Decizia civilă nr. 907/2013. Fond funciar

Comentarii

0

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ DOSAR N. _

Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr.677/2001

DECIZIA CIVILĂ N. 907/R/2013

Ședința publică din 19 Septembrie 2013 Completul este constituit din: PREȘEDINTE: C. -V. B.

JUDECĂTOR: C. -A. C. JUDECĂTOR: D. T.

GREFIER: A. -P. B.

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta reclamantă

P. R. nr.1 - C. , în contra Sentinței civile nr.180/07 Februarie 2013, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Gherla, privind și pe intimații pârâți C. locală de fond funciar J., C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C.

-N., A. DS, S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, U. de Ș. A. și M. V. C. -N., S. "M.

F. "; S. , având ca obiect fond funciar.

La apelul nominal făcut în ședință publică reprezentanta recurentei reclamante, toamna avocat Banhegyesi Hajnal, lipsă fiind părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,

Reprezentanta recurentei reclamante arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune ori înscrisuri de depus la dosar.

T. ul după deliberare, constatându-se pe deplin lămurită, în temeiul dispozițiilor art.150 Cod procedură civilă declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul reprezentantei recurentei reclamante în susținerea recursului promovat.

Reprezentanta recurentei reclamante solicită admiterea recursului, casarea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, în conformitate cu dispozițiile art.312 alin.1, 2, 3 și 5 coroborat cu art.304 pct.5, 7 și 9 și art.304¹Cod procedură civilă, cu cheltuieli de judecată, depunând la dosar chitanța nr.102/13 din 20 August 2013 în sumă de 992 lei (f.33). În susținerea cuvântului pe fond arată că instanța de fond a omis să se pronunțe asupra capetelor de cerere din ultima extindere și precizare de acțiune și sentința nu a fost pronunțată în contradictoriu cu trei dintre părți, respectiv S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, U. de Ș. A. și M. V. și S. "M. n F. "; S., instituții care nu apar nici în considerentele și nici în dispozitivul sentinței atacate. Un alt motiv de recurs constituie faptul că instanța de fond nu s-a conformat Deciziei civile de casare nr.67/R/22 Ianuarie 2009 a T. ului C., întreaga motivare a sentinței bazându-se pe două susțineri vădit greșite și pe texte legale abrogate în urmă cu patru ani. Un alt motiv pentru care s-ar impune trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond reprezintă faptul că de la data adoptării sentinței atacate și până în prezent a intrat în vigoare Legea nr.165/2013, cererea recurentei intrând sub incidența acestei legi.

T. ul reține cauza în vederea pronunțării.

T R I B U N A L U L

Prin Sentința civilă nr. 180/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Gherla, s-a respins acțiunea formulată și precizată de reclamanta P. R. N. 1 C., în contradictoriu cu pârâtele: C. L. PENTRU A. LEGII FONDULUI FUNCIAR A COMUNEI J., C. J. PENTRU S. D. DE P. A. T. C. și A. DS

, având ca obiect obligarea pârâtei C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. să întocmească documentația necesară în vederea transmiterii terenului cu destinație agricolă, în suprafață de 80,815 ha, situat în Gădălin din patrimoniul pârâtei A. DS la dispoziția Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor J., obligarea pârâtei A.

DS să predea pe bază de protocol pârâtei Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor J. terenul în suprafață de 80,815 ha, cu destinație agricolă, situat în Gădălin, obligarea pârâtei C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor J. să întocmească procesul verbal de punere în posesie în favoarea reclamantei pentru suprafață de 80,815 ha, teren agricol situat în Gădălin, obligarea pârâtei C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. să elibereze în favoarea reclamantei, titlu de proprietate pentru suprafață de 80,815 ha. Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut următoarele:

Prin tabelul-anexă nr.32, pârâta C. locală pentru aplicarea legii fondului funciar a comunei J. a propus validarea cererii reclamantei de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor deținute pe raza localității J., la poziția 1 fiind menționată cu suprafața de 80,815 ha teren. Prin hotărârea nr. 933 din 14 septembrie 2006, pârâta C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C. a validat tabelul anexă nr. 32. (f.5, 54)

În vederea soluționării cauzei conform îndrumărilor deciziei de casare, instanța prin încheierea din data de_ a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare având ca obiective stabilirea amplasamentului terenului care a fost avut în vedere de comisia locală pentru punerea în posesie a reclamantei; dacă A.D.S. are în administrare o suprafață de teren în întindere cuprinsă în Hotărârea de validare nr.933/_ a C.J.S.D.P C.

; care este situația concretă a terenului, dacă acesta se află în perimetrul Stațiunii de Cercetare-dezvoltare pentru Pajiști J. ; dacă a fost emisă hotărârea de guvern care delimitează terenurile rămase în administrarea

U.S.A.M.V. C. pe raza comunei J. ; dacă terenul în cauză se află în perimetrul terenurilor rămase în administrarea statului. (f.159)

Din concluziile raportului de expertiză tehnică extrajudiciară cadastrală efectuată de d-l M. O. B., rezultă că terenul ce face obiectul acțiunii se află în extravilanul localității Gădălin are suprafața de

1. mp., fiind format din două parcele diferite despărțite de DJ161, iar în urma măsurătorilor topografice și identificării în regim de carte funciară s-a constatat că Lotul 1A în suprafața de 421.683 mp. este înscris în C.F. nr.50877 J. în favoarea S. Român, ca domeniu public în administrarea Universității de Ș. A. și M. V. C. -N. iar Lotul 2A în suprafața de 386.467 lei a fost proprietatea reclamantei până în anul 1947 înaintea primei reforme agrare, iar în prezent terenul a fost retrocedat pe alte

   amplasamente persoanelor cărora le-a fost aparținut terenul înainte de cooperativizare, iar în momentul de față Lotul 2A face parte din patrimoniul Agenției DS . (f.218-275)

   Potrivit dispozițiilor art.223 din Legea nr.290/2002 cu modificările și completările ulterioare, care stipulează următoarele: "Suprafețele de teren trecute, potrivit Legii nr. 147/2004, în administrarea institutelor, unităților, centrelor, stațiunilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, precum și a instituțiilor de învățământ superior agricol și silvic rămân în administrarea acestora, cu excepția terenurilor agricole preluate de la foștii proprietari și solicitate de persoanele îndreptățite la reconstituire, precum și a celor prevăzute în anexa nr. 61 Terenurile aparținând foștilor proprietari, dar indispensabile activității de cercetare-dezvoltare, colecțiile de material biologic, loturile demonstrative, suprafețele destinate producerii de sămânță și material de plantat din verigi superioare, testărilor tehnologice și terenurile pentru producerea furajelor necesare animalelor de experiență și producție, plantațiile cu rol în ameliorare, parcelele amenajate special pentru experimentări multianuale, în care s-au investit sume importante dificil de recuperat sau care implică investiții noi considerabil de mari, vor fi păstrate în administrarea unităților de profil";.

   Potrivit Anexei 4 poziția 4 din Legea 290/2002 cu modificările și completările ulterioare, Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști J. a fost preluată în cadrul U.S.A.M.V. C., astfel încât putem afirma că în acest moment terenurile din perimetrul stațiunii de cercetare sunt folosite de o unitate de învățământ superior.

   Prin dispozițiile art. 9 din Legea 1/2000 republicată (1) Terenurile proprietate de stat, administrate de institutele, centrele si stațiunile de cercetare, destinate cercetării si producerii de semințe, de material săditor din categorii biologice superioare si de animale de rasa, rămân in administrarea acestora, cu excepția terenurilor agricole preluate de la foștii proprietari si solicitate de persoanele îndreptățite la reconstituire. Terenurile din perimetrele stațiunilor, institutelor si centrelor de cercetare care fac obiectul retrocedării se vor delimita in sole compacte, începând de la marginea perimetrului, conform Legii nr. 290/2002 privind organizarea si funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Ș. A. si Silvice "G.

   1. escu-Sisesti", cu modificările si completările ulterioare.

(11) Dispozițiile alin.(1) se aplica si terenurilor folosite la data intrării în vigoare a prezentei legi de unitățile de învățământ cu profil agricol sau silvic. Suprafețele care rămân in administrarea instituțiilor de învățământ vor fi delimitate prin hotărâre a Guvernului in termen de 90 de zile de la data intrării in vigoare a prezentei legi.

Având în vedere că terenul solicitat de reclamantă nu a aparținut reclamantei în momentul colectivizării, aceasta fiind expropriată în timpul primei reforme agrare din anul 1947, iar în prezent terenul face parte din domeniul public al S. Român în administrarea Universității de Ș. A. și M. V. C. -N., instanța în temeiul art. 9 din Legea 1/2000 republicată și art.223 din Legea nr.290/2002, a respins acțiunea formulată și precizată de reclamanta P. R. N. 1 C. în contradictoriu cu pârâtele: C. L. PENTRU A. LEGII FONDULUI FUNCIAR A COMUNEI J., C. J. PENTRU S. D. DE P. A. T.

C. și A. DS având ca obiect obligarea pârâtei C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. să întocmească documentația necesară în vederea transmiterii terenului cu

destinație agricolă, în suprafață de 80,815 ha, situat în Gădălin din patrimoniul pârâtei A. DS la dispoziția Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor J., obligarea pârâtei A. DS să predea pe bază de protocol pârâtei Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor

J. terenul în suprafață de 80,815 ha, cu destinație agricolă, situat în Gădălin, obligarea pârâtei C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor J. să întocmească procesul verbal de punere în posesie în favoarea reclamantei pentru suprafață de 80,815 ha, teren agricol situat în Gădălin, obligarea pârâtei C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. să elibereze în favoarea reclamantei, titlu de proprietate pentru suprafață de 80,815 ha.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta P. R. nr. 1 C. C. -N., solicitând instanței admiterea recursului casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. 1, 2, 3 și 5, coroborate cu art. 304

pct. 5, 7 și 9 și art. 3041 C. Proc. Civ.

În motivare recurenta-reclamantă arată faptul că prin sentința atacată instanța a omis să se pronunțe asupra capetelor de cerere din ultima extindere și precizare de acțiune și sentința atacată nu a fost pronunțată în contradictoriu cu trei dintre pârâți, respectiv S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, U. de Ș. A. și M. V. și S. M. N

F. S., instituții care nu apar nici în considerentele și nici în dispozitivul hotărârii în cauză.

Conform art. 304. pct. 5. coroborat cu art. 312 alin. 3 C. Pric. Civ. sentința trebuie casată în situația în care prin aceasta instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. 2

C. Proc. Civ. Conform dispozițiilor art. 261 C. Proc. Civ. hotărârea trebuie să cuprindă numele, domiciliul sau reședința părților, calitatea lor, precum și obiectul cerererii, elemente care lipsesc cu desăvârșire din sentința atacată.

Instanța nu numai că a uitat să înșire aceste instituții și aceste capete de cerere, dar nici nu s-a pronunțat asupra lor, a omis să ia în considerare practic întreaga precizare și extindere de acțiune de la termenul din data de 19 ianuarie 2012.

Prin această omisiune acesteia i s-a pricinuit o vătămare care nu se poate înlătura decât prin anularea hotărârii atacate, astfel, se impune casarea hotărârii și trimiterea dosarului spre rejudecare instanței de fond.

Un alt motiv de recurs constituie faptul că instanța de fond nu s-a conformat Deciziei civile de casare nr. 67/R/2009 pronunțată în acest dosar de Tribunalul Cluj la data de 22 ianuarie 2009. Conform acestei decizii instanța de fond ar fi avut obligația să lămurească care este terenul avut în vedere de comisia locală pentru punerea în posesie a reclamantei, dacă ADS are în administrare o suprafață de teren în întinderea cuprinsă în Hotărârea de validare nr.933/2006 a CJSDP C., care este situația concretă a terenului, dacă acesta se află în perimetrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști J., dacă a fost emisă HG care delimitează trenurile rămase în administrare c USAMV C. pe raza comunei J., dacă terenul în cauză se află în perimetrul terenurilor rămase în admirare statului.

Probele adminisitrate în dosar sunt contradictorii. Conform concluziilor raportului de expertiză administrat în cauză, rezultând din susținerile Primăriei J., Lotul 2A, în suprafață de 387.607 mp, face parte din patrimoniul ADS. În cursul procesului, din ultima adresă depusă la

dosar de pârâta C. locală de fond funciar J. rezultă că terenul în cauză nu a fost predat Agenției DS .

Instanța nu a clarificat situația și destinația terenurilor vizate. Deși prin sentința atacată se susține că în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize care să clarifice aspectele sus menționate de decizia de casare, în realitate expertiza a avut doar două obiective: identificarea terenului de 80,815 Ha și întocmirea planului de situație. Prin concluziile experetizei nu s-a răspus la toate întrebările instanței de casare. Astfel, nu s-a clarificat dacă ADS are sau nu în administrare o suprafață de teren în întinderea cuprinsă în Hotărârea de validare 933/2006 a CJSDP C. și nu s-a stabilit nici faptul dacă a fost emisă HG care delimitează trenurile rămase în administrarea USAMV C. pe raza comunei J. . Nu s-au clarificat aspectele legate de destinația concretă a celor două arcele de teren identificate de expert, ca fiind terenurile restituibile în natură conform susținerilor Comisiei locale de fond funciar J. .

Pentru a putea soluționa capătul de cerere nr. 6 din precizarea și extinderea de acțiune au solicitat pârâtei C. locală de fond funciar J. să le comunice ce fel de terenuri are la dispoziție. Nici acest aspect al dosarului nu a fost clarificat.

Întreaga motivare a sentinței se bazează pe două susțineri vădit greșite și pe texte legale abrogate în urmă cu patru ani.

Instanța într-o manieră sub orice critică și din care rezultă cu certitudine că nu înțelege despre ce se dicută în dosar susține (pag. 3 alin. 5) că din concluziile expertizei rezultă că terenul, reprezentând "Lotul 2A în suprafață de 386.467 lei a fost proprietatea reclamantei până în anul 1947 înaintea primei reforme agrare, iar în prezent terenul a fost retrocedat pe alte amplasamente persoanelor cărora le-a fost aparținut terenul înainte de cooperativizare". Solicită a se observa că această susținere nu are nici o logică, terenul ori a aparținut reclamantei, ori a aparținut altor persoane înainte de colectivizare. Ulterior (pag. 6 alin. 4) instanța a revenit asupra acestei idei și a susține că "terenul solicitat de reclamantă nu a aparținut reclamantei în momentul colectivizării, acesta fiind expropritată în timpul primei reforme agrare din anul 1947". Se suține acest fapt în situația în care nimeni cu a contestat calitatea lor de persoană îndretățită și nici faptul că amplasamentul solicitat nu constituie vechiul amplasament al terenului subscrisei.

Soluția instanței este bazată în drept pe dispozițiile art. 223 din Legea nr. 290/2002 privind organizarea si funcționarea unităților de cercetare- dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare si a Academiei de Ș. A. si Silvice "G. I. escu-Sisesti", lege care a fost abrogată (cu excepția art. 7 alin. 1 și art. 8 alin. 3) prin art. 56 alin. 1 din Legea nr. 45/2009, intrată în vigoare la data de 30 martie 2009.

Calitatea lor de persoană îndreptățită la o suprafață de teren de 80,815 Ha a fost stabilită, nu a fost contestată de nici una dintre părțile din proces. În cazul în care instanța de fond a apreciat că atribuirea în natură a parcelelor de teren identificate de expert nu este posibilă, trebuia, conform petitului 6 al cererii precizate, să solicite Comisiei locale de fond funciar J. să indice care sunt terenurile disponibile și să dispună reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestor terenuri libere, disponibile, conform cererii în probațiune din 19 aprilie 2012.

Din actele depuse la dosar rezultă faptul că reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament nu este posibilă datorită faptului că terenul a fost împărțit între persoanele fizice cărora au fost emise titluri de

proprietate pe raza comunei J. . Arată recurenta faptul că a fost de acord cu atribuirea unui teren pe un alt amplasament tocmai în ideea găsirii unui compromis, să nu ajungă în situația de a începe anularea zecilor de titluri de proprietate emise. Intenția acestora este aceea de a dobândi în proprietate un teren de aproximativ aceeași calitate ca cel trecut în proprietatea statului, chiar dacă nu pe vechiul amplasament.

Un alt motiv pentru care s-ar impune trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond reprezintă faptul că de la data adoptării sentinței atacate și până în prezent a intrat în vigoare Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Cererea acesteia intră sub incidența acestei legi. Conform dispozițiilor art. 6 terenurile aflate în proprietatea publică sau privată a statului, aflate în adminsitrarea unor autorități și instituții publice, precum și cele administrate de institute și stațiuni de cercetare, cu sau fără investiții, vor intra în categoria terenurilor afectate restituirii în natură, astfel încât parcelele de teren din prezentul litigiu, aflate chiar în adminsitrarea USAMV, respectiv în patrimoniul ADS, pot fi restituite în natură în baza noii legi.

La data de_ intimatul pârât S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice a depus la dosar întâmpiare, solicitând instanței respingerea recursului ca fiind nefundat.

În motivare intimatul pârât arată, raportat la primul motiv de recurs formulat, faptul că atâta vreme cat prin petitele acțiunii si a extinderii acesteia nu s-a solicitat in concret ceva anume de la cele trei parate, instanța de fond, in considerentele sentinței atacate nu avea motiv sa facă referire la paratele in discuție. Faptul ca dispozitivul sentinței atacate nu face referire la acestea, putea fi remediat printr-o cerere de completare a dispozitivului, adresata de partea interesata instanței de fond in condițiile art 281 ind. 1 (1) c.pr. civ.

Referitor la cea de-a doua problema ridicata de recurenta-reclamanta, respectiv ca, nu s-ar fi clarificat aspectele legate de destinația concreta a celor doua parcele in litigiu; daca ADS are sau nu in administrare suprafața de teren in întinderea cuprinsa in Hotărârea de validare nr. 933/2006 a CJSDP C. si daca s-a emis hotărâre de guvern care delimitează terenurile ramase in administrarea USAMV, consideram ca, având in vedere motivele care au stat la baza respingerii acțiunii, precum si concluziile Raportului de expertiza tehnica judiciara efectuat in cauza, s-au rezolvat îndrumările deciziei de casare, prin urmare, hotărârea instanței de fond este legala si temeinica.

In ceea ce privește trimiterea făcuta de recurenta la prevederile legii nr. 165/2013, intrata in vigoare după pronunțarea sentinței atacate, consideră ca solutia atacata nu poate fi criticata prin prisma prevederilor unei legi care nu exista la data pronunțării.

La data de_ intimata pârâtă A. DS depune la dosar întâmpinare, solicitând instanței respingerea acestuia ca fiind nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond.

În motivare intimata pârâtă arată faptul că în mod corect și legal instanța fondului a respins acțiunea formulată și precizată de reclamanta P.

1. N. 1 C., având în vedere prevederile art.9 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, care dispune că: "Terenurile proprietate de stat, administrate de institutele, centrele și stațiunile de cercetare, destinate cercetării și producerii de semințe, de material săditor

   din categorii biologice superioare și de animale de rasă, rămân în administrarea acestora, cu excepția terenurilor agricole preluate de la foștii proprietari si solicitate de persoanele îndreptățite la reconstituire. Terenurile din perimetrele stațiunilor, institutelor și centrelor de cercetare care fac obiectul retrocedării se vor delimita în sole compacte, începând de la marginea perimetrului, conform Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Ș. A. și Silvice "G.

   1. escu-Șișești", cu modificările și completările ulterioare".

      Așadar, legiuitorul român a instituit prevalenta restituirii în natură a terenurilor care reprezintă vechile amplasamente din terenurile care se află în administrarea unităților de cercetare-dezvoltare, or, instanța de fond a reținut că terenul solicitat de reclamantă nu s-a aflat în proprietatea acesteia, prin urmare nu reprezintă vechiul amplasament, și, în mod corect și legal, a respins acțiunea reclamantei P. R. N. 1 C. .

      În același context, trebuie reținut că, așa cum rezultă din adresa nr.86.436/_ emisă de Direcția Administrare Patrimoniu din cadrul acestei instituții la data de_ la A. DS nu se află

      înregistrată nici o documentație de reconstituire a dreptului de proprietate pentru reclamanta P. R. nr.l C. pe teritoriul administrativ al județului C. .

      Pe de altă parte, în ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a acesteia în prezenta cauză, învederează că, potrivit legislației speciale ce le reglementează activitatea, A. DS este o instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea M. ui Agriculturii și Dezvoltării Rurale, finanțată integral de la bugetul statului, prin bugetul M. ui Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

      Atribuțiile speciale ale A.D.S., în domeniul aplicării legilor de fond funciar sunt stabilite prin Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției DS

      , cu modificările și completările ulterioare, și H.G. nr. 626/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001, cu modificările și completările ulterioare.

      Astfel, potrivit art. 3. alin.3, art.7, alin.7 din Legea nr.268/2001 și coroborat cu art. 9 din H.G. 626/2001 terenurile cu destinație agricolă din domeniul privat al statului, ce se solicită a fi retrocedate în conformitate cu prevederile legilor fondului funciar, se transmit de către A.D.S. comisiilor locale, pe bază de protocol la cererea comisiilor județene, conform Normelor interne al A.D.S, în vederea eliberării titlurilor de proprietate și punerii în posesie a celor îndreptățiți.

2. amplasamentului, punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate sunt atribuții exclusive ale comisiilor locale, respectiv comisiilor județene de fond funciar, astfel cum prevede imperativ art. 5 si 6 din H.G. nr. 1127/2001 și reluat de art. 5 si 6 din H.G. nr. 890/2005.

   Astfel, în conformitate cu dispozițiile legale speciale, aceasta, ca instituție implicată în procesul de retrocedare a terenurilor cu destinație agricolă către foștii proprietari, procedează numai la îndeplinirea formalităților în vederea transmiterii către comisiile locale, pe bază de protocol, a terenurilor cu destinație agricolă, din domeniul privat al statului, solicitate spre a face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate.

   Modalitatea de predare a terenurilor inventariate în patrimoniul A.D.S. este detaliată în H.G. nr. 626/2001 în care este prevăzut că predarea se face prin încheierea de protocol de predare primire între ADS și C. L. .

   De asemenea, sunt prevăzute o procedură administrativă și etapele ce sunt obligatoriu a fi îndeplinite pentru ca aceasta sa poată proceda la predarea către C. locală de fond funciar a suprafeței de teren solicitată.

   Astfel, potrivit art. 9 alin. 1 și alin. 2 din H.G. nr. 626/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției DS :

   "(1) Terenurile cu destinație agricolă a căror retrocedare se solicită în conformitate cu prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare, și ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările ulterioare, se transmit de A.D.S. comisiilor locale, pe bază de protocol, la cererea comisiilor județene, conform modelului aprobat de Consiliul de administrație al A.D.S. (2) Anterior încheierii protocolului prevăzut la alin. (1) vor fi parcurse următoarele etape:

   1. prezentarea către A.D.S. a cererii comisiei județene de aplicare a Legii fondului funciar, împreună cu actele ce stau la baza acesteia, precum și a documentației de predare a terenurilor cu destinație agricolă, stabilită de Consiliul de administrație al A.D.S.

   2. verificarea de către direcțiile de specialitate din cadrul A.D.S. a legalității documentației prezentate".

Coroborând aceste dispoziții, rezultă că pentru a putea preda o suprafață de teren, ADS este obligată să verifice documentația prezentată și abia apoi să procedeze, dacă este cazul, la predarea prin protocol a unei suprafețe de teren. Această etapă de verificare a documentației înaintate de către C. J. sub aspectul realității datelor și al legalității este prevăzută de lege, în mod imperativ, în sarcina ADS, și ea trebuie să aibă loc anterior predării terenului către comisiile locale.

Procedura anterioară încheierii protocolului presupune, deci, prezentarea către A.D.S. a cererii comisiei județene de aplicare a legilor fondului funciar, împreună cu actele ce stau la baza acesteia, precum și a documentației de predare a terenurilor cu destinație agricolă și verificarea de către direcțiile de specialitate din cadrul A.D.S. a legalității documentației aprobate.

Din textele legale prezentate, rezultă că A.D.S. predă terenul agricol numai după primirea cererii de la comisia județeană însoțită de documentația doveditoare aferentă (hărți și înscrisuri), și după verificarea în privința legalității a acestei documentații.

În același sens, se impune să menționeze prevederile art.47 alin.l din HG nr.890/2005, cu modificările și completările ulterioare, care dispune, cu caracter imperativ, următoarele: " conformitate cu prevederile art. 7 alin. (7) din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției DS, cu modificările și completările ulterioare și conform art. 9 și 10 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției DS, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 626/2001, cu modificările și completările ulterioare, terenurile care fac obiectul retrocedării drepturilor proprietarilor, conform Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, și vor preda pe bază de protocol comisiilor locale, în vederea eliberării titlurilor de proprietate și punerii în posesie a celor îndreptățiți, în cel mult 30 zile de la comunicarea hotărârii însoțită de documentația care a stat la baza acesteia." Reiterezază intimata pârâtă faptul că, la acest moment, la A. D.

S. nu se află inregistrată nicio documentație de reconstituire a dreptului de proprietate pentru reclamanta recurentă pe teritoriul administrativ al județului C. .

De asemenea, menționează intimata pârâtă faptul că, la data de_ a fost publicată în Monitorul Oficial nr.278, Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimidui comunist în România, motiv pentru care se va proceda la o nouă inventariere a terenurilor care vor face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate.

Conform art.4 din Legea nr.165/2013: "Dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate si depuse în termenul legal, la entitățile investite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe roiul CEDO suspendate, la data intrării în vigoare a prezentei legi".

De asemenea, alineatul 1 al art.7 din Legea nr.165/2013 dispune, cu caracter imperativ, următoarele: "Până la întocmirea situației centralizatoare la nivel local, se suspendă emiterea hotărârilor de validare/invalidare de către comisiile județene de fond funciar sau, după caz, de către C. de Fond Funciar a Municipiului B., eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de către comisiile locale de fond funciar, precum si orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar", prin urmare, solicităm Onoratei Instanțe și analizarea și dispunerea măsurii suspendării prezentei cauze, până la întocmirea situației centralizatoare la nivel local, necesară pentru individualizarea cu certitudine a suprafețelor care vor face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate al reclamantei P.

1. N. l C. .

   Analizând recursul promovat în cauză prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, precum și a dispozițiilor legale incidente în materie, tribunalul reține următoarele:

   Referitor la primul motiv de recurs, tribunalul reține că, inițial acțiunea civilă a fost formulată de recurenta-reclamantă în contradictoriu cu pârâții-intimați C. L. J. de aplicare a Legii nr.18/1991, C. J. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor C. și A. D.

2. .

   Ulterior la data de_ reclamanta a formulat precizare și extindere de acțiune față de S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, U. de Ș. A. și M. V. C. -N. și SC M. n F. SRL.(f.4 dosar fond).Reclamanta a arătat că extinderea de acțiune se impune deoarece imobilele se află în proprietatea S. Român, domeniul public, în administrarea U.S.A.M.V. C. și între aceasta și SC M. n F. SRL există încheiat un contract de asociere în participațiune din anul 2006 pe o perioadă de 45 de ani.

   În acord cu principiul disponibilității, părțile sunt cele care fixează limitele în care va avea loc judecata din punct de vedere al obiectului, ale persoanelor între care se stabilesc raporturile juridice procesuale și al fundamentului pretenției deduse judecății.

   Părțile au posibilitatea de a lărgi cadrul procesual, ceea ce s-a și întâmplat, în speță, reclamanta depunând o cerere completatoare de chemare în judecată și a altor persoane, cerere asupra căreia instanța de fond nu s-a pronunțat.

   Omisiunea instanței de a se pronunța în contradictoriu cu pârâtul chemat în judecată echivalează cu o necercetare a fondului cauzei, motiv de casare cu rejudecare conform art.312 al.5 cod pr.civilă.Totodată omisiunea

   instanței de fond face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către instanța de recurs.

   În atare situație, nu se mai impune analizarea și a celorlalte motive de recurs.

   Față de cele de mai sus, în tem.art.312 al.5 cod pr.civilă tribunalul va admite recursul declarat de reclamanta P. R. nr.1 C. împotriva Sentinței civile nr.180/07 Februarie 2013 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Gherla, pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

   PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII

   D E C I D E

   Admite recursul declarat de reclamanta P. R. nr.1 C. împotriva Sentinței civile nr.180/07 Februarie 2013 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Gherla, pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

   Decizia este irevocabilă.

   Pronunțată în ședința publică din data de 19 Septembrie 2013.

   PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

   C.	-V.	C.	-A.	D.	T.
   	B.		C.

   GREFIER

   1. .P. B.

Red.CC/dact.CȘ _

2 ex.

← Decizia civilă nr. 187/2013. Fond funciar		Decizia civilă nr. 71/2013. Fond funciar →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Decizia civilă nr. 70/2013. Fond funciar Decizia civilă nr. 150/2013. Fond funciar Decizia civilă nr. 68/2013. Fond funciar Decizia civilă nr. 187/2013. Fond funciar Decizia civilă nr. 71/2013. Fond funciar Decizia civilă nr. 355/2013. Fond funciar Decizia civilă nr. 898/2013. Fond funciar Decizia civilă nr. 159/2013. Fond funciar