Decizia civilă nr. 869/2013. Plângere contravențională
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Operator date 2516
DECIZIA CIVILĂ Nr. 869
Ședința publică din 17 septembrie 2013 Completul constituit din:
Președinte: C. N. C., judecător Judecător: DP, vicepreședinte tribunal Judecător: H. I. - D.
Grefier: H. V.
S-a luat în examinare recursul declarat de către petentul B. A. - V., cu domiciliul proc. ales la Crihan, Chende, Tărău și Balog - Societate civilă de avocați, cu sediul în Z., str. T. Valdimirescu, nr. 12, bl. D-53, Sc. A, ap. 1, jud.
S., împotriva Sentinței civile nr. 560 din_ pronunțată de J. Ș. S. în dos. nr._ având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru recurentul petent B. A. V., reprezentantul acestuia, - av. Crihan Tudor, cu împuternicire avocațială depusă la dosar (f.5).
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit disp. art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că pricina se află la primul termen de judecată, recursul este motivat și semnat, iar potrivit disp. art. 15 lit. i din Legea 146/1997, prezenta cauză este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Verificând potrivit dispozițiilor art. 1591Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă să judece prezenta cauză.
Nefiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța în baza art. 150 Cod procedură civilă, constată închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru concluzii asupra recursului formulat.
Reprezentantul recurentului petent, B. A. V. - av, Crihan Tudor, solicită admiterea recursului, arătând faptul că instanța de fond a reținut o vitează de 103 km/h și nu 101 km/h cum reiese din vizionarea CD-ului. Totodată arată că, avându-se în vedere marjele de eroare tolerate, viteza nu mai este cea de 101 km/h, ci de 96,9 km/h, viteză care consideră reprezentantul recurentului că atrage altă sancțiune.
Instanța, reține cauza în pronunțare.
T.
Prin sentința civilă nr. 560 din 25 aprilie 2013 a Judecătoriei Ș. S. a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul B. A. V. împotriva procesului - verbal de contravenție seria CP nr. 2324982 din_ încheiat de intimatul I. de P. J. S. .
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție seria CP nr.2324982 încheiat la data de_ de Poliția SS, petentul B. A. V. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 430 lei, corespunzătoare a 9 puncte amendă și sancțiunea complementară a suspendării permisului de conducere pe 90 de zile. S-a reținut în sarcina sa că la data de_, în jurul orelor 18,31, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ prin localitatea SS str.T.V., fiind înregistrat de aparatul R. r, circulând cu viteza de 103 km/h, faptă ce constituie contravenție potrivit art. 102 al.3 lit.e din OUG 195/2002 republicată.
Săvârșirea faptei este confirmată de planșa foto depusă la fila 18 din dosar și înregistrarea video pe suport CD depusă la dosar (f. 20). Această înregistrare a fost obținută printr-un mijloc tehnic omologat și verificat potrivit legii (f. 12), iar măsurarea și înregistrarea vitezei de rulare a autoturismului a fost efectuată de un operator calificat (f. 11). Prin urmare, prima instanță a apreciat că organul constatator a făcut pe deplin dovada săvârșirii faptei pentru care petentul a fost sancționat, reținând starea de fapt descrisă în procesul verbal.
Pentru aceste motive, plângerea a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs petentul B. A.
V., solicitând modificarea sentinței, rejudecarea plângerii și admiterea acesteia, cu consecința anulării procesului-verbal de contravenție.
În motivarea recursului se arată că în mod greșit instanța de fond nu a ținut cont de marja de eroare tolerată prevăzută de pct.3.1.2. lit.c din NML 021-05.
Mai mult, din vizionarea CD-ului depus de intimat în probațiune reiese o viteză de 101 km/h, iar nu de 103 km/h, cum în mod greșit a reținut instanța de fond. Avându-se în vedere marjele de eroare tolerată, viteza de deplasare a autoturismului petentului, care poate fi luată în considerare, este de 96,9 km/h, viteza cu care s-a depășit limita legală fiind astfel sub 50 km/h. În aceste condiții, fapta săvârșită de către petent nu se mai încadrează la contravenția reținută de agentul constatator, ci la cea prevăzută de art. 108 alin.1 lit.d pct.3 din OUG 195, care prevede ca sancțiune complementară 6 puncte de penalizare. Așadar, sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce nu mai are temei legal.
Intimatul I. de P. J. S. nu a formulat întâmpinare. În recurs nu au fost administrate probe noi.
Analizând actele și lucrările dosarului și sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, inclusiv 304 indice 1 Cod procedură civilă, se constată că recursul este neîntemeiat pentru următoarele motive:
Instanța de fond a efectuat o analiză temeinică a procesului verbal atacat, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G.2/2001, analizând legalitatea și temeinicia procesului verbal, pe baza materialului probator administrat în cauză.
Starea de fapt a fost corect reținută de prima instanță, în baza unui mijloc de probă indubitabil, respectiv înregistrarea video pe suport CD efectuată cu aparatul din dotarea autovehiculului poliției, care relevă cât se poate de clar că autoturismul condus de petent a fost înregistrat de aparatul radar circulând prin localitate cu viteza de 103 km/h. Această înregistrare a fost efectuată în condiții de legalitate, prin utilizarea unui mijloc tehnic omologat și verificat potrivit legii, iar măsurarea
și înregistrarea vitezei de rulare a autoturismului a fost efectuată de un operator calificat. Este dovedită astfel temeinicia procesului verbal de contravenție, în privința existenței faptei și vinovăției petentului în comiterea ei.
Viteza legală pentru sectorul de drum pe care circula petentul era de maxim 50 km/oră, conform art. 49 alin. 1 din OUG 195/2002. Petentul a depășit acest maxim de viteză cu 53 km/h, fapta sa constituind contravenție, prevăzută și sancționată de art. 102 alin. 1, litera e OUG 195/2002 republicată.
Referitor la viteza măsurată, petentul a înțeles să invoce, atât în fața primei instanțe, cât și în recurs, existența unei marje de eroare în calcularea vitezei de deplasare a autovehiculelor de către aparatul radar, întemeiat pe prevederile pct.
3.1.1. lit.c din Norma de Metrologie Legală NML 021-05 aprobată prin Ordinul nr.301/_ al directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală, modificat prin Ordinul nr.187/_ . În conformitate cu norma invocată, pentru măsurarea vitezei în condiții normale de trafic pentru cinemometrele care funcționează atât în regim staționar cât și în regim de deplasare, eroarea maximă tolerată este de +/- 3% din valoarea înregistrată.
Instanța de recurs reține că subpct. 3.1.1 este cuprins în pct. 3 al normei denumit "Cerințe metrologice și tehnice";- subpct. 3.1. al normei denumit "Cerințe metrologice";, reprezentând condițiile pe care trebuie să le îndeplinească aparatul radar pentru a putea măsura corect viteza autovehiculelor. Verificarea îndeplinirii acestor cerințe nu cade în sarcina instanței de judecată, ci în sarcina specialiștilor metrologi în cadrul procesului de omologare și ulterior, cu ocazia verificărilor metrologice periodice. Dacă aparatul, cu ocazia verificărilor metrologice periodice îndeplinește toate aceste cerințe, se emite buletinul de verificare metrologică cu valabilitate un an, care dovedește că aparatul radar este apt a măsura corect viteza de deplasare a autovehiculelor.
În concluzie, prin emiterea Buletinului de verificare metrologică se atestă îndeplinirea tuturor cerințelor metrologice și tehnice prevăzute de Norma de Metrologie Legală NML 021-05, prezumându-se, prin norme legale, îndeplinirea acestor cerințe pe toată durata valabilității verificării metrologice (1 an de la data emiterii).
Prin urmare, instanța de judecată nu poate interveni și modifica rezultatul măsurării vitezei unui autoturism efectuate în condiții legale de către un cinemometru.
În concluzie, T. apreciază că în mod legal prima instanță a apreciat că înregistrarea efectuată de camera aparatului radar și depusă de intimat la dosar dovedește cu certitudine că petentul, la data de_, ora 18:31 a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_, prin orașul Ș. S., cu viteza de 103 km/h.
În ce privește sancțiunile aplicate, respectiv amenda în sumă de 630 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, T. constată că sunt legale și au fost corect individualizate, neexistând nici un temei justificat pentru înlocuirea sau înlăturarea lor. Sancțiunea amenzii a fost stabilită la limita minimă legală, iar petentul a avut posibilitatea de a achita în termen de 48 de ore de la comunicarea procesului verbal jumătate din acest minim, chiar în condițiile în care a înțeles să atace cu plângere procesul-verbal.
În baza considerentelor arătate, T. apreciază că, în mod temeinic și legal plângerea contravențională a fost respinsă ca nefondată, motiv pentru care, văzând și dispozițiile art. 312 al. 1 C. proc. civ., va respinge recursul, urmând să mențină hotărârea instanței de fond.
Pentru aceste motive,
În numele LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de B. A. - V. împotriva sentinței civile nr. 560 din_ a Judecătoriei Ș. S. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17 septembrie 2013.
Președinte, N. C. C. | Judecător, P. D. | Judecător, I. D. H. |
Grefier, V. H. |
Red. H.I.D./_
Dact.H.V./_ Ex.2
Jud.fond: C. Aretemis S.
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
| ← Decizia civilă nr. 605/2013. Plângere contravențională | Decizia civilă nr. 866/2013. Plângere contravențională → |
|---|
