Decizia civilă nr. 890/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ Operator date 2516
DECI ZI A CI VI LĂ NR.890
Ședința publică din data de 17 septembrie 2013 Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: G. D. JUDECĂTOR: R. -M. P. JUDECĂTOR: D. -D. I.
GREFIER: A. V.
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta P. R. (fostă S. ), domiciliată în Z., str.Sfânta V., nr.6, bl.A 14, sc.B, ap.24, județul Sălaj, împotriva sentinței civile nr.4956 pronunțată de Judecătoria Zalău la data de _
, în dosarul nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că la fila 39 din dosar este depusă chitanța reprezentând onorariul avocațial acordat reprezentantei intimatului reclamant S. V., avocat S. C.
.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 10 septembrie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, în baza actelor de la dosar, reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Asupra recursului declarat:
Prin sentința civilă nr.4956 din 27 decembrie 2012 a Judecătoriei Z. s-a admis în parte acțiunea reclamantului S. V. împotriva pârâtei P. R. ( fostă S. ).
Pârâta a fost obligată la plata către reclamant a sumei de 16.503 lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului proprietatea pârâtei în perioada 2004-2005, cu contribuția exclusivă a reclamantului.
Pârâta a fost obligată să plătească reclamantului suma de 3.956,18 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Expertiza tehnică judiciară de evaluare efectuată în cauză de expert Dehelean Marioara, face parte integrantă din prezenta hotărâre.
S-a respins ca rămasă fără obiect cererea reclamantului privind constatarea unui drept de retenție asupra imobilului pârâtei până la plata creanței.
În motivarea hotărârii prima instanță a reținut că părțile s-au căsătorit la_, iar căsătoria lor a fost desfăcută prin sentința civilă nr.4778 din_ a Judecătoriei Z., rămasă definitivă și irevocabilă.
În timpul căsătoriei a fost încheiat contractul de donație autentificat sub nr. 337/_ de Biroul Notarului Public Terheșiu E. prin care pârâta S. R.
, în calitate de donatoare, i-a donat soțului reclamant S. V., în calitate de donatar, cota indiviză de 1/2 parte din apartamentul bunul său propriu, proprietate extratabulară, situat în Z. str.Sf.V. nr.6,bl.A 14, sc.B, ap.24,
demisol, jud.Sălaj (dobândit de pârâtă înainte de căsătorie prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 2901/_ la BNP Terheșiu E. ).
Prin sentința civilă nr.2480/_ a Judecătoriei Z. pronunțată în dosarul nr._, s-a constatat revocată donația realizată prin Contractul de donație autentificat cu nr. 337 din 21 mai 2004 la Biroul Notarului Public Terheșiu E., cu privire la imobilul situat în Z., str.Sf.V. nr.6,bl.A 14, sc.B, ap.24, demisol, jud.Sălaj.
În speță, ne aflăm în materia împărțirii de bunuri ca efect al desfacerii căsătoriei, întemeiată pe dispozitiile Codului familiei, astfel că solicitarea reclamantului de a se constata că pe propria cheltuială a făcut îmbunătățiri la imobilul bun propriu al pârâtei are în vedere o acțiune în realizare.
Astfel, martora Cenghea M. a prietenă și vecină cu pârâta, a arătat că lucrările a căror contravaloare o pretinde reclamantul s-au efectuat imediat după căsătoria părților, din discuțiile purtate la vremea respectivă cu ambele părți, aflând că reclamantul a avut suma de aproximativ 300 milioane lei vechi provenind din vânzarea unui imobil, bun comun achiziționat în timpul căsătoriei sale anterioare. Aceeași martoră a relatat că pârâta a avut o situație financiară dificilă anterior căsătoriei. De asemenea, martorul Gavriș I., vecin și acesta cu părțile, a arătat că au fost efectuate lucrări de renovare și modificare ale apartamentului în perioada 2002-2003 constând în: înlocuirea conductelor și a țevilor sparte, turnarea șapei de beton, a fost demolat un perete interior, dar și lucrări de renovare în exterior, respectiv zugrăvit și raparat tencuială, imobilul fiind situat la demisolul blocului.
La rândul său, martora Chende R. a declarat că a fost colegă de serviciu cu pârâta la aceeași unitate în perioada 2005-2006 când pârâta a contractat un credit bancar în vederea efectuării anumitor îmbunătățiri la apartamentul său, iar ulterior a mers la muncă în străinătate de unde a trimis lunar sume de bani reclamantului pentru efectuarea lucrărilor de renovare la imobil și plata ratelor la bănci. Relevantă este afirmația martorei potrivit căreia a vizitat apartamentul pârâtei în anul 2005 când a observat că nu prezenta
îmbunătățiri, iar în urmă cu un an de zile a fost din nou în același imobil, constatând că a fost montată gresie și faianță în bucătărie, a fost dărâmat un zid
interior, au fost montate geamuri termopan la bucătărie și balcon, centrală termică.
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea constructii, pentru identificarea și evaluarea îmbunătățirilor făcute de foștii soți imobilului proprietatea pârâtei, situat în Z. str.Sf.V. nr.6, bl.A-14, sc.B, ap.24,jud.Sălaj, fiind depus la dosar raportul de expertiză în specialitatea constructii întocmit de expert Dehelean Mărioara si schița anexă (filele 69-81 din dosar). Prin raportul de expertiza sus menționat s-a stabilit valoarea totala a îmbunătățirilor la suma de: 20.840,68 lei pentru lucrări executate în regie proprie ( 24.833,23 lei, pentru lucrări executate cu firme specializate), grupate de expert pe trei categorii detaliate în cuprinsul devizelor din anexa 2, aprecierile expertului fiind realizate în baza constatărilor personale privind materialele și vechimea acestora, necontestate de niciuna dintre părțile din dosar.
Coroborând declarațiile martorilor audiați, recunoașterile pârâtei și concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, necontestate de părți, instanța reține că o parte din lucrările de renovare ale apartamentului pârâtei au fost efectuate în perioada 2004-2005, imediat după căsătoria părților și la interval destul de scurt de timp după primirea de către reclamant, a sumei de aproximativ 300 milioane lei vechi în urma partajării unui bun dobândit de acesta în timpul altei căsătorii, respectiv: lucrări de tencuit și gletuit pereții
interiori, turnat șapă interior, demolarea unei debarale și a unui perete interior, montat parchet și tâmplărie din profile PVC, respectiv ferestre la dormitor și bucătărie , centrală termică și calorifere noi, ușă metalică în exterior, finisaje exterioare, respectiv zugrăvit și raparat tencuială, astfel cum sunt detaliate în raportul de expertiză.
Cum din probatoriul administrat nu reiese contribuția pârâtei și nici existența posibilităților financiare ale acesteia în perioada 2004-2005, instanța a apreciat că aceste îmbunătățiri aduse imobilului său au fost efectuate cu contribuția exclusivă a reclamantului, astfel că acesta este îndreptățit la plata unei sulte de către pârâtă. Art. 31 din Codul Familiei menționează bunurile care nu sunt comune soților, la lit. f precizându-se că reprezintă bun propriu al fiecărui soț valoarea care reprezintă și înlocuiește un bun propriu sau bunul în care a trecut aceasta valoare. În consecință, reținând incidența prevederilor art.31 lit.f C.Fam, îmbunătățirile imobilului fiind efectuate cu suma de bani ce provine din vânzarea unui bun propriu al reclamantului, în virtutea subrogației reale acestea constituie bunuri proprii ale reclamantului. Amenajările și manopera executată de reclamant s-au încorporat în apartament, sporind astfel valoarea imobilului proprietatea pârâtei, iar pentru valoarea acestor amenajări reclamantul are un drept de creanță pe care instanța îl stabilește la suma de
16.503 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor de finisaj interior, finisaj exterior și a lucrărilor de instalații termice și sanitare realizate în perioada 2004- 2005 detaliate în cuprinsul expertizei ordonate în cauză, parte integrantă din prezenta hotărâre (instanța scăzând astfel valoarea de 3.498 lei a lucrărilor de finisaj interior menționate la punctele 11, 14 și 16 din anexa 2 la raport-f.78, la care se adaugă valoarea TVA-839,63 lei), cu luarea în considerare a modalității de efectuare a lucrărilor în regie proprie (varianta 1), părțile nefăcând dovada executării cu firme specializate.
Împotriva sentinței civile sus menționate a declarat recurs pârâta P. R. solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii primei instanțe în sensul respingerii acțiunii reclamantului prin care a fost obligată la plata despăgubirilor în sumă de 16.503 lei către reclamant.
În motivul de recurs invocat, pârâta arată că, în fapt, reclamantul a solicitat prin acțiune obligarea sa la plata sumei de 20.000 lei sporul de valoare la imobilului proprietate personală, sumă de bani pe care i-a avut dintr-o căsătorie anterioară și pe care i-a folosit la amenajări interioare, finisaje exterioare, montarea a două geamuri termopan, montarea unei centrale termice și calorifere noi, însă instanța de fond nu a ținut seama de cele declarate de martorii audiați. Astfel, martorul Gavriș I. a declarat că au fost efectuate lucrări de renovare și modernizare a apartamentului în perioada 2002 - 2003 ( anterior căsătoriei încheiate în anul 2004) iar martora Chende R. a declarat că știe că în anii 2005 - 2006 pârâta a contractat credite bancare pentru efectuarea unor îmbunătățiri la apartament. Mai arată pârâta că prima instanță i-a respins proba cu extrasele de cont de la bancă cu sumele de bani pe care le-a trimis din străinătate care să acopere creditele bancare și să-i asigure reclamantului traiul necesar, pentru că în acea perioadă nu lucra nicăieri.
Recursul pârâtei P. R. nu este întemeiat.
Conform art.31 din Codul familiei, litera f) " nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecarui sot, valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare";. În cazul în speță, din declarațiile martorilor audiați, recunoașterile pârâtei recurente și concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, rezultă că o parte din lucrările de renovare la apartamentul recurentei au fost efectuate în perioada 2004 - 2005,
imediat după căsătoria părților și primirea de către reclamant a sumei de 300 milioane lei vechi.
Lucrările de renovare au constat în lucrări de tencuit și gletuit pereții interiori, turnat șapă interior, montat parchet și tâmplărie din PVC, respectiv, ferestre la dormitor și bucătărie, centrală termică și calorifere noi, ușă metalică în exterior, finisaje exterioare, respectiv zugrăvit și reparat tencuiala.
Astfel, martora Cenghea M. a a arătat în declarație că lucrările a căror contravaloare o pretinde reclamantul s-au efectuat imediat după căsătoria părților, când reclamantul a avut o sumă de aproximativ 300 milioane lei vechi provenită din vânzarea unui imobil, bun comun achiziționat în timpul căsătoriei sale anterioare, iar martorul B. ea V. precizează în depoziția sa că reclamantul a primit suma de 310 - 315 milioane vechi în urma vânzării unui apartament bun comun al său și al fostei sale soții, sumă primită în urmă cu aproximativ 9-10 ani și fiind coleg și cu numitul Gavriș I., vecin cu părțile, a aflat că s-au efectuat o serie de modificări la apartament după primirea acestei sume de bani ( f. 24-25, 59-60 dosar fond).
Este de reținut faptul că au fost efectuate îmbunătățiri la imobil și după contactarea unor credite de către pârâtă începând cu anul 2005, însă așa cum arată recurenta acestea au constat în montarea gemurilor termopane la baie și balcon, a gresiei și faianței în bucătărie, dar cu privire la care reclamantul nu are pretenții (f.43 dosar fond).
De altfel, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize în construcții pentru identificarea și evaluarea îmbunătățirilor făcute de părți la imobilul proprietate a pârâtei și s-a stabilit valoarea totală a acestora la suma de 20.840,68 lei pentru lucrările executate în regie proprie și la 24.833,23 lei pentru lucrările executate cu firme specializate.
Rezultă astfel din declarațiile martorilor audiați, recunoașterile pârâtei și concluziile raportului de expertiză, că o parte din lucrările de renovare ale apartamentului pârâtei au fost efectuate în perioada 2004-2005, după căsătoria părților și la interval scurt de timp după ce reclamantul a primit suma de 300 milioane lei vechi în urma partajării unui bun dobândit de acesta dintr-o altă căsătorie. Astfel, au fost efectuate lucrări de tencuit și gletuit pereții interiori, turnat șapă interior, demolarea unei debarale și a unui perete interior, montat parchet și tâmplărie din profile PVC, respectiv ferestre la dormitor și bucătărie, centrală termică și calorifere noi, ușă metalică în exterior, finisaje exterioare, respectiv zugrăvit și reparat tencuiala, așa cum rezultă și din raportul de expertiză efectuat în cauză (f.70-81 dosar fond).
Susținerile pârâtei că toate îmbunătățirile aduse apartamentului său au fost efectuate din banii trimiși din străinătate și din creditele contractare de către aceasta nu sunt dovedite.
În acest sens există la dosarul cauzei răspunsul primit de la Banca Transilvania la adresa din prezentul dosar în care se arată că în perioada 2009 până în luna august 2012 pârâta P. R. nu a efectuat nici o depunere în numerar în contul_ L03204201SB5209XX deschis pe numele reclamantului
S. V. la Banca Transilvania SA (f.36).
Prin urmare pârâta recurentă nu mai poate susține că la instanța de fond nu i-au fost luate în considerare probele propuse și nici nu s-au solicitat extrasele de cont cu sumele de bani trimise din străinătate pentru a acoperi creditele bancare și a-i asigura reclamantului traiul necesar.
Cu alte cuvinte, din probatoriul administrat nu reiese contribuția pârâtei și nici posibilitățile financiare ale acesteia, în perioada 2004-2005, astfel că în
mod justificat prima instanță a apreciat că îmbunătățirile aduse imobilului pârâtei au fost efectuate cu contribuția exclusivă a reclamantului.
Valoarea îmbunătățirilor a fost stabilită la suma de 16.503 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor de finisaj interior, finisaj exterior și a lucrărilor de instalații termice și sanitare realizate în perioada 2004-2005 și arătate în expertiza efectuată în cauză - varianta 1 lucrări efectuate în regie proprie și scăzând valoarea de 3.498 lei, lucrări de finisaj interior din anexa 2 - fila 78, plus TVA -839,63 lei.
Prin urmare, în mod justificat prima instanță a admis în parte acțiunea reclamantului S. V. împotriva pârâtei P. R. pe care o obligă la plata sumei de 16.503 lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului proprietatea pârâtei în perioada 2004-2005, cu contribuția exclusivă a reclamantului și la plata sumei de 3.956,18 lei cheltuieli de judecată.
În consecință în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă va respinge ca nefundat recursul formulat de pârâta P. R. (S. ) împotriva sentinței civile nr.4956/_ a Judecătoriei Z. .
În baza art.274 Cod procedură civilă, va obliga recurenta la plata sumei de 600 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta P. R. (fostă S. ), domiciliată în Z., str.Sfânta V., nr.6, bl.A 14, sc.B, ap.24, județul Sălaj, împotriva sentinței civile nr.4956/_ a Judecătoriei Z. .
Obligă recurenta și la plata sumei de 600 lei cheltuieli de judecată către reclamantul S. V. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17 septembrie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
D. G. P. R. M. I. D. D. V. A.
Red.DG/_
Dact.AV/_ /2 ex. Judecător fond - L. M. D.
| ← Decizia civilă nr. 78/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 306/2013. Pretenții → |
|---|
