Decizia civilă nr. 764/2013. Contestaţie la executare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR. 764/R/ 2013
Ședința publică de la 07 August 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. -I. T.
JUDECĂTOR: ANA-SS JUDECĂTOR: F. S. B. GREFIER: L. M.
Pe rol fiind judecarea recursului promovat de recurentul M. G. V. împotriva sentinței civile nr. 7723/_, pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimații B. R., B. C., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare se prezintă recurentul personal, lipsă fiind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care T. ul constată că recursul a fost promovat în termen, a fost motivat și comunicat.
T. ul constată că recurentul a fost citat cu mențiunea de a achita taxa de timbru în sumă de 97 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Recurentul solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a achita taxa de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare se prezintă recurentul personal, lipsă fiind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care recurentul depune la dosar taxa de timbru în sumă de 97 lei și timbru judiciar de 0,15 lei și rată că nu mai are de formulat alte cereri în probațiune.
T. ul, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de propus, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbateri pe fond.
Recurentul solicită admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru.
T. ul reține cauza în pronunțare.
T. UL
Reține că, prin sentința civilă nr. 7723/_, Judecătoria Cluj-Napoca a admis contestația la executare formulată de contestatorii B. R. și B. C.
C. în contradictoriu cu intimatul M. G. -V. și a constatat perimată de drept executarea silită începută în dosarul execuțional nr. 467/2011 al B.E.J. Cîmpian M. R. .
A anulat toate actele de executare silită din dosarul execuțional nr.
467/2011 al B.E.J. Cîmpian M. R. .
A obligat intimatul să plătească contestatorilor suma de 2.209,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că , la data de_ intimatul a adresat executorului judecătoresc Cîmpian M. R. o cerere de executare silită împotriva debitorilor-contestatori, în temeiul titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 2734/_ pronunțată de Judecătoria Gherla în dosar nr._, pentru recuperarea sumei de 2.110 lei cu titlu de cheltuieli de judecată și pentru lăsarea în deplină proprietate și pașnică folosință a terenului obiect al litigiului (f. 27-31).
Prin Încheierea civilă nr. 722/_ pronunțată de Judecătoria Gherla în dosar nr._ s-a dispus încuviințarea executării silite, sens în care în dosarul execuțional nr. 467/2011 al B.E.J. Cîmpian M. R., contestatorii- debitori au fost somați la data de_ să predea imobilul și să achite suma datorată (f. 37-39).
La data de_ executorul judecătoresc a emis adrese de înființare a popririi conturilor bancare ale debitorilor-contestatori, care au fost informați despre această măsură la data de_ (f. 40-45). Astfel că, la data de_, respectiv la data de_, terții popriți au comunicat faptul că măsura indisponibilizării a fost luată, dar că debitorii nu au disponibil în cont (f. 46, 47).
Intimatul-creditor a solicitat prin cererea depusă la data de_ (f. 54), continuarea executării silite începute în dosarul execuțional nr. 467/2011 al B.E.J. Cîmpian M. R., iar debitorii-contestatori au fost somați la data de_ să achite suma de 4.391,20 lei reprezentând debit principal și cheltuieli de executare silită (f. 56-58).
În drept, instanța a reținut că, potrivit art. 389 C.pr.civ., dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept și orice parte interesată poate cere desființarea ei, însă în caz de suspendarea executării, termenul de perimare curge de la încetarea suspendării, cu mențiunea că, dacă se face o nouă cerere de executare, se va face mai întâi, o noua somație, la care nu se va mai alătura titlul ce se execută.
Totodată, art. 390 alin. 1 C.pr.civ stipulează că, dispozițiile art. 387 și art. 389 nu se aplică în cazurile în când legea încuviințează executarea fără somație, alin. 2 din același articol, precizând că, nu se va notifica debitorului nici somația și nici titlul executoriu, când executarea se face potrivit art. 382 C.pr.civ.
Instanța a observat că, în speță, controversa o reprezintă posibilitatea intervenirii sancțiunii perimării, în situația în care executarea silită se desfășoară sub forma popririi, intimatul invocând aplicarea art. 390 alin. 1 C.pr.civ.
Raportat la aceste susțineri, instanța a apreciat că, intimatul a dat o interpretare greșită acestui text de lege, normă juridică care nu face decât să expliciteze cazurile în care executarea silită se realizează fără comunicarea unei somații, indicând art. 389 C.pr.civ., prin referire la noua cerere de executare silită, care se poate face după perimare unei executări silite, dar care, presupune o nouă somație, cu excepția cazurilor în care legea nu instituie obligativitatea emiterii somației, cum este și cazul popririi.
În opinia instanței, norma de la art. 389 alin. 1 C.pr.civ. nu prevede că perimarea nu s-ar aplica în cazul executărilor silite realizate prin măsura înființării popririi, deoarece o astfel de interpretare ar goli de conținut însăși sancțiunea perimării, având în vedere că, o mare parte a executărilor silite se realizează prin poprire. Un argument în plus, oferindu-l chiar alin. 2 al art. 390 C.pr.civ., care vine să completeze, alin. 1 prin adăugarea unui alt caz, în care nu se comunică somația
- și în acest caz nici titlu executoriu, respectiv, atunci când executarea se face potrivit art. 382 C.pr.civ., alin. 2 al art. 390 C.pr.civ., fiind neechivoc, atunci când
utilizează expresia "de asemenea";, în completarea alin. 1 din art. 390 C.pr.civ. ( - de asemenea, somația nu se comunică … ).
Revenind, instanța a arătat că, referirea la art. 389, pe care o face alin. 1 din art. 390 C.pr.civ., nu trebuie înțeleasă în sensul că, atunci când executarea se face fără somație, cum este și cazul popririi, nu este posibilă perimarea, ci în sensul că, în acesta cazuri termenul de perimare nu poate avea ca punct de plecare comunicarea somației.
Astfel, din coroborarea stării de fapt cu cea de drept, prima instanță a apreciat că, executarea silită începută în dosarul execuțional nr. 467/2011 al B.E.J. Cîmpian M. R. s-a perimat de drept, ca urmare a împlinirii termenului de 6 luni de la data_, când a fost înștiințat executorul judecătoresc de poprirea înființată asupra conturilor debitorilor-contestatori și până la data de_, când
intimatul a solicitat continuarea executării silite.
Instanța a considerat că cererea de continuare a executării silite nu întrunește condițiile unei noi cereri de executare silită, în înțelesul art. 389 alin. 3 C.pr.civ., motiv pentru care, aceasta nu este de natură a înlătura sancțiunea perimării de drept a executării silite, intervenite cel mai târziu la data de_ . În acest sens, instanța reține că, în mod evident a fost vorba de o continuare a executării silite, intenția intimatului fiind una cât se poate de clară, în sensul continuării executării
silite, iar actele din dosarul execuțional îndeplinite în intervalul_ -_ reprezintă adrese de corespondență și comunicări, care nu au valoare de acte de urmărire efectuate pentru aducerea la îndeplinire a titlului executoriu.
Prin urmare, continuarea executării silite în dosarul execuțional dosarul execuțional nr. 467/2011 al B.E.J. Cîmpian M. R. s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor legale, atâta timp cât, executarea silită începută la data de_ și încuviințată la data de_, era perimată de drept, astfel că, intimatul avea posibilitatea doar a începe eventual o nouă executare silită.
Față de această soluție, instanța nu a putut da curs cererii intimatului de sancționare a contestatorilor pentru săvârșirea unui abuz de drept, cât timp în prezenta cauză, culpa îi revine la intimatului, care trebuia să urmărească cu mai mult interes realizarea drepturilor sale.
Potrivit dispozițiilor art. 274 din Codul de procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
Având în vedere, acest temei juridic, precum și împrejurarea că, contestatorii pentru a promova contestația a achitat taxa judiciară de timbru de 204 lei, timbru judiciar de 5,3 lei și în onorariu avocațial în valoare de 2.000 lei, instanța a obligat intimatul să plătească să plătească contestatorilor suma de 2.209,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței civile nr.7723/2013 pronunțate de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr._ a declarat în termen legal recurs intimatul
M. G. V., solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii contestației la executare.
Consideră că în mod greșit a apreciat instanța de fond că ar fi operat perimarea de drept în cazul executării silite, dând o interpretare proprie și singulară disp. art. 389 și 390 C.pr.civ.
Atâta timp cât înființarea popririi este un act de executare care nu se emite cu somație, iar actele emise fără somație nu sunt supuse perimării, apreciază eronată reținerea instanței cu privire la faptul că perimarea de drept ar opera pentru a nu se goli de conținut însăși sancțiunea perimării. Această reținere face dovada unei lipse de fundamentare juridică a soluției dispuse în cauză.
Nu s-a ținut cont de natura înființării popririi ca act de executare perpetuu, care prezintă eficiență în fiecare zi în mod constant până la recuperarea întregii
Arată că, urmare a sentinței pronunțate, există riscul de a rămâne fără terenul pe care-l deține în proprietate, întrucât nu mai poate pune în executare titlul executoriu pe care-l deține, terenul fiind ocupat în prezent de anumite construcții provizorii ridicate de intimați.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul reține curmătoarele:
Potrivit dispozițiilor art.390 Cod de procedură civilă dispozițiile art.387 și 389 nu se aplică în situația în care legea încuviințează executarea fără somație.
De asemenea, nu se va notifica debitorului nici somația, nici titlul executoriu, când executarea se face potrivit dispozițiilor art.382 Cod de procedură civilă.
Dispozițiile art.382 Cod de procedură civilă reglementează anumite cazuri particulare și de excepție în care executarea silită se face fără somație, inclusiv poprirea se face fără somație potrivit art.454 alin.1. Așa cum corect a reținut și interpretat prima instanță, sancțiunea perimării se aplică și în cazurile în care executarea silită se face fără somație, însă în aceste cazuri, textul art.390 Cod de procedură civilă menționează că nu sunt incidente dispozițiile art.389 și 382 sub aspectul emiterii unei noi somații și a comunicării titlului executoriu dacă creditorul solicită executarea silită înaintea termenului de prescripție, potrivit art.389 alin.3. Așadar perimarea operează ori de câte ori creditorul a lăsat să treacă mai mult de 6 luni de la ultimul act de executare, cu mențiunea că în situația reglementată de art.389 alin.3 Cod de procedură civilă nu mai este necesara se emite o nouă somație sau de comunicarea titlului executor când termenul de perimare curge de la primul act de executare care nu este somația.
În cauză, așa cum susține însăși intimatul recurent și cum reiese din actele de executare înființarea popririi s-a dispus prin adresă la data de_, iar la_ respectiv_ terții popriți au comunicat că măsura indisponibilizării conturilor debitorilor a fost luată, însă nu există disponibil în conturi. Înființarea popririi asupra conturilor intimaților s-a dispus în vederea executării sumei de 2110 lei reprezentând cheltuieli de judecată. Alături de aceste cheltuieli de judecată, titlul executor mai prevedea în sarcina intimaților și obligația de a le lăsa în deplină proprietate și pașnică folosință terenul în suprafață de 600 mp parte din terenul în suprafață de 2900 mp din tarlaua 55, parcela 14, înscris în Titlul de proprietate nr.27969/1414 din_ situat în extravilanul satului Jucu de Sus. Întrucât de la luarea măsurii popririi nici un alt act de executare silită nu s-a mai efectuat o perioadă mai mare de 6 luni de zile, iar creditorul nu a depus o cerere de stăruință în același termen, tribunalul apreciază că în mod corect a apreciat prima instanță că executarea silită este perimată.
Raportat la considerentele mai sus invocate, în temeiul dispozițiilor art.304 pct.9 Cod de procedură civilă tribunalul apreciază că dispozițiile legale incidente în cauză au fost corect interpretate și aplicate de prima instanță astfel că va respinge recursul, menținând totodată sentința atacată.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul M. G. V. împotriva sentinței civile nr. 7723/_, pronunțată în dos. nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată. Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 August 2013.
Președinte, D. -I. T. | Judecător, Ana-SS | Judecător, F. S. B. |
Grefier, L. M. |
Red/Dact/SS 2ex._
Jud. Fond. B. Ș. T. an
| ← Decizia civilă nr. 370/2013. Contestaţie la executare | Decizia civilă nr. 1061/2013. Contestaţie la executare → |
|---|
