Decizia civilă nr. 86/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 86/R/2013
Ședința publică de la 30 Ianuarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE A. -F. D.
Judecător O. R. G. Judecător O. -C. T. Grefier L. C.
Pe rol se află judecarea recursului declarat de recurent M. C. -N. PRIN P. împotriva Sentinței civile nr. 11553 din_ dosar nr._ a Judecătoriei C. -N., privind și pe intimat A. DE P. S. C. N., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică e constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, tribunalul constată că recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu art. 242 C.pr.civ.
După deliberare, tribunalul revine asupra adresei la A. de P. strada C. nr.7, întrucât nu s-a conformat dispozițiilor instanței în ciuda faptului că adresa a fost emisă la data de_ .
T. ul, în baza actelor de la dosar, reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 11553 din_
s-a admis cererea formulată de reclamanta A. de P. S. C. nr.7, bl.J4, C. -N. în contradictoriu cu pârâtul M. C. -N., și, în consecință:
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 12891,42 lei reprezentând debit restant la cotele de contribuție la cheltuielile comune ale asociației de proprietari pe perioada noiembrie 2008-octombrie 2011.
A fost obligat pârâtul la plata sumei de 11282,58 lei către reclamantă cu titlu de penalități de întârziere .
A fost obligat pârâtul la plata sumei de 310 lei către reclamantă cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit listelor de plată depuse la dosarul cauzei, reactualizate și sintetizate în înscrisul de la fila 10, reprezentând contribuția proprietarilor la cheltuielile comune, pârâtul M. C. -N. figurează în evidențele asociației de proprietari cu o datorie la contribuția cheltuielilor comune cu suma de 12891,42 lei reprezentând debit restant și suma de 11282,58 lei reprezentând penalități. (f.22- 58). Astfel cum a susținut reclamanta pârâtul a acumulat această datorie pe perioada noiembrie 2008-octombrie 2011.
Potrivit art. 46 din Legea nr. 230/2007, pârâtul avea, în calitate de proprietar a apartamentului nr. 27 situat în imobilul din C. -N., str. C., N., obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în
avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce îi revenea la cheltuielile asociației, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
Totodată, instanța a reținut că, potrivit art. 49 alin 2 din aceeași Lege nr. 230/2007 cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, calculate pentru fiecare proprietar din condominiu, trebuie achitate de aceștia în termen de maxim 20 zile calendaristice de la data afișării listei de plată, dată care trebuie să fie înscrisă în lista de plată respectivă.
Conform art. 50 din legea amintită, asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cheltuielilor comune, pentru o perioadă mai mare de 90 de zile de la termenul stabilit.
Aplicând cele mai sus arătate la cauza de față, instanța de fond a reținut că pârâtul chemat în judecată nu și-a îndeplinit obligația de a achita cota sa de contribuție ce îi revenea în cadrul cheltuielilor asociației de proprietari reclamantă pe o perioadă cuprinsă între luna noiembrie 2008-octombrie 2011, înregistrând o datorie de 12891,42 lei reprezentând debit restant și suma de 11282,58 lei reprezentând penalități, motiv pentru a fost acționat în justiție de asociația de proprietari al cărei membru este.
Pârâtul a fost notificat de mai multe ori în vederea achitării debitului restant (f.11-13), s-au trimis diverse sesizări (f.14), poziția pârâtului față de sesizările asociației de proprietari rezultând din înscrisul de la fila 15- și anume că aceasta din urmă să se îndrepte împotriva persoanei care ocupă apartamentul în cauză.
Or, pârâtul este ținut să răspundă în primul rând pentru debitele restante, rămânându-i acestuia posibilitatea de a se îndrepta cu acțiune în regres împotriva celui care a determinat acumularea acelui debit.
Art. 58 din L 230/2007 prevede că "Instituțiile administrației publice locale ori centrale sau orice alte societăți de stat, care dețin în proprietate apartamente sau spații cu altă destinație decât aceea de locuință în clădirile de locuințe, au aceleași drepturi și obligații ca oricare alt proprietar din condominiu și au obligația să mandateze persoane fizice sau juridice pentru a colabora cu asociația de proprietari.
(2) Raporturile juridice ale proprietarului, stabilite de comun acord cu chiriașul, indiferent de statutul locuinței, precum și nerespectarea obligațiilor contractuale de către chiriaș nu absolvă proprietarul de la obligațiile sale față de asociația de proprietari prevăzute în prezenta lege ».
Instanța de fond a apreciat că în mod corect reclamanta a solicitat obligarea pârâtului M. C. -N., în calitatea sa de proprietar al apartamentului nr. 27, să fie obligat la plata debitelor restante, cf. L 230/2007, pârâtul necontestând acest lucru, respectiv că nu este proprietar al apartamentului cu nr. 27, iar tolerarea sau încheierea unor contracte de închiriere cu persoane care nu sunt solvabile ține de modul liber în care pârâtul își exercită prerogativele de administrare a imobilului și nu poate fi obligată reclamanta să suporte insolvabilitatea acestor persoane.
Pe de altă parte, pârâtul, având calitatea de debitor, nu a făcut dovada stingerii obligației sale, conform art.1091 C.civ., respectiv, nu a formulat apărări față de cele solicitate de către creditoare, astfel cum prevede art. 129 C.pr.civ.
Prin urmare, instanța de fond a constatat întemeiate solicitările reclamantei, a admis cererea formulată de către aceasta și în consecință a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 12891,42 lei reprezentând debit restant la cotele de contribuție la cheltuielile comune ale asociației de proprietari pe perioada noiembrie 2008-octombrie 2011 și a sumei de 11282,58 lei cu titlu de penalități de întârziere .
În temeiul art. 274, al.1, C.pr.civ.,a fost obligat pârâtul la plata sumei de 310 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat și cheltuieli cu notificarea (f.64-65, f. 9).
Împotriva sentinței examinate a promovat recurs pârâtul (f.3)
solicitând modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea cererii
pârâtul redă motivarea soluției atacate și înțelege să o critice din perspectiva faptului că această obligație de a achita cheltuielile de bloc revine celor care folosesc efectiv imobilul respectiv abuzivilor Dunkler A., N. os M.
L. și Dunkler O. care, deși au fost evacuați de către executorii judecătorești la data de_, aceștia locuiesc în continuare în spațiul închiriat anterior, contractul fiind reziliat și dispunându-se evacuarea acestora prin sentință judecătorească. De asemenea, pârâtul critică soluția din perspectiva penalităților de întârziere, considerând că impunerea unei penalizări pentru neplata cheltuielilor se poate realiza doar prin acordul de asociere sau printr-un act încheiat ulterior cu proprietarul imobilului, situație în care nu poate fi impusă necondiționat proprietarului imobilului, fiind necesar acceptul prealabil al acestuia. Referitor la perioada pentru care instanța de judecată a admis pretențiile, raportat la data înregistrării cererii de chemare în judecată respectiv_, consideră că pentru perioada noiembrie 2008 -_ a intervenit termenul de
prescripție.
În drept se invocă prevederile art. 299 și urm. C.pr.civ. Intimata, deși legal citată, nu și-a exprimat poziția procesuală.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul în baza art. 312 alin.3 C.pr.civ. coroborat cu art. 3041C.pr.civ., îl va admite în parte, pentru următoarele considerente:
Î
n ceea ce privește obligativitatea suportării cheltuielilor în discuție de către pârât, soluția judecătoriei este temeinică și legală, aceasta făcând în mod corect aplicarea art. 58 din Legea nr. 230/2007 în sensul că existența unui raport juridic al proprietarului cu o terță persoană privind folosința apartamentului în discuție, precum și nerespectarea obligațiilor contractuale asumate de către acesta din urmă nu absolvă proprietarul imobilului de obligațiile sale față de A. de proprietari.
Cu alte cuvinte, A. de proprietari nu are obligația de a acționa terța persoană, raporturile sale directe fiind cu proprietarul imobilului, de regulă membru al asociației. În măsura în care acesta este acționat în judecată de către asociație, proprietarul are evident acțiune în regres împotriva terțului.
De asemenea nu poate fi primită nici critica referitoare la inopozabilitatea Hotărârii Adunării Generale din perspectiva stabilirii unei penalități pe zi de întârziere pentru neachitarea contribuțiilor către asociație, atâta timp cât potrivit art. 24 alin. 4 din Legea nr. 230/2007, aceste hotărâri sunt obligatorii și pentru proprietarii din condominiu care nu au fost prezenți la adunarea generală, precum și pentru proprietarii care nu sunt membrii ai asociației de proprietari.
Cu toate acestea, ultimul motiv de recurs este întemeiat parțial, T. ul constatând că într-adevăr, pretențiile aferente noiembrie-decembrie 2008 sunt prescrise.
Astfel, conform listei de plată a cotelor de contribuție pe luna noiembrie 2008, pârâtul are o datorie curentă de 351,67 lei care este scadentă în 19 ianuarie 2009, iar potrivit Listei de plată aferente lunii decembrie a aceluiași an, recurentul are o datorie de 1431 lei scadentă la_, plus 15 zile, ceea ce înseamnă că scadența finală este la_ -f.34-35 dosar fond.
Într-o atare situație, acțiunea fiind introdusă în_, este evident că termenul de trei ani de la momentul scadenței a fost depășit.
Cât privește însă pretențiile aferente lunii ianuarie 2009 și în continuare, potrivit aceleiași liste de plată aferente lunii menționate, scadența este stabilită pentru_, cu un plus de 15 zile - fila 22 dosar fond, motiv pentru care acțiunea este introdusă în termenul de prescripție pentru aceste pretenții.
De altfel, este de remarcat faptul că acest mod de stabilire al scadenței este conform cu prevederile art. 25 alin. 1 din HG nr. 1588/2007 potrivit căruia cotele de contribuție vor fi achitate de către aceștia, după caz, în termen de maxim 20 zile de la data afișării listei de plată, dată care trebuie să fie înscrisă în lista de plată respectivă, fiind evident că cheltuielile aferente unei luni sunt datorate în cursul lunii următoare.
Drept urmare, T. ul va obliga pe pârât să achite diferența de 11.108,7 lei cheltuieli restante aferente perioadei ianuarie 2009-octombrie 2011 și penalități aferente în cuantum de 0,1 % pe zi de întârziere, fără ca suma penalizărilor să depășească suma la care s-a aplicat.
Față de cele ce preced, T. ul va admite în parte recursul cu consecința modificării sentinței în parte, conform celor arătate.
În baza art. 276 C.pr.civ. reținând culpa procesuală a pârâtului, îl va obliga să plătească reclamantei suma de 267 lei cheltuieli de judecată parțiale, aferente fondului cauzei, reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței nr.88/_ eliberate de avocat Călin Viorel și cheltuieli cu notificarea, proporțional cu pretențiile admise, în recurs neformulându-se pretenții privind cheltuielile de judecată.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției.
Admite în parte recursul declarat de pârâtul M. C. -N. PRIN P. împotriva Sentinței civile nr. 11553 din_ dosar nr._ a Judecătoriei C.
-N. pe care o modifică parțial în sensul admiterii în parte a acțiunii civile formulate de reclamanta A A. DE P. S. C. N. bl. J4, C-N contra pârâtului M. C. -N. PRIN P. și în consecință:
Obligă pe pârât să achite reclamantei suma de 11.108,7 lei cheltuieli restante aferente perioadei ianuarie 2009- octombrie 2011 și penalități aferente în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere fără ca suma penalizatoare să depășească suma la care s-a aplicat.
Respinge pretențiile formulate privind perioada noiembrie -decembrie 2008 ca fiind prescrise.
Obligă pe pârâta să achite reclamantei 267 lei cheltuieli de judecată parțiale aferente fondului cauzei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Ianuarie 2013.
Președinte, A. -F. D. | Judecător, O. R. G. | Judecător, O. -C. T. |
Grefier, L. C. |
L.C. 12 Februarie 2013
OT/G.P. 20 Februarie.2013/ 2 ex.
Judecător fond P. a Voichița P. -Judecătoria Cluj-Napoca
| ← Sentința civilă nr. 4477/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 16/2013. Pretenții → |
|---|
