Decizia civilă nr. 794/2013. Contestaţie la executare
Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 794/R/2013
Ședința publică de la 28 August 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE D. T.
Judecător D. -I. T.
Judecător M. O. -S. Grefier C. -S. Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurent P. D. M., împotriva Sentinței civile nr.9251/2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimat P. P., intimat B. E.
J. S. D. M., având ca obiect contestație la executare. La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns:
reprezentanta recurentului avocat Criste I. T. Lipsă fiind:
intimat - B. E. J. S. D. M.
recurent Intimat - P. D. M.
intimat Contestator - P. P. Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța constată faptul că recursul este formulat în termen, este motivat și a fost comunicat.
Se constată faptul că la data de_ s-a depus la dosar un script din partea intimatului contestator prin care își exprimă punctul de vedere referitor la prezenta cauză.
Reprezentanta recurentului depune la dosar chitanța nr. 515300507/_ reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 97 lei și timbru judiciar în sumă de 3 lei.
Instanța constată faptul că prezentul recurs este legal timbrat.
Reprezentanta recurentului depune la dosar, în probațiune, copia extrasului de cont, emis pe numele recurentului, din care rezultă faptul că nu s-a mai primit nici o sumă din luna mai 2013.
Reprezentanta recurentului arată că nu mai are alte cereri în probațiune.
Instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pentru concluzii.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii contestației la executare, iar în subsidiar, în măsura în care se va respinge recursul, solicită micșorarea cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocațial, întrucât cuantumul acestuia este nejustificat de mare raportat la valoarea pricinii.
Instanța, în baza actelor de la dosar, reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Reține că, prin sentința civilă nr. 9521/_, Judecătoria Cluj-Napoca a admis formulate de contestatorul P. P. in contradictoriu cu intimatul P. D. M. și a anulat actele de executare emise in dosarul executional nr.551/2012 al BEJ S. D.
M. si anume, dispozitiile de infiintare a popririi pentru sumele de 5951 lei, 3649 lei si 1922 lei.
A dispus restituirea catre contestator a sumei de 850 lei conform facturii nr. 0004696/_ si OP fara numar, din data de_ (f.30 fata, verso) in cadrul executarii silite, precum si a oricaror alte sume retinute contestatorului cu titlu de cheltuieli de executare.
A obligat intimatul la plata catre contestator a sumei de 1000 lei reprezentand onorariu avocatial si a sumei de 5 lei reprezentand timbru judiciar. Va dispune totodata restituirea catre contestator a sumei de 194 lei, reprezentand taxa judiciara de timbru, la data ramanerii irevocabile a prezentei hotarari.
Asupra contestatiei la executare formulata de contestatorul
P., instanta a retinut urmatoarele:
Prin Sentinta civila nr.14769/2012 pronuntata in dosarul nr._ al J. i C. -N., acesta a fost obligat la plata in favoarea intimatului P. dan M. a unei pensii de intretinere de 1/6 din venitul realizat de parat lunar, incepand cu data introducerii cererii,_ si pana la terminarea studiilor, fara a depasi 26 de ani.
La data de_ intimatul, creditor al obligatiei de intretinere, a formulat cerere de punere in executare a sentintei mentionate, la data de_ fiind incuviintata executarea silita a Sentintei civile nr.14769/2012, prin Incheierea civila din 9272/CC/2012 pronuntata in dos. Nr._ .
In cadrul executarii silite au fost efectuate mai multe acte de executare, fiind emise procesele verbale din_, pentru suma de 1600 lei reprezentand debit si 322 lei cheltuieli de executare, procesul- verbal din_ pentru suma de 5184 lei reprezentand debit si suma de 767 lei cheltuieli de executare si procesul-verbal din_ pentru suma de 3649,17 lei, reprezentand debit-3136,17 lei si cheltuieli de executare in suma de 513 lei.
Pentru recuperarea sumelor mentionate, atat cu titlu de pensie de intretinere, cat si cheltuieli de executare au fost emise dispozitii de poprire, f.9-12 din dos.executional, 24 verso-25, 27 verso-28 din dosarul executional.
La data de_ intimatul a declarat pe proprie raspundere ca a primit de la tatal sau sumele datorate, astfel: in oct.2012, suma de 6100 lei aferenta perioadei oct.2011-oct.2012, iar in cursul lunilor noe. 2012-febr.2013, suma de aprox. 460 lei/luna reprezentand pensia de intretinere aferenta acestei perioade. In sedinta publica din_, precum si in sedinta din_, reprezentanta intimatului a invederat instantei ca motivul pentru care intimatul s-a adresat executorului judecatoresc a fost acela ca nu avea cunostinta de intinderea veniturilor contestatorului, sin u ca acesta din urma nu ar fi achitat pensia de intretinere.
Instanta a retinut ca potrivit art. 371 ind.1 c.p.c:
Obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la indeplinire de bunavoie.
In cazul in care debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa, aceasta se aduce la indeplinire prin executare silita, potrivit dispozitiilor prezentei carti, daca legea nu prevede altfel.
Totodata, conform alin.2 din art. 453 C.p.c., pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere (…) cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor veituri periodice realizate de debitor, infiintarea popririi se dispune de instanta de fond, din oficiu, de indata ce hotararea este executorie potrivit legii. Prin acest text, legiuitorul instituie, asadar, o exceptie, de la regula conform careia poprirea se infiinteaza la cererea creditorului de executorul judecatoresc (alin.1).
Instanta a retinut ca in speta, fiind vorba de o hotarare judecatoreasca prin care contestatorul a fost obligat la plata pensiei de intretinere, poprirea urma a se infiinta de instanta de fond, din oficiu, prin emiterea adresei (adreselor) de infiintare a popririi. Astfel, intimatul a recurs la punerea in executare a hotararii judecatoresti, cu toate ca exista obligatia instantei de a infinta proprirea. Chiar daca instanta a omis acest lucru, creditorul avea posibilitatea de a se adresa instantei in vederea emiterii adresei (adreselor) de poprire catre angajatorul (angajatorii) debitorului. Or, in conditiile in care creditorul intimat a ales sa foloseasca calea executarii silite (mai ales ca intimatul si-a executat benevol obligatiile), intimatul nu poate fi obligat la cheltuielile legate de executarea silita, cheltuieli ce au fost determinate de intimat prin formularea cererii de executare.
Intrucat art.453 alin.1,2 C.p.c. prevede dispozitii imperative, instanta apreciaza ca actele de executare silita indeplinite in dosarul executional nr.551/2012 al BEJ S. D. M. au fost efectuate cu incalcarea prevederilor legale, cu atat mai mult cu cat, astfel cum rezulta din declaratia intimatului, contestatorul i-a achitat acestuia pensia de intretinere in cuantum de 1/6 din veniturile lunare nete realizate, benevol.
Sustinerea intimatului potrivit careia a recurs la procedura executarii silite intrucat nu cunoastea intinderea reala a veniturilor debitorului, nu poate fi primita de instanta, intrucat debitorul a fost obligat la un procent fix din veniturile lunare realizate; emiterea dispozitiilor de poprire de catre instanta, din oficiu, astfel cum prevede legea ar fid us la realizarea dreptului creditorului, fara a se recurge la executarea silita in cadrul unui dosar de executare. De asemenea, daca creditorul ar fi aflat si de alte surse de venit al debitorului, acesta ar fi avut oricand posibilitatea de a solicita instantei emiterea adresei de poprire.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimatul, solicitând admiterea recursului și în consecință în principal, modificarea in tot a sentinței civile recurate in sensul respingerii contestației la executare, în subsidiar, micșorarea cheltuielilor de
judecată reprezentând onorariu avocațial, întrucât cuantumul acestuia este nejustificat de mare raportat la valoarea pricinii și munca îndeplinită de avocat, cu cheltuieli de judecată.
Apreciază că instanța în mod greșit a interpretat prevederile art. 453 alin.(2) Cod pr. civ. ca fiind imperative, întrucât ele nu urmăresc protejarea unui interes general, ci a unuia particular - respectiv interesul creditorului unei obligații de întreținere de a primi pensia de întreținere în mod periodic, fără să fie nevoit să apeleze la un executor judecătoresc ori de câte ori nu se execută în mod voluntar această obligație. Prin urmare, pentru a evita o astfel de situație și inconvenientele care ar rezulta din executarea cu întârziere și pe calea executării silite a obligației de întreținere, instanța care stabilește obligația dispune din oficiu poprirea veniturilor debitorului obligației de întreținere. Având în vedere toate aceste considerente, apreciem că rezultă în mod neechivoc faptul că dispozițiile art. 453 alin.(2) Cod pr. civ. vizează protejarea unui interes particular, cel al debitorului obligației de întreținere.
Nefiind vorba de o normă imperativă, consideră că un creditor al obligației de întreținere poate, în special când instanța nu a procedat la înființarea popririi din oficiu - cum este și situația din speță - să aleagă între a sesiza instanța de fond cu o cerere prin care va solicita emiterea de către aceasta a unor adrese de înființare a popririi, fie să se adreseze unui executor judecătoresc pentru ca acesta să identifice care sunt veniturile salariale nete ale debitorului și, ulterior, să emită adrese de înființare a popririi cu privire la veniturile realizate de acestea.
În speță, a ales cea de-a doua variantă, întrucât nu a avut posibilitatea de a indica instanței care sunt veniturile salariale nete ale intimatului și nici instanța, din oficiu, nu putea efectua astfel de verificări, fiind competentă doar în ceea ce privește emiterea adreselor de înființare a popririi, având în vedere că normele de procedură sunt de strictă interpretare și aplicare.
Totodată, nici împrejurarea potrivit căreia intimatul a achitat pensia de întreținere în mod benevol nu este de natură a atrage anularea actelor de executare silită și aceasta tocmai datorită regulilor speciale existente în materia executării obligației de întreținere. învederăm instanței că un creditor al acestei obligații este în mod special vulnerabil, starea sa de nevoie fiind cea care a stat la baza stabilirii obligației. Așa fiind, este necesară existența unei garanții a executării obligației de întreținere de către debitor, care se realizează prin poprirea veniturilor acestuia. Prin urmare, indiferent dacă poprirea se înființează printr-o adresă a instanței de fond sau printr-o adresă emisă de executorul judecătoresc, ea este necesară pentru evitarea situațiilor în care debitorul refuză să plătească pensia de întreținere, iar creditorul este expus lipsei unor minime venituri care să-i asigure întreținerea până la executarea silită a sumelor datorate.
Luând în considerare toate aceste aspecte, apreciem că instanța de fond în mod greșit a apreciat că art. 453 alin.(2) Cod pr. civ. cuprinde
norme imperative și, ca atare, nerespectarea lor atrage anularea tuturor actelor de executare silită.
În subsidiar, în susținerea oportunității și necesității diminuării cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocațial, apreciem că valoarea acestora (1000 lei) este nejustificată raportat la valoarea pricinii și munca îndeplinită de avocat.
Se impune sublinierea împrejurării potrivit căreia în dosarul nr._ au avut loc doar două termene de judecată, în data de_ ți în data de_ . La termenul de judecată din data de_ s-a amânat soluționarea cauzei, întrucât contestatorul a omis să achite taxa judiciară de timbru, necunoscând cuantumul acesteia, deși, raportat la executarea silită demarată în dosarul execuțional nr. 551/2012, cuantumul taxei judiciare nu putea fi decât cel maxim în materie de contestație la executare, respectiv 194 lei.
Totodată, contestația la executare nu a fost una complexă, care să implice probleme ample de drept, ea fiind întemeiată exclusiv pe dispozițiile art. 453 alin.(2) Cod pr. civ. și pe împrejurarea potrivit căreia contestatorul ar fi achitat anumite sume cu titlu de obligație de întreținere în cursul anului 2012 și 2013. De asemenea, în cadrul contestației la executare nu au fost administrate alte probe decât înscrisuri, din care majoritatea existau la dosarul execuțional acvirat.
Nu solicită cenzurarea raporturilor contractuale dintre contestator si reprezentantul său convențional, acestea având libertatea contractuală de a stabili cuantumul prestațiilor reciproce, chiar dacă acestea nu sunt proporționale, raportat la caracterul simplificat al cauzei si la munca redusă îndeplinită de avocat. Totuși, atunci când se dispune obligarea subsemnatului la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocațial (în special dat fiind faptul că este în continuarea studiilor și nu realizează venituri), cuantumul acestora trebuie să fie proporțional cu lipsa de complexitate a cauzei, munca redusă îndeplinită de avocat raportat la aspectele la care am făcut anterior referire și soluționarea cauzei in fata primei instanțe la al doilea termen de judecată (deși amânarea la primul termen s-a datorat contestatorului și nu subsemnatului). în aceste condiții, este vădit disproportională și nejustificat de împovărătoare obligarea la achitarea unui onorariu avocațial în cuantum de 1000 lei.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate precum și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul reține că acesta este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Instanța de fond a făcut o corectă apreciere a stării de fapt, întemeiată pe probatoriul administrat în cauză, precum și o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în materie.
Prin art. 453 alin. (2) Cod procedura civilă a fost reglementată o procedura specială de executare silită prin poprire din oficiu și anume: pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau de alocatie pentru copii precum și în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrității corporale sau a sănătății, când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor, înființarea
popririi se dispune de instanta de fond, din oficiu, de îndată ce hotărârea este executorie, potrivit legii.
În speta, creanta este reprezentată de pensia de întreținere lunară, în cuantum de 1/6 parte din venitul realizat de intimatul P. P. lunar, datorată recurentului P. D. M._ .
Creanța reprezentată de sumele datorate cu titlu de obligație de
întreținere are caracter periodic; cuantumul acesteia este determinabil, lunar, în raport de veniturile nete ale debitorului, astfel încat, așa cum corect a statuat și prima instanță, susținerea recurentului în sensul că nu cunoștea veniturile intimatului este lipsită de relevanță și nu justifică recurgerea la demararea executării silite pe calea aleasă de el.
Aceasta întrucat, așa cum s-a arătat, legea instituie o procedură specială și derogatorie de la dreptul comun în materie, și ca atare obligatorie de urmat, reglementand în mod distinct modalitatea de executare a creanțelor ca cea de față, reprezentand obligații de întreținere.
În consecință, chiar dacă instanța de fond a omis să emită adresa de înființare a popririi, recurentul, creditor al obligației de întreținere, avea posibilitatea și îndreptățirea de a solicita emiterea acestei adrese.
Nu poate fi primită nici susținerea recurentului privitoare la faptul că nu putea indica instanței veniturile salariale nete ale intimatului, deoarece o astfel de necesitate nu se impunea, instanța stabilind pensia de întreținere la o cotă procentuală din veniturile lunare obținute de intimat.
Contrar criticilor recurentului, în condițiile în care legiuitorul a prevăzut în mod expres o procedură derogatorie de la dreptul comun, aceasta este obligatorie de urmat, normele care o reglementează avand așadar caracter imperativ. S-a avut astfel în vedere protejarea anumitor categorii de debitori prin posibilitatea realizării creanțelor lor într-o procedură mult mai facilă, ce nu impune cheltuieli suplimentare și se desfășoară cu mai multă celeritate decat procedura comună.
T. ul apreciază că este de asemenea nefondat și cel de-al doilea motiv de recurs, vizand diminuarea cheltuielilor de judecată din fața primei instanțe.
În conformitate cu dispozițiile art. 274 alin. 3 C.pr.civ., judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
Din perspectiva acestor dispoziții legale, tribunalul apreciază că onorariul avocațial acordat în întregime de prima instanță, în sumă de 1000 lei este pe deplin justificat raportat la natura cauzei, la volumul de muncă impus de redactarea cererii și susținerea acesteia în instanță.
Așa fiind, raportat la considerentele arătate, nefiind dat nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C.pr.civ., tribunalul în temeiul art. 312 alin 1 C.pr.civ., va respinge ca nefondat recursul declarat și va menține în întregime dispozițiile sentinței atacate, cu mențiunea că s-a dat eficiență și disp. art. 304 1C.pr.civ., hotărarea atacată nefiind supusă căii de atac a apelului.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimat P. D. M. împotriva Sentinței civile nr. 9251 din 2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul. Decizia este irevocabila.
Pronunțată în ședința publică de la 28 August 2013.
Președinte, D. T. | Judecător, D. -I. T. | Judecător, M. O. -S. |
Grefier, C. -S. Ș. |
C.Ș. 28 August 2013 Red./Dact.M.O:S./L.M.-_
← Decizia civilă nr. 21/2013. Contestaţie la executare | Decizia civilă nr. 515/2013. Contestaţie la executare → |
---|