprafață în discuție constituie o exploatație agricolă conform OUG nr. 108/2001, așa încât trebuie privit ca un tot unitar, chiar dacă nu toată suprafața este acoperită de sere.

      La dosarul cauzei există adresa pe care recurenta a comunicat-o și către ADS în 2010 privind structura culturilor înființate în acel an când au fost cultivate legume la cantitatea minimă solicitată deoarece începând cu 2009 o parte mare din teren a fost pregătit pentru culturi biologice.

      Se invocă și prev. art. 42 alin. 3 din Legea nr. 1. 1. care stabilesc faptul că nu pot fi atribuite terenuri din proprietatea statului pe care s-au efectuat investiții, altele decât îmbunătățirile funciare.

      În contextul retrocedării în natură a terenurilor agricole administrate de societățile comerciale privatizate sau supuse privatizării ar lipsi de eficiență întreaga privatizare a sa precum și actele normative care reglementează acest procedeu de eficientizare a privatizării.

      În subsidiar, în măsura în care instanța va aprecia că se poate restitui parțial acest teren, solicită a se lua în calcul doar terenul liber C, stabilit de expert prin varianta efectuată la_, varianta pe care își întemeiază soluția judecătoria este tardivă raportat la data solicitării sale, reclamanții fiind decăzuți din dreptul de a solicita o astfel de probă.

      Recurenta apreciază necesar a se ține cont de constatările expertului Mădăraș M. în ceea ce privește amplasarea construcțiilor în incinta serelor Someșeni și a tuturor utilităților, pe care le redă în detaliu.

      În ceea ce privește tardivitatea acțiunii și a cererilor de intervenție în nume propriu formulate de Colceru L., R. M., C. D. O. și G. G., G.

      M. și F. V. se arată că le-a fost comunicată hotărârea comisiei județene astfel încât termenul prevăzut de lege a fost depășit pentru anularea hotărârii comisiei județene atacată, iar referitor la intervenienta F. M. cererea sa este prematură deoarece nu s-a urmat procedura prealabilă stabilită în mod imperativ prin dispozițiile L. nr. 1. 1. .

      În drept, se invocă dispozițiile arătate anterior.

   2. Împotriva sentinței examinate au promovat recurs și reclamanții B. Ana, L. I., L. N., N. M., L. G. și M. V., toți moștenitori după L. I. și L. I., T. F. D. și T. M., moștenitori după T. N. și T. I. moștenitor după T. V. (f.56) solicitând modificarea în parte a hotărârii atacate și constatarea nulității absolute parțiale a Titlului de proprietate nr.3290/4936/20 Iulie 2005 emis în favoarea moștenitorilor lui T. Titu privind suprafața de 7.195 mp., tarlaua 46, parcela nr.801/2, înscris în C.F. nr.112 Someșeni, cu nr. topo 801/2 și a se dispune rectificarea înscrierilor efectuate în

      C.F. nr.1. C., cu număr cadastral 18514, în sensul radierii înscrierilor făcute în baza titlului nul și restabilirea situației anterioare din C.F. nr.112 Someșeni, cu nr. topo 801, cu cheltuieli de judecată.

      În motivarea cererii arată că titlul de proprietate este emis în 2005 asupra unui amplasament aparținând altor persoane îndreptățite care, la rândul lor îl solicitaseră, vechiul amplasament al pârâților este liber, putând fi retrocedat și hotărârea judecătorească prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate nu stabilește amplasamentul.

      Totodată, sentința nu poate fi pusă în executare atâta timp cât s-a reconstituit dreptul de proprietate și în favoarea recurenților.

   3. Împotriva hotărârii examinate a declarat recurs și pârâta Instituția Prefectului Județului C. (f.61) solicitând admiterea recursului și modificarea parțială a sentinței în sensul respingerii cererii reclamanților și a intervenienților față de Instituția Prefectului Județului C. .

      În motivarea cererii învederează instanței că nu are calitate procesuală pasivă, fiind obligată la plata cheltuielilor de judecată, deși doar C. județeană are calitate procesuală pasivă și când este cazul activă, conform art. 52 alin. 2 din Legea nr. 1. 1. .

      În drept, se invocă prevederile la care s-a făcut referire anterior și art. 281 ind. 3, art. 299, art. 304, 304 indice 1 și următoarele C.pr.civ.

   4. Împotriva hotărârii examinate a declarat recurs și pârâta A. D.

      S. (f.17) solicitând admiterea recursului cu consecința modificării în sensul înlăturării obligării sale la plata cheltuielilor de judecată

      În motivarea cererii arată că anularea hotărârilor comisiei județene și a comisiei locale nu justifică în nici un fel obligarea acestei instituții cu ceilalți pârâți în solidar la plata cheltuielilor de judecată atâta timp cât instanța nu a reținut o încălcare a dreptului reclamanților săvârșită de către recurentă. Mai mult, predarea de către ADS a suprafețelor de teren depinde nemijlocit de întocmirea și transmiterea documentațiilor de retrocedare de către comisia locală și județeană conform prevederilor art. 9 din HG nr. 626/2001.

      Recurenta se prevalează și de prevederile HG nr. 1172/2001 din perspectiva atribuțiilor de delimitare a suprafețelor de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate.

      În drept, se invocă prevederile la care s-a făcut referire anterior.

   5. Împotriva hotărârii examinate a declarat recurs și C. locală C. -N. (f.24) solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.

      În motivarea cererii învederează instanței că terenurile aflate în litigiu nu au fost predate prin protocol încheiat de către ADS cu C. locală și drept urmare nu se află la dispoziția sa pentru a se putea restitui în natură.

      Recurenta se prevalează și de dispozițiile art. 35 alin. 2 din Legea nr. 1. 1. și HG nr. 517/1999 respectiv art. 31 alin. 3 din Legea nr. 45/2009 privind terenurile date în administrarea instituțiilor și unităților de cercetare și dezvoltare.

      De asemenea, învederează instanței că există posibilitatea ca o parte din revendicatori să fi dobândit terenul pe alt amplasament, motiv pentru care este necesară verificarea titlurilor de proprietate primite pe familie a tuturor revendicatorilor, cu atât mai mult cu cât din documentație lipsește planul de amplasament și delimitare a bunului imobil realizat în sistem de coordonate S. EO 70.

      Cât privește cheltuielile de judecată, referitor la onorariul de expert se arată că reclamanții au obligația de a face dovada identificării terenului, iar referitor la onorariul avocațial se invocă dispozițiile Deciziei Curții Constituționale nr. 492/_

      .

   6. Împotriva hotărârii examinate au declarat recurs și intervenienții C.

      D. O. și G. A., recurs promovat și împotriva Încheierii de ședință din data de_ (f.25), solicitând admiterea recursului modificarea încheierii de ședință dar și a sentinței în sensul admiterii în principiu și în fond a cererii de intervenție formulate de aceștia, cu consecința admiterii acesteia, cu cheltuieli de judecată.

      În motivarea cererii învederează instanței că în mod cu totul nejustificat nu a fost încuviințată cererea lor, motivarea potrivit căreia nu există o legătură suficientă între cele două cereri care să justifice judecarea lor împreună fiind departe de a ilustra starea de fapt în condițiile în care terenul solicitat de către intervenienți se află între parcelele restituite foștilor proprietari deposedați abuziv.

      Totodată arată faptul că cererile de intervenție ale altor persoane aflate în situație similară, au fost admise.

      În susținerea admiterii cererii pe fond arată că sunt îndreptățiți fiind moștenitorii proprietarilor tabulari și au formulat în termen cerere de reconstituire, terenul putând fi restituit în natură.

      În drept, au fost invocate prev. art. 304 ind. 1, art. 312 alin. 3 raportat la 304 pct. 9, art. 50-20 C.pr.civ.

   7. Împotriva hotărârii examinate a declarat recurs și intervenienta M.

      M. (f.11) solicitând admiterea cererii de intervenție în interes propriu formulată și pronunțarea în contradictoriu și cu aceasta în calitatea sa de moștenitoare, alături de reclamanta B. Ana după defunctul T. I., a dispozitivului hotărârii instanței, iar în subsidiar casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.

      În motivarea cererii recurenta se prevalează de faptul că este împreună cu reclamanta B. Ana moștenitoarea defunctului T. I. care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul L. nr. 1. 119, și ambele au făcut numeroase cereri de revenire către comisia locală.

      Unele dintre părțile împrocesuate au formulat recurs și împotriva sentinței de completare a dispozitivului.

   8. Comisa locală C. -N. (f.22) a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamanților și intervenienților, pentru aceleași motive ca și cele cuprinse în memoriul de recurs împotriva sentinței de fond, mai puțin critica privind cheltuielile de judecată.

   9. Împotriva sentinței de completare a dispozitivului a promovat recurs și C. J. C. (f.59) solicitând respingerea cererilor reclamanților și a intervenienților ca fiind nelegală și neîntemeiată cu menținerea motivelor de recurs formulate față de sentința de fond.

Prin întâmpinarea formulată, intimații reclamanți și intervenienți (f.155) solicită respingerea recursurilor pârâților ca nefondate, admiterea recursului intervenientului C. D. O. și admiterea cererii de intervenție a numitei M. M., cu cheltuieli de judecată.

În susținerea poziției procesuale se arată că, raportat la situația de fapt și de drept, că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală, motivele invocate în recurs neavând suport faptic și legal, astfel:

Referitor la recursul R. G. S. , conform art. 201 Cod de Procedură Civilă

"Când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt instanța consideră necesar să cunoască părerea unor specialiști va dispune efectuarea unei expertize", iar conform articolului 215 Cod de Procedură Civilă "în cazul când instanța va socoti de trebuință, va putea hotărî ca în întregul ei sau numai unul din magistrați să meargă la fața locului";, așa încât legea permite judecătorului să cunoască prin propriile simțuri anumite împrejurări de fapt și numai dacă nu este lămurit, poate cere părerea unui specialist. Ca atare, de principiu, instanța nu a încălcat legea.

Și nu a incălcat-o nici în speță, pentru că "constatarea ca terenul e liber de construcții" este o situație de fapt, vizibilă cu ochiul liber (atât natura "construcției" serelor, .starea de degradare, suprafața ocupată etc), situație ce nu a mai necesitat părerea unui specialist.

Ca atare respingerea probei cu expertiza nu a fost nelegală.

Varianta suplimentară efectuată de d-nul expert Mădăraș nu este "greșită" pentru că ea reflectă varianta solicitată de una din părțile dosarului.

Instanța nu a apreciat "greșit" incidența art. 3 alin. 3 din Legea 268/2001, pentru că motivul predării terenului de către LEGUME FRUCTE către ADS este prevăzut de lege.

M. ivul predării către ADS a terenului nu are nici o relevanță în cauză. Așa cum s-a arătat mai sus, toate terenurile statului trebuiau predate către ADS, care apoi trebuie să le separe în două categorii. Dacă CLF a predat temui în scopul privatizării sale, asta nu înseamnă că ADS are obligația de a respecta intenția CLF, ADS având obligația de a aplica legea, în speță de a preda terenul Comisiei locale pentru retrocedare, pentru că terenul este retrocedabil în natură.

Faptul că toate construcțiile au existat la momentul privatizării și au fost incluse valoric în prețul acțiunilor nu are relevanță în cauză.

Producția nu a continuat pe parcursul anilor, ci dimpotrivă ea a încetat înainte de privatizare (a se vedea dosarul de privatizare și afirmațiile relative la teren ). Că este așa rezultă și din actele depuse de recurentă care se referă la cheltuieli făcute după 2003 (cheltuieli de altfel mici față de amploarea care se susține că ar fi avut-o culturile) precum și din fotografiile depuse la dosar (a se vedea cererea de probațiune din data de_ ).

Afirmația că restituirea în natură nu se poate face decât după o justă și prealabilă despăgubire a recurentei, nu are nici o legătură cu speța, o eventuală obligație de despăgubire fiind a aceluia care a vândut acțiunile (care nu cuprindeau și valoarea terenului).

Instanța a fost într-adevăr investită cu legalitatea Hotărârii 92/2002 la momentul emiterii. Ca atare, trebuie apreciat dacă în 2002 terenul îndeplinea condițiile pentru restituirea în natură.

Conform articolului 40 din HG 1172/_ numai terenurile pe care se aflau sere "în funcțiune" la data intrării în vigoare a L. 1/2000 nu sunt retrocedabile în natură (gazul a fost introdus în 2003!!).

"Exploatația agricolă" a recurentei nu există și nici teren necesar exploatării mijlocului fix pentru că mijloacele fixe sunt în stare de auto-degradare, cu excepția clădirii birourilor.

Povestea cu cultura bio este ridicolă și nu poate fi crezută nici cu naivitatea și inocența unui copil.

Art. 42 alin 3 din Legea 1. 1. nu poate fi aplicabil pentru că asupra terenului nu s-au făcut investiții - cele anterioare anului 1990 fiind degradate și oricum demontabile, iar cele ce s-au încercat a fî dovedite se situează după anul 2003. Pentru investițiile anterioare se aplică art. 4 alin. 1 ind. 13 din Legea 1/2000. Scopul legiuitorului nu poate fi acela de a nu retroceda terenurile foștilor proprietari pentru a-1 concesiona unor societăți care să le administreze în regim de

îmbunătățiri funciare.

Și asta cu atât mai mult cu cât faptic s-a dovedit că timp de peste 10 ani această societate nu a făcut decât să lase în degradare atât terenul (a se vedea dosarul de privatizare) cât și supra-edificatele, scopul fiind mai mult decât evident.

Poate că retrocedarea terenului în natură ar lipsi de eficiență privatizarea recurentei, dar mai important, neretrocedarea ar lipsi de conținut legislația retrocedării terenurilor agricole., care prevede ca regulă - retrocedarea în natură.

Completarea raportului de expertiză nu a fost tardivă.

Reclamanții nu au avut posibilitatea constatării situației de fapt a terenurilor, decât de la distanță, accesul în incinta "serelor" nefiind permis oricui.

Au solicitat instanței de fond cercetarea la fața locului, care inițial a respins cererea, a formulat cerere de recuzare care a fost respinsă, iar abia schimbarea completului de judecată (pentru alte considerente) instanța a revenit asupra aceste probe și a efectuat cercetarea la fașă locului, care ne-a permis și nouă constatarea situației de fapt. Numai după cercetarea la fața locului a solicitat completarea raportului de expertiză și cu varianta admisă de instanța de fond.

Recurenta solicită respingerea ca tardivă a cererii trimisă de C. L. cu

R. M. și G. M. cu F. V. pe motiv că ar exista o comunicare a Hotărârii 92/2002 înainte cu mult de promovarea acțiunii.

Nu există la dosarul cauzei nici o dovadă de comunicare a vreunei hotărâri a Comisiei Județene. Existența unui script destinat comunicării nu echivalează cu comunicarea. Aceasta cu atât mai mult cu cât e vorba de o ADRESĂ DE ÎNȘTIINȚARE și de COMUNICARE a HOTĂRÂRII Comisiei Județene PRIN SCRISOARE REC. DATĂ CU CONFIRMARE DE PRIMIRE - art. 53 din Legea 1. 1. .

Legea nu prevede ca modalitate de comunicare alternativă a scrisorii recomandate, afișarea.

Afișarea ar putea fi un mijloc de comunicare atunci când ea se face în intervalul de timp prevăzut de lege pentru soluționarea unei cereri. In afara termenului destinat soluționării, organul abilitat decade din dreptul de a comunica un act sub această forma.

Astfel, întrucât nici una din Comisiile de Fond Funciar nu a respectat termenele prevăzute de principiu, comunicarea nu s-ar putea face prin afișare.

In ceea ce privește pe G. M. și F. V., recurenta este în eroare pentru că acestea au atacat Hotărârea 1428/_ a Comisiei Județene și Hotărârea 57336/304/1_ a Comisiei Municipale și nu Hotărârea 92/2002.

Acțiunea reclamantei F. M. nu este prematură pentru că nu există o procedură prealabilă de urmat dacă C. L. nu răspunde unei cereri. Jurisprudența este clară în sensul în care în lipsa unui răspuns cel vătămat se poate adresa instanței pentru a obține dreptul solicitat.

Referitor la recursul A.D.S culpa acesteia este mai mult decât evidentă, întrucât, la solicitările reclamanților a considerat că singura soluție posibilă sunt despăgubirile și în loc să pună terenurile la dispoziția Comisiei Locale, 1-a concesionat C.L.F..

De asemenea, s-a opus admiterii acțiunii, astfel că nu poate fi scutită de cheltuielile de judecată.

Cât privește recursul Comisiei Locale, aceasta a formulat un recurs ce nu are legătură cu legea.

Susține că terenurile nu sunt la dispoziția Comisiei, dar uită că obligația de a le solicita A.D.S-ului îi incumbă.

Afirmația că ar fi cazul ca instanța să solicite reclamanților declarații privind inexistența primirii altor amplasamente în compensarea terenurilor de la sere pentru că ar fi posibil să fi primit un astfel de amplasament, este halucinantă în condițiile în care se pune întrebarea cine ar fi putut să le dea alt amplasament.

Nici C. L. nu poate fi exonerată de cheltuieli judiciare, culpa fiind mai mult decât evidentă.

În ceea ce privește onorariul avocațial (pe care evident că îl confundă și cu cheltuielile de judecată în general) afirmațiile sunt făcute de o persoana care nu are noțiunea cantității și calității muncii prestate.

Dacă nici în acest dosar complexitatea și amplitudinea (nemaivorbind de valoarea terenurilor) nu justifică un onorar pe măsură, atunci înseamnă că în alte dosare poate ar trebui avocatul să achite părții un onorar.

În privința recursului Comisiei Județene după ce susține că este incorectă hotărârea instanței de judecată pentru că terenurile nu erau la dispoziția Comisiei Locale, arată că nu este în culpă și nu poate plăti cheltuieli de judecată, omițând total că avea obligația de a stabili terenurile care sunt solicitate la retrocedare pentru a fi predate de ADS Comisiei Locale.

Recursul intervenientului CHINCINAȘ D. O. este apreciat ca fiind întemeiat întrucât nu a existat nici o justificare pentru respingerea cererii de intervenție, dimpotrivă, judecata deodată:nu pricinuia amânări și se impunea pentru a stabili amplasamentul corect al fiecărei parcele revendicate

Recursul intervenientei M. M. trebuie calificat ca o cerere de intervenție în interesul surorii sale B. Ana și consideră că trebuie admisă această cerere, fiind evident o eroare neincluderea acesteia între părțile procesului.

Prin întâmpinarea formulată, intimata pârâta S.C. R. G. S.R.L (f.239)

a solicitat cu privire la recursurile formulate în cauză, următoarele:

Cu privire la recursul formulat de C. de A. a L. nr.1. 1. de pe lângă Consiliul Local al Mun. C. -N. solicită admiterea acestuia ca fondat, dat fiind faptul că acest teren nu poate fi restituit în natură deoarece sunt construcții edificate pe teren și sere, motive pe care de altfel le-a detaliat și în propriul recurs formulat.

Cu privire la recursul formulat de C. J. pentru Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. solicită admiterea acestuia ca fondat, dat fiind faptul că acest teren nu poate fi restituit în natură deoarece sunt construcții edificate pe teren și sere, motive pe care de altfel subscrisa le-am detaliat și în recursul formulat de noi.

Cu privire la recursul formulat de către Instituția Prefectului Județului C. solicită admiterea recursului dat fiind faptul că nu are calitate procesuală pasivă în acest dosar.

Cu privire la recursul formulat de A. DS (ADS) solicită respingerea acestuia ca nefondat. Menționează faptul că ADS a formulat recurs doar în privința cheltuielilor de judecată, criticând sentința atacată prin prisma faptului că această recurentă nu este căzută în pretenții dat fiind faptul că nu are nici o culpă procesuală în acest dosar. Or, în opinia sa, atâta timp cât în judecata de fond ADS s-a opus emiterii acțiunii reclamanților și intervenienților solicitând respingerea acțiunii acestora, este în culpă procesuală raportat la dispozițiile art.274 Cod proc.civ.

Cu privire la recursul formulat de M. M. solicită respingerea acestuia ca inadmisibil dat fiind faptul că recurenta nu a fost parte la judecata in prima instanța, nu a formulat acțiune sau cerere de intervenție in interes propriu si prin urmare nu are calitate procesuala activa in prezentul recurs.

Cu privire la recursul formulat de C. D. O., solicită respingerea acestuia ca nefondat. Așa cum a arătat si prin recursul propriu, cererea de restituire in natura, deci implicit cererea de anulare a Hotărârii nr.92/2002, este formulata peste termenul legal de 30 de zile prevăzut de lege și prin urmare, orice acțiune/cerere privind retrocedarea in natura este tardiva raportat la termenul legal stabilit de lege.

Astfel, există la dosarul cauzei o adresă de comunicare din partea Consiliului local către antecesorii acestor intervenienți prin care i se comunică faptul că Hotărârea 92/_ prin care aceștia au fost validați in anexa 39 la poz 7 cu 0,58ha, adresa comunicată în_ . Or, potrivit dispozițiilor art.53 din Legea nr.

1. 199 coroborate cu cele ale art.26 și 79 din HG nr.l 172/2002, hotărârea se poate ataca în termen de 30 de zile de la comunicare.

În speță este mai mult decât evident faptul că acest termen a fost cu mult depășit, intervenienții formulând cererea doar data de_ . Aceasta, cu atât mai mult cu cât, această hotărâre a fost afișată potrivit legii la data de_, iar în completarea dispozițiilor art. 53 din Legea nr. 1. 1. vin dispozițiile art. 79 și 80 din HG nr. 1172/2001 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a L. nr. 1. 1., care prevăd faptul că una din modalitățile de comunicare este acela al afișării hotărârii în loc vizibil la sediul Primăriei localității. Totodată, așa cum rezultă din încheierea din data de_ s-a și respins in principiu cererea de intervenție in nume propriu, dat fiind faptul ca la acel moment la care s-a formulat cererea de intervenție in interes propriu, acest dosar se afla intr-o stare avansata de probațiune, instanța sancționând astfel momentul la care aceasta a fost formulata.

Cu privire la recursul formulat de B. Ana, L. I., L. N. N. M., L. Ghoerghe si M. V. solicita respingerea acestuia ca nefondat, dat fiind faptul că acest teren nu poate fi restituit în natură deoarece sunt construcții edificate pe teren și sere, motive pe care de altfel le-a detaliat și în recursul propriu.

Prin întâmpinarea formulată (f.187) intimații D. M., C. Ana, T.

1. , T. C. L. și F. D. E. solicită respingerea recursurilor formulate de reclamanți și a celui formulat de M. M. .

   În motivarea poziției procesuale arată că legile anterioare nu au prevăzut obligativitatea punerii în posesie pe vechile amplasamente iar Legea nr. 1/2000, deși prevede punerea în posesie pe vechile amplasamente, condiționează calitatea terenului de a fi liber.

   Întreaga suprafață de sub sere a cunoscut o "nivelare"; de suprafață în sensul că au dispărut mejdiile dintre micile parcele și s-a regularizat întregul perimetru precum și cursul râului Someș, așa încât punerea în posesie pe vechile amplasamente ar fi greu sau imposibil de realizat.

   De remarcat că terenul este înscris în CF 112 Someșeni,în proprietatea tabulară a lui Bethlenbalazsne, iar delimitările expertului s-au făcut pe baza unui tabel întocmit de C. locală de fond funciar care niciodată nu a fost pus în aplicare.

   Cât privește recursul formulat de recurenta M. u M. solicită a fi respins ca inadmisibil întrucât nu a fost parte în procesul de fond.

   Analizând recursurile formulate împotriva sentinței de fond, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul în baza art. 312 alin.3 C.pr.civ. coroborat cu art. 3041C.pr.civ., constată următoarele:

   1. Într-o ordine firească a soluțiilor, raportat la motivele invocate de către părți, T. ul apreciază că se impune mai întâi analizarea recursului formulat de către pârâta S.C. R. G. S.R.L întrucât de soarta soluționării acestei căi de atac depind și celelalte recursuri.

      Așa cum s-a reținut de către Judecătoria Cluj-Napoca, reclamanții și intervenienții au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor deținute anterior care actualmente se află în incinta serelor Someșeni, în temeiul L. nr. 1/2000, exceptând-o pe intervenienta F. M. care s-a prevalat de dispozițiile L. nr. 247/2005.

      Soluționarea primelor cereri menționate s-a realizat prin cele două hotărâri ale comisiei județene în discuție, respectiv nr. 92/_ și nr. 1428/_ .

      Esențial în soluționarea acestei cauze o constituie stabilirea textelor de lege incidente în condițiile în care legislația în domeniul fondului funciar este extrem de vastă și cu numeroase modificări apărute pe parcursul unei îndelungi perioade de timp, raportându-ne la momentul anului 1. când a fost edictată Legea nr. 1. 1. .

      Art. 41 din Legea nr. 1/2000 introdus prin OUG nr. 102/2001 are în vedere strict situația serelor, stabilind că pentru terenurile foștilor proprietari persoane fizice pe care sunt amenajate sere în funcțiune, restituirea se face pe alt amplasament dacă există suprafețe suficiente sau se acordă despăgubiri în condițiile legii.

      Această ordonanță a fost aprobată prin Legea nr. 400/2002 care a intrat în vigoare la_, lege ce modifică conținutul textului de lege redat anterior în sensul că se precizează necesitatea ca aceste sere să fie în funcțiune la data aplicării acestei legi.

      Din interpretarea acestui articol rezultă neîndoielnic faptul că terenurile pe care sunt amenajate sere nu se restituie foștilor proprietari în condițiile în care acestea sunt în funcțiune la data aplicării legii, respectiv acestea sunt folosite în scopul pentru care au fost edificate, aspect deosebit de important care urmează a fi clarificat după ce T. ul va epuiza toate reglementările incidente în acest dosar.

      Ulterior, legiuitorul a fost preocupat în continuare de situația serelor, stabilind astfel prin art. 4 alin. 1 indice 1 - indice 9 introdus prin pct. 5 al art. I, Titlul VI din Legea nr. 247/2005 că pentru terenurile foștilor proprietari persoane fizice sau juridice, pe care s-au aflat la data deposedării sere, în prezent proprietatea statului, restituirea se face pe vechile amplasamente, cu obligația de a le menține destinația și, acolo unde este cazul, unitatea și funcționalitatea.

      Această dispoziție însă nu este incidentă în cauză în condițiile în care complexul de sere Someșeni a fost edificat ulterior preluării terenurilor de la foștii proprietari, aspect care rezultă din documentația depusă de către reclamant (f.46- 50 vol.I dosar fond) și necontestat de către părți.

      Art. 4 indice 1 se corelează cu dispozițiile L. nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției DS prin care s-a statuat în art. 3 alin.3 faptul că terenurile care urmează să fie retrocedate în conformitate cu prevederile legii fondului funciar, solicitate potrivit prevederilor acestei legi, se transmit la cerere Comisiilor județene, Comisiilor locale.

      Potrivit art. 7 alin. 1, A. DS va inventaria terenurile cu destinație agricolă, printre acestea fiind enumerate și serele, aflate în exploatarea societăților comerciale în discuție, urmând ca aceste terenuri să fie predate și trecute în patrimoniul ADS pe bază de protocol încheiat între societățile comerciale și ADS.

      De remarcat că legiuitorul a stabilit că terenurile care nu fac obiectul retrocedării, în conformitate cu prevederile legilor în domeniu, vor fi declarate terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului și vor putea fi concesionate sau arendate în condițiile legii.

      Epuizând cadrul legal din perspectiva reglementărilor semnificative aplicabile în speță, tribunalul conchide raportându-se la criticile formulate de către pârâta

      S.C. R. G. S.R.L că prevederile OUG 108/2001 privind exploatațiile agricole și ale art. 42 din Legea 1. 1. referitoare la terenurile cu investiții nu sunt incidente în cauză atâta timp cât specialul prevalează generalului, conform adagiului specialia generalibus derogant, textele evocate de către instanță reglementând strict situația particulară a restituirilor terenurilor cu sere.

      Revenind la aplicarea prevederilor L. 268/2001, între SC LEGUME FRUCTE SA, antecesoarea recurentei S.C. R. G. S.R.L. și ADS s-a încheiat protocolul datat_ (f.154 vol.I dosar fond) prin care prima a predat suprafața agricolă de 21,13 ha și cea neagricolă de 21,89 ha. Totodată, între aceste părți s-a încheiat contractul de concesiune nr. 25 din_ și actul adițional nr. 1 din_ (f.138-153 vol.I dosar fond) prin care ADS concesionează terenul cu destinație agricolă de 21,13 ha din care arabil 20,29 ha, fânețe 0,84 ha și suprafață neagricolă

      de 6,56 ha aflat în perimetrul localității C. -N., str. T., până la privatizare, în schimbul unei redevențe potrivit obiectivelor concedentului.

      Este de remarcat faptul că în art. 2 pct. 6 al acestui contract, s-a convenit că în situația în care suprafața de teren, proprietate privată a statului ce face obiectul concesiunii, va fi diminuată ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenului agricol, în temeiul unor acte normative sau în baza unei hotărâri judecătorești, definitive și irevocabile, se va diminua în mod corespunzător suprafața de teren prevăzută în contrat, precum și redevența aferentă.

      Totodată, în următorul articol, s-a stabilit că reducerea suprafeței de teren prevăzută inițial în contract, nu antrenează răspunderea concedentului, iar reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului va fi notificată de către partea în cunoștință, diminuarea suprafeței de teren și a redevenței aferente urmând să facă obiectul unui act adițional la prezentul contract.

      Rezultă așadar raportat la cele menționate anterior, că SC LEGUME FRUCTE SA a avut cunoștință de posibilitatea restituirii terenului concesionat, consecințele fiind cele arătate.

      Într-adevăr încheierea protocolului menționat s-a făcut în scopul edictat de către legiuitor, în principal pentru delimitarea patrimoniului ADS, respectiv a terenurilor, care implică și delimitarea acelor suprafețe de teren ce urmează a fi restituite în temeiul legii fondului funciar și contractul de concesiune a vizat doar terenurile, așa cum a susținut recurenta, dar aceasta nu impietează asupra soluției judecătoriei.

      Având în vedere aceste aspecte, T. ul revine asupra chestiunii esențiale a funcționalității serelor Someșeni, de care depinde soluționarea acestei cauze.

      Din expertiza tehnică topografică efectuată în cauză de către expertul Mădăraș M. T. rezultă că suprafața de incintă a acestor sere este de 26,94 ha din care o suprafață de 7,4554 ha este ocupată de clădire administrativă, sere calde, centrală termică, șopron, vestiare, alei betonate, magazie și platformă, șopron și magazie, casă pompe și alee acces, bazin apă și terenul aferent, drumul de acces, teren agricol liber și de sere reci.

      Apoi, 9,59 ha este afectată de serele reci cu alei de acces și conductele de alimentare cu apă, zonă aflată în continuarea celei construite, anterior descrisă, și o suprafață de 9,8942 ha reprezentând suprafață liberă de construcții și amenajări, folosită ca teren agricol sau neproductiv (f.304-320 vol.I dosar fond).

      Se impune a fi redate și alte constatări ale expertului, respectiv că în incinta serelor Someșeni nu s-au montat utilități ulterior anului 2002, dimpotrivă, din utilitățile existente la acea dată o parte s-au desființat, spre exemplu sectoare de sere reci, transformate în terenuri arabile, iar o parte din terenurile agricole din incintă au fost și sunt folosite de persoane particulare, respectiv solicitanți ai terenurilor care nu au primit titlu, o altă situație specifică constituind-o reconstituirea dreptului de proprietate prin hotărâri judecătorești asupra unor suprafețe de teren din incintă.

      În opinia expertului, utilitățile care se pot demonta sau ridica de la sol sunt: serele reci, constituite din țevi metalice curbate semicircular, fixate în sol, peste care se aplică folie de protejare a plantelor și corelat cu acestea, sistemul de conducte de apă care asigură irigarea plantelor. Într-o situație similară se află și terenul din preajma construcțiilor definitive.

      Drept urmare, expertul a identificat care sunt construcțiile cu caracter definitiv existente pe teren, situație în care nu se mai impunea efectuarea unei expertize în construcții, cu atât mai mult cu cât acest aspect, așa cum se va arăta în cele ce urmează, nu este relevant din perspectiva reconstituirii dreptului de proprietate al reclamanților și intervenienților.

      În suplimentul la expertiză expertul a restrâns aria suprafeței nerestituibile la cea aferentă clădirii administrative, probă care nu poate fi considerată tardivă raportat la momentul solicitării, în condițiile în care s-a dovedit a fi utilă pentru soluționarea cauzei, cu atât mai mult cu cât potrivit art. 129 alin. 5 C.pr.civ. instanța poate administra probe pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc.

      Mergând mai departe cu raționamentul, T. ul constată că însăși instanța de judecată s-a deplasat la fața locului pentru a constata starea efectivă a acestora în conformitate cu prevederile art. 215 C.pr.civ..

      Astfel, din cuprinsul procesului verbal întocmit, T. ul reține că la serele calde lipsesc ochiuri de geam, iar țevile de calorifer la momentul respectiv, și anume_, nu sunt în stare de funcțiune. În ceea ce privește serele reci lipsesc ochiuri de geam atât pe partea laterală cât și pe acoperiș (f.121 vol.V dosar fond).

      Inginerul horticol prezent cu ocazia deplasării instanței la fața locului a declarat că există 114 sere reci din care, 2 sere cultivate și 2 sere pregătite pentru cultură, rectificând ulterior în sensul că în total sunt 20 sere pregătite pentru cultură.

      Totodată, din cuprinsul dosarului de prezentare a societății comerciale LEGUME FRUCTE C. SA privind privatizarea acesteia, în partea generală de prezentare a acesteia (f.51 vol.V dosar fond), se arată că aceste sere cu o suprafață de 22 ha din care cultivate sunt 18 ha având în dotare 153 de sere reci (față de cele

      114 arătate mai sus) și o seră încălzită, culturile principale fiind răsaduri roșii, cartofi, castraveți, etc., au o producție scăzută datorită faptului că solul este infestat și condițiile de încălzire sunt necorespunzătoare.

      De asemenea, din notele de probațiune depuse de recurentă la dosar în_ (f.1-3 vol.V dosar fond), rezultă că la acel moment cultivă legume la cantitatea minimă solicitată de către ADS în baza contractului de concesionare nr. 25/2002 care acoperă redevența anuală plus 10 % deoarece, așa cum a arătat anterior, începând cu anul 2009, 99 % din terenul ce face obiectul concesionării îl pregătește pentru culturi biologice, această cultură presupunând lăsarea în nelucrare în vederea regenerării solului timp de cel puțin 2 ani de zile.

      În privința funcționalității serelor calde, rezultă că acestea nu au fost folosite pentru scopul pentru care au fost edificate, EON E. rgie R. ia SA comunicând instanței că Serele Someșeni nu au fost niciodată partenerul lor de afaceri însă, în ceea ce privește SC R. G. S.R.L este partener de afaceri pentru perioada 2008 și până în prezent, respectiv iunie 2011, dar nu a emis facturi de gaze naturale cu excepția unei singure facturi emise pentru perioada lunii noiembrie 2010 (f.245 vol.V dosar fond).

      Chiar dacă s-ar admite că serele au fost lăsate în nelucrare timp de 2 ani pentru efectuarea unor culturi bio, ceea ce presupune o perioadă de inactivitate între 2009-2011, este de observat faptul că recurenta nici după încheierea acestui interval de timp nu a făcut dovada existenței unor culturi de acest fel sau a unor altor culturi, facturile privind achiziționarea de semințe fiind aferente perioadei anterioare.

      Într-o asemenea situație, T. ul concluzionează în sensul că nici serele reci, dar nici cele calde nu sunt și nu au fost exploatate la momentul emiterii hotărârilor comisiei județene atacate în vederea cultivării de răsaduri și legume dată fiind starea în care se află, ci doar la "cota de avarie"; necesară pentru plata redevenței și menținerea contractului de concesiune, situație în care impedimentul prevăzut de art. 4 indice 1 din Legea nr. 1/2000 este depășit, terenurile putând fi restituite în natură, mai puțin cele aferente sediului administrativ.

      Una dintre criticile formulate de către recurentă a fost și aceea că s-a dispus restituirea unor terenuri pe care sunt edificate construcții de natura celor descrise de către expert și menționate anterior, construcții permanente.

      Într-adevăr, pe terenurile care au fost restituite de către judecătorie se regăsesc și construcții de acest gen însă, prin noțiunea de sere tribunalul are în vedere, la fel ca și judecătoria, întregul ansamblu care deservește cultura plantelor respectiv, sere, instalații de apă, bazine de apă, spații de depozitare, etc., acestea reprezentând un tot unitar și circumscriindu-se noțiunii de sere.

      Ori, în condițiile în care acestea nu mai deservesc scopului pentru care au fost realizate se impune restituirea și a terenurilor aferente acestora.

      Oricum, chiar dacă s-ar fi realizat un decupaj al acestor suprafețe cu edificate, ar fi fost lipsite de funcționalitate fiind rupte în cea mai mare parte din ansamblul serelor.

      Evident că măsura restituirii în natură a acestor terenuri impune foștilor proprietari sau succesorilor acestora, respectarea acestor investiții până la lămurirea situației lor juridice din perspectiva eventualelor desocotiri ale recurentei.

      Nu în ultimul rând, este de observat achiesarea ADS la soluția pronunțată.

      S-a contestat de către recurentă faptul că unii dintre reclamanți și intervenienți nu ar fi promovat în termen cererea raportat la dispozițiile art. 53 alin. 2 din Legea nr. 1. 1., însă T. ul apreciază că sunt incidente prevederile art. 18 din Legea nr. 1. 1. modificat de articolul unic din Legea nr. 67/2010 conform cărora terenurile neatribuite rămase la dispoziția comisiei sau din domeniul privat al statului, se pot restitui la cerere în condițiile legii, foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora care au fost înscriși în anexele privind despăgubirile la regulamentele de aplicare a legii fondului funciar.

      Într-o asemenea situație, cu atât mai mult cu cât reclamanții și intervenienții solicită reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul lor amplasament, iar acesta este liber, cu atât mai mult se impune a se da eficiență acestui text de lege.

      La aceasta se adaugă și faptul că potrivit dispozițiilor art. 16 alin.4 și 5 din Titlul VII din Legea 247/2005, în același sens al prevalenței restituirii în natură, C. Centrală verifică legalitatea respingerii cererii de restituire în natură în procedura de stabilirea a măsurilor reparatorii.

      În ceea ce privește cererea intervenientei F. M. aceasta nu este inadmisibilă chiar dacă nu a fost parcursă procedura administrativă având în vedere practica judiciară constantă în materie în cazul nesoluționării unor asemenea cereri într-un termen rezonabil, instanța de judecată putându-se substitui comisiilor de fond funciar din perspectiva îndreptățirii la reconstituire constituind un abuz starea de pasivitate.

      Față de cele ce preced, T. ul va respinge recursul pârâtei S.C. R. G.

      S.R.L. formulat împotriva Sentinței civile nr.717/16 Ianuarie 2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N. .

   2. În ce privește recursul formulat de către reclamanții B. Ana, L. I.

      , L. N., N. M., L. G. și M. V., toți moștenitori după L. I. și L. I., T. F. D. și T. M., moștenitori după T. N. și T. I. moștenitor după T. V. împotriva aceleiași sentințe, T. ul constată următoarele:

      În conformitate cu prevederile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 1/2000 drepturile dobândite cu respectarea legii fondului funciar pentru care au fost eliberate titluri de proprietate rămân valabile.

      În condițiile în care titlul de proprietate eliberat în favoarea moștenitorilor lui

      T. Titu are la bază o hotărâre judecătorească respectiv Decizia civilă nr. 368/R/_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. 2662/2003 (f.304-305 dosar recurs) prin care s-a stabilit îndreptățirea lor la reconstituirea dreptului de proprietate în natură, fără a se stabili exact amplasamentul raportat la cererea formulată în temeiul L. nr. 1/2000, iar amplasamentul cu care au fost puși în posesie este cel care a aparținut recurenților, aspect necontestat pentru care la rândul lor au formulat cerere de reconstituire, T. ul, în baza art. III alin. 1 lit. a ii din Legea nr. 169/1997, va admite acest recurs cu consecința modificării parțiale a sentinței instanței de fond în sensul că:

      Va constata nulitatea absolută parțială a Titlului de proprietate nr.3290/4936/20 Iulie 2005 emis în favoarea moștenitorilor lui T. Titu privind suprafața de 7.195 mp., tarlaua 46, parcela nr.801/2, înscris în C.F. nr.112 Someșeni, cu nr. topo 801/2 și va dispune rectificarea înscrierilor efectuate în C.F. nr.1. C., cu număr cadastral 18514, în sensul radierii înscrierilor făcute în baza titlului nul și restabilirea situației anterioare din C.F. nr.112 Someșeni, cu nr. topo 801, în conformitate cu dispozițiile art.908 alin.1 pct.2 din N.C. Civ..

   3. Recursul formulat de către pârâta Instituția Prefectului Județului C. împotriva aceleiași hotărâri va fi admis în considerarea faptului că în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate din perspectiva categoriei terenului solicitat și anume acela de sere, această entitate nu este parte căzută în pretenții, conform

      art. 274 C.pr.civ., calitate procesuală pasivă având conform dispozițiilor art. 52 alin. 2 din Legea nr. 1. 1. C. județeană.

      În consecință, tribunalul va modifica parțial sentința în sensul înlăturării obligării pârâtei Instituția Prefectului Județului C. la suportarea cheltuielilor de judecată.

   4. Cu privire la recursul pârâtei A. DS împotriva aceleiași sentințe formulat doar în ceea ce privește cheltuielile de judecată, va fi respins, fiind incidente disp. art. 274 C.pr.civ., această pârâtă fiind în culpă procesuală în condițiile în care a fost introdusă în cauză pentru opozabilitate raportat la prevederile L. nr. 268/2001 redate anterior și s-a opus admiterii acțiunii și în plus, potrivit acelorași dispoziții, avea obligativitatea inventarierii tuturor terenurilor, inclusiv și a celor care fac obiectul retrocedării chiar dacă predarea acestora către comisiile locale se realizează la cererea comisiilor județene, conform prev. art. 9 alin. 1 din HG nr. 626/2001

   5. Recursul Comisiei locale C. -N. vizează în cea mai mare marte, o cu totul altă situație decât cea a terenului în litigiu, această recurentă făcând referire la terenurile date în administrarea instituțiilor și unităților de cercetare și dezvoltare, situație care nu se regăsește în cauză, obiectul litigiului constituindu-l serele Someșeni.

      În ceea ce privește critica privind faptul că acest teren nu se află la dispoziția sa și prin urmare nu se poate face punerea în posesie, și aceasta este neîntemeiată în condițiile în care această entitate avea obligativitatea aplicării legii, respectiv art. 4 indice 1 din Legea nr. 1. 1. redat anterior.

      S-a mai invocat faptul că există posibilitatea ca o parte din revendicatori să fi dobândit terenul pe alt amplasament, motiv pentru care este necesară verificarea titlurilor de proprietate primite pe familie a tuturor revendicatorilor, însă T. ul apreciază că o asemenea măsură trebuia efectuată chiar de către această comisie, având obligativitatea probării pretențiilor formulate, conform art. 129 C.pr.civ.

      Lipsa planului de coordonate S. EO 70 cu măsurătorile transpuse pe planurile de la OCPI, de asemenea, nu poate fi reținută, expertul judiciar aplecându-se asupra identificării riguroase a terenurilor, având în vedere raportul de expertiză, suplimentul la expertiză și răspunsul la obiecțiuni și multiplele planuri de situație întocmite.

      Critica referitoare la cheltuielile de judecată nu poate fi nici aceasta primită, în condițiile în care reclamanții, și-au identificat amplasamentul fiind cunoscut faptul că este situat în incinta serelor, iar expertiza topografică s-a impus și pentru identificarea conturului de incintă al serelor și al posibilității de restituire în natură. Cuantumul onorariului de avocat stabilit și în sarcina Comisiei locale este proporțional cu complexitatea cauzei și munca depusă în condițiile în care acest dosar s-a derulat pe parcursul mai multor ani, necesitând administrarea unei vaste

      probațiuni și a presupus un mare număr de părți împrocesuate.

   6. Referitor la recursul intervenienților C. D. O. și G. A. împotriva încheierii de ședință din data de 05 D. 2008 pronunțată în dosarul menționat și împotriva aceleași sentințe, T. ul îl va respinge apreciind că soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție formulate de către acești recurenți este temeinică și legală, în condițiile în care potrivit prev. art. 50 alin. 1 C.pr.civ., intervenienții nu tind să câștige pentru sine obiectul procesului ci urmăresc să își realizeze, alături de ceilalți reclamanți, reconstituirea propriului drept de proprietate în incinta serelor Someșeni.

      Faptul că cererile de intervenție ale altor persoane au fost admise nu constituie un argument raportat la incidența textului de lege menționat anterior.

      Celelalte motive privind fondul cauzei nu vor fi analizate fiind lipsite de obiect

   7. Cu privire la recursul intervenientei M. M. împotriva aceleiași sentințe, acesta va fi respins pentru următoarele considerente:

      Recurenta se prevalează de existența unei coparticipări procesuale obligatorii raportat la faptul că este succesoarea defunctului T. I. care a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul L. nr. 1. 1., atât aceasta cât și sora sa reclamanta B. Ana revenind cu numeroase cereri către comisia locală.

      Din această perspectivă, cererea a fost calificată ca o cerere de intervenție accesorie admisibilă în recurs, dar, cercetând pe fond pretențiile, T. ul a constatat că doar reclamanta B. Ana a formulat cerere de reconstituire pentru acest teren sub nr. 85305, așa cum rezultă din tabelul nominal comunicat de către

      C. L. C. -N. privind persoanele care au formulat cereri în temeiul legilor fondului funciar (fila 393 vol. II dosar fond), situație în care practic această recurentă nu se poate prevala de calitatea de persoană îndreptățită.

      Într-o atare situație, sunt incidente disp. art.50 c.pr.civ., așa încât o asemenea cerere nu poate fi primită în recurs fiind inadmisibilă.

      Analizând recursurile formulate și împotriva Sentinței civile nr.20.313/22 Octombrie 2012 de completare a dispozitivului, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N., T. ul constată următoarele:

   8. Cu privire la recursul Comisiei locale C. -N. împotriva Sentinței civile nr.20.313/22 Octombrie 2012 de completare a dispozitivului, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N. T. ul îl va respinge, întrucât întreaga motivare mai puțin cea privind cheltuielile de judecată este identică cu cea care se regăsește în recursul formulat împotriva sentinței de fond, ori prin completarea la dispozitiv s-a realizat practic doar identificarea parcelelor cu care reclamanții și intervenienții urmează să fie puși în posesie, nefăcându-se alte judecăți de valoare decât strict simpla identificare necesară pentru punerea în executare.

   9. Recursul Comisiei Județene C. împotriva Sentinței civile nr.20.313/22 Octombrie 2012 de completare a dispozitivului, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N. va fi respins cu motivarea anterior prezentată.

      Cererea recurenților reclamanți privind cheltuielile de judecată va fi respinsă în condițiile în care nu și-au justificat aceste cheltuieli prin depunerea de înscrisuri doveditoare, conform art. 274 alin. 2 C.pr.civ.

      PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE L.

      D E C I D E

      1. Respinge recursul pârâtei S.C. R. G. S.R.L. formulat împotriva Sentinței civile nr.717/16 Ianuarie 2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N. .

      2. Admite recursul formulat de către reclamanții B. Ana, L. I., L.

         N., N. M., L. G. și M. V., toți moștenitori după L. I. și L.

         I., T. F. D. și T. M., moștenitori după T. N. și T. I. moștenitor după T. V. împotriva aceleiași sentințe și, în consecință modifică parțial sentința în sensul că:

         Constată nulitatea absolută parțială a Titlului de proprietate nr.3290/4936/20 Iulie 2005 emis în favoarea moștenitorilor lui T. Titu privind suprafața de 7.195 mp., tarlaua 46, parcela nr.801/2, înscris în C.F. nr.112 Someșeni, cu nr. topo 801/2.

         Dispune rectificarea înscrierilor efectuate în C.F. nr.1. C., cu număr cadastral 18514, în sensul radierii înscrierilor făcute în baza titlului nul și restabilirea situației anterioare din C.F. nr.112 Someșeni, cu nr. topo 801.

      3. Admite recursul formulat de către pârâta Instituția Prefectului Județului C. împotriva aceleiași hotărâri și, în consecință modifică parțial sentința în sensul că:

         Înlătură obligarea acesteia la suportarea cheltuielilor de judecată. Menține restul dispozițiilor sentinței.

      4. Respinge recursul pârâtei A. DS împotriva aceleiași sentințe.

      5. Respinge recursul Comisiei locale C. -N. împotriva aceleiași sentințe.

      6. Respinge recursul intervenienților C. D. O., G. A. împotriva încheierii de ședință din data de 05 D. 2008 pronunțată în dosarul menționat și împotriva aceleași sentințe.

      7. Respinge recursul intervenientei M. M. împotriva aceleiași sentințe.

      8. Respinge recursul Comisiei locale C. -N. împotriva Sentinței civile nr.20.313/22 Octombrie 2012 de completare a dispozitivului, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N. .

      9. Respinge recursul Comisiei Județene C. împotriva Sentinței civile nr.20.313/22 Octombrie 2012 de completare a dispozitivului, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei C. -N. .

Respinge cererea recurenților reclamanți privind cheltuielile de judecată. Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 Iunie 2013.

Președinte, A. -F. D.	Judecător, O. R. G.	Judecător, O. -C. T.
Grefier, A. -P. B.

Redactat A.P.B./19 Iunie 2013/1530 OT/G.P. _

Judecător fond C. M. C. -Judecătoria Cluj-Napoca

← Decizia civilă nr. 341/2013. Anulare act		Decizia civilă nr. 427/2013. Anulare act →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Decizia civilă nr. 135/2013. Anulare act Decizia civilă nr. 401/2013. Anulare act Decizia civilă nr. 401/2013. Anulare act Decizia civilă nr. 341/2013. Anulare act Decizia civilă nr. 427/2013. Anulare act Decizia civilă nr. 938/2013. Anulare act Decizia civilă nr. 23/2013. Anulare act Decizia civilă nr. 39/2013. Anulare act