Decizia civilă nr. 912/2013. Obligatie de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR. 912
Ședința publică din data de 24 septembrie 2013 Completul compus din:
Președinte: K. M., președinte Tribunal Judecător: L. M.
Judecător: D. G., președinte secție civilă Grefier: M. L. -M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul SA , domiciliat în localitatea C., nr. 145, jud. Sălaj, împotriva sentinței civile nr. 548/_, pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr._, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul pârât S.
A. asistat de avocat Demjen Attila, justificat cu împuternicire avocațială (fila
11) și intimatul reclamant B. A. .
Procedura de citare este legal îndeplinită potrivit dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
În probațiune, reprezentantul recurentului pârât depune un set de planșe fotografice.
Reprezentantul recurentului pârât solicită admiterea recursului, pentru motivul că instanța de fond a stabilit în sarcina acestuia obligația de a debloca accesul la portiță, iar acel grilaj care blochează accesul la portiță nu a fost montat de recurentul pârât.
Intimatul reclamant arată că a turnat trotuar și a construit portița pentru a o putea transporta pe mama acestuia, iar recurentul pârât i-a blocat accesul la portiță, motiv pentru care solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii primei instanțe.
Instanța, raportat la obiectul cererii și având în vedere actele existente la dosar, reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr. 548/_ a Judecătoriei Z. s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B. A. și a fost obligat pârâtul
SA să procedeze la deblocarea porții de acces dintre punctele 5-6, conform raportului de expertiză întocmit de expertul Zaharie Tudor, poartă aflată pe proprietatea reclamantului.
1
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că, potrivit conținutului cărții funciare nr. 50106 C. nr. top 241/a/2, 241/b/2/b, reclamantul este proprietar asupra imobilului teren în suprafață de 900 mp, casă și anexe gospodărești.
Din conținutul raportului de expertiză efectuat în cauză (f.,41-45), rezultă că faptic terenul reclamantului are o suprafață de 1.434 mp, cu 534 mp mai mult decât suprafața de 900 mp înscrisă în CF 50106 C. . Este real că din documentațiile de întabulare rezultă o suprapunere de 147 mp între cele două terenuri, însă această suprapunere nu este reală. În acest sens, expertul a arătat că suprapunerea se datorează metodelor de lucru din perioada în care s-a întocmit documentația cadastrală și a unor erori de calcul. În realitate, gardul despărțitor dintre cele două terenuri, recunoscut de către părți, exista și la data întocmirii documentației cadastrale.
A mai arătat expertul că trotuarul împreuna cu poarta reclamantului s-au aflat pe terenul acestuia și la data efectuării documentației de întabulare, astfel cum se află și în prezent. Prin urmare, poarta reclamantului este cuprinsă între punctele 5 și 6 (care este punct comun pe gardul despărțitor), iar de la poarta reclamantului pornește un trotuar care se continuă spre curtea acestuia. Atât poarta cât și trotuarul se află pe terenul reclamantului. În fața portiței amplasate de reclamant, între punctele 5 și 6, pârâtul SA a instalat un panou, astfel cum rezultă din fotografiile aflate la dosar la filele 22-26, cât și din cele depuse la termenul din data de 18 februarie 2013 și din declarația numitei Marton Rozalia, dată în dosar nr. 1236/P/2012, aspect de altfel neinfirmat de către pârât.
Conform art. 563 Cod civil, dreptul de proprietate presupune respectarea de către orice persoană a tuturor atributelor pe care le are titularul său, respectiv posesia, folosința și dispoziția.
Prin urmare, atâta timp cât din probele administrate a rezultat că portița dintre punctele 5-6 se află amplasată pe terenul reclamantului, iar aceasta a fost blocată de către pârât prin amplasarea unui panou, instanța a admis acțiunea reclamantului astfel cum a fost formulată. Apărarea pârâtului, potrivit căreia portița de acces este amplasată pe domeniul public, nu a putut fi reținută de către instanța față de împrejurarea că din documentația de întabulare rezulta ca fiind amplasată pe proprietatea reclamantului, documentație care nu a fost contestată până la soluționarea cauzei.
Împotriva acestei sentințe pârâtul SA a declarat recurs, arătând că soluția primei instanțe nu este reală, adică portița de intrare a reclamantului nu se găsește nici pe proprietatea sa și nici pe domeniul public, ci pe proprietatea pârâtului.
Se mai arată că, în mod greșit, prima instanță a admis acțiunea deoarece din raportul de expertiză rezultă că reclamantul are mai multe căi de acces de la proprietatea lui la domeniul public.
Recursul este nefondat pentru următoarele:
Obiectul prezentei cauze îl constituie obligarea pârâtului SA la deblocarea porții de acces din partea de sud a grădinii reclamantului pe domeniul public, mai precis în drum.
Conform raportului de expertiză efectuat în cauză, trotuarul împreuna cu poarta reclamantului s-au aflat pe terenul acestuia și la data efectuării documentației de întabulare, astfel cum se află și în prezent.
2
În aceste condiții, apărarea pârâtului că portița s-ar afla pe terenul lui nu are niciun temei.
De asemenea, apărarea recurentului că reclamantul are mai multe căi de acces de la proprietatea lui la drumul public, nu poate fi luată în considerare și nu poate constitui temei pentru încălcarea dreptului de proprietate al reclamantului, întrucât art. 563 cod civil prevede că dreptul de proprietate presupune respectarea de către orice persoană a tuturor atributelor pe care le are titularul său, respectiv posesia, folosința și dispoziția, existența mai multor căi de acces neputând duce la știrbirea dreptului de proprietate.
Aceste considerente fac astfel ca recursul să fie nefondat, urmând a fi respins.
Pentru aceste motive
În numele L E G I I,
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul SA împotriva sentinței civile nr. 548/_ a Judecătoriei Z. .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | |||||
K. | M. | L. | M. D. | G. | M. | L. | -M. |
Red. KM/_ | /Dact.MLM/_ | /2 ex. |
Jud. fond: C. | C. R. |
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
3
| ← Încheierea civilă nr. 48/2013. Obligatie de a face | Sentința civilă nr. 422/2013. Obligatie de a face → |
|---|
