Decizia civilă nr. 925/2013. Pretenții

Dosar nr. _

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ

Cod operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIE Nr. 925/2013

Ședința publică de la 25 Septembrie 2013 Completul constituit din: PREȘEDINTE A. -F. D.

Judecător O. R. G. Judecător O. -C. T. Grefier D. I. D.

Pe rol judecarea recursurilor civile privind pe recurent-reclamant UT D. și pe recurent-pârât H. E. D., împotriva Sentinței civile numărul 4803/_, pronunțată în Dosar nr._ al Judecătoriei Turda, având ca obiect "pretenții";.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu a răspuns niciuna dintre părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată că dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de_, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.

T. UL

Reține că, prin sentința civilă nr. 4803/_, Judecătoria Turda a admis în parte acțiunea civilă precizată formulată de către reclamantul UȚ D. in contradictoriu cu pârâtul H. E. D., avand ca obiect pretentii și în consecință:

A obligat paratul la plata sumei de 2850 lei in favoarea reclamantului reprezentand prejudiciul cauzat acestuia prin fapta sa ilicită.

A obligat paratul la plata sumei de 614 lei in favoarea reclamantului cu titlu de cheltuieli de judecata.

An al iz ân d ac tele ș i lucr ăr il e do s ar ulu i, precu m s i d ispo z iti ile leg al e

inc id en te in c auz a, in s tan ț a a r eț in u t ur m ăto ar e le:

Din probele administrate în cauză, respectiv din depoziția martorului Cătană Dan Mihai coroborat cu mențiunile din Buletinul de analiză nr. 1. din_, instanța a reținut că în luna noiembrie 2010 a decedat o porcină de sex feminin în vârstă de 7 luni, proprietatea reclamantului, în urma împungerii cu un obiect ascuțit. Singurul martor prezent la fața locului în momentul decesului animalului este martora F. Estera, care a arătat că l-a văzut pe pârât

când a împuns porcina cu o furcă. În ceea ce privește depozițiile celorlalți martori, Poară A. și Șuteu I., acestea nu pot servi la stabilirea autorului faptei deoarece nu au fost prezenți la fața locului în momentul decesului animalului. În consecință, instanța reține că pârâtul este cel care a cauzat decesul animalului pe care l-a împuns cu un obiect ascuțit, cauza decesului fiind confirmată și de doctorul veterinar, martorul Cătană Dan Mihai.

Instanța a reținut că art. 998, 999 C.civ. reglementeaza raspunderea delictuala pentru fapta proprie si instituie obligatia pentru cel ce cauzeaza altei persoane un prejudiciu de a-l repara.

Astfel, pentru a se antrena raspunderea delictuală a paratului trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii, un raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, precum si vinovatia autorului prejudiciului. Fapta ilicita a paratului consta în exercitarea de violențe asupra animalului proprietatea reclamantului, ceea ce a condus la decesul acestuia. Prin aceasta fapta ilicita paratul a cauzat reclamantului un prejudiciu constând în decesul animalului și lipsa folosinței acestuia. Echivalentul prejudiciului cauzat reclamantului îl reprezintă contravaloarea animalului decedat. Între fapta ilicită a pârâtului și prejudiciul suferit de reclamant există un raport de cauzalitate, aspect care se desprinde din depoziția martorei F. Estera coroborată cu cea a martorului Cătană Dan Mihai, potrivit cărora decesul animalului a fost provocat de împungerea acestuia cu un obiect ascuțit, faptă săvârșită de pârât. În ceea ce privește vinovăția pârâtului instanța reține că în cazul răspunderii civile delictuale forma vinovăției nu prezintă importanță în atragerea răspunderii autorului faptei ilicite, acesta fiind obligat să repare prejudiciul cauzat chiar și din culpă.

In consecinta, instanta a apreciat ca sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale in persoana paratului, acesta urmand a fi obligat in temeiul art. 998, 999 C.civ. la repararea prejudiciului cauzat reclamantului prin fapta sa ilicită.

Pentru a stabili echivalentul prejudiciului cauzat reclamantului instanța a avut în vedere faptul că potrivit depoziției martorului Cătană Dan Mihai porcina decedată avea vârsta de 7 luni și aproximativ 50 kg. Depozițiile martorelor F. Estera și Poară A. nu vor fi avute în vedere la stabilirea greutății porcinei întrucât se apreciază că acestea au fost subiective, fiind concubinele pârților, iar martorul Cătană Dan Mihai, în calitate de doctor veterinar, a estimat greutatea animalului și în funcție de vârsta acestuia. Astfel, instanța va mai avea în vedere faptul că din adresele emise de S.C. Marele Alb Prodimpex S.R.L. și Municipiul Câmpia Turzii, S. Administrația piețelor și Exploatarea platformelor comerciale rezultă că prețul de vânzare al unui porc de 40-60 kg oscilează între 400 - 560 lei. În consecință instanța va avea în vedere o valoare medie de 450 lei ca fiind echivalentul porcinei decedate de 50 kg.

A mai reținut instanța că potrivit principiului repararii integrale a prejudiciului și prevederilor art. 1084 C.civ. reclamantul are dreptul sa obtina nu doar prejudiciul efectiv cauzat, ci si beneficiul nerealizat. Pentru a se acoperi si beneficiul nerealizat, instanta va avea în vedere faptul că animalul decedat era de sex feminin și potrivit depoziției martorei F. Estera era gestantă la data decesului. În plus, potrivit depoziției martorului Șuteu I. o porcină poate rămâne gestantă la

vârsta de 5 luni, iar sarcina acesteia durează 4 luni. Astfel, instanța apreciază că poate fi reală afirmația martorei F. Estera potrivi căreia porcina era gestantă la data decesului, respectiv la vârsta de 7 luni. Cu privire la numărul de purcei care s-ar fi putut naște dacă porcina ar fi trăit instanța a reținut că potrivit depozițiilor martorilor Șuteu I. și Cătană Dan Mihai acesta variază între 5-15, respectiv 8-10, putând ajunge uneori chiar la 18-20. Instanța a reținut însă că porcina ar fi putut naște în medie 12 purcei în primul an de viață, doar în următorii ani existând posibilitatea să nască de două ori pe an, aspect ce rezultă din depozițiile acelorași martori. Nu se va avea în vedere însă la stabilirea beneficiului nerealizat și numărul de purcei care s-ar fi putut naște ulterior primului an de viață, deoarece sub acest aspect prejudiciul nu este cert.

În vederea stabilirii contravalorii celor 12 purcei pe care i-ar fi putut naște porcina reclamantului în primul an de viață dacă ar fi trăit, instanța a avut în vedere aceleași adrese emise de S.C. Marele Alb Prodimpex S.R.L. și Municipiul Câmpia Turzii, S. Administrația piețelor și Exploatarea platformelor comerciale, potrivit cărora purceii de 6-8 săptămâni se vând cu prețuri între 160-250 lei. Și în acest caz instanța a avut în vedere o valoare medie de 200 lei pentru un purcel, rezultând astfel că beneficiul nerealizat de către reclamant este de 2400 lei.

În consecință, apreciind ca fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale în prsoana pârâtului, instanța l-a obligat să achite reclamantului suma de 2850 lei reprezentând atât prejudiciul efectiv cauzat prin fapta sa ilicită, cât și beneficiul nerealizat.

Avand in vedere considerentele de fapt si de drept expuse, instanta a apreciat ca cererea de chemare in judecata precizată este parțial intemeiata, astfel incat a fost admisa în parte potrivit dispozitivului prezentei hotarari.

Văzând disp. art. 274 Cod procedură civilă și retinand faptul ca paratul a cazut in pretentii, fiind in culpa procesuala, instanta l-a obligat la plata cheltuielilor de judecata parțiale efectuate de reclamant in cuantum de 614 lei reprezentand onorar avocat parțial (372 lei), taxa judiciara de timbru si timbru judiciar parțiale (242 lei), corespunzător pretențiilor admise.

Împotriva acestei sentințe au declarat, în termen, recurs, atât reclamantul, cât și pârâtul.

Prin recursul formulat de către reclamant, acesta a solicitat modificarea în parte a hotărârii, în sensul acordării integrale a pretențiilor formulate în sumă de 6.600 lei, așa cum au fost solicitate prin precizarea și majorarea de acțiune, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii învederează instanței faptul că dorește să-și recupereze atât paguba ce i-a fost produsă, cât și beneficiul nerealizat, în condițiile în care porcina avea 7 luni și era de sex feminin și fată de 2 ori pe an, în medie 8-10 purcei.

De asemenea, Judecătoria a avut în vedere faptul că porcina ar fi putut naște în medie 12 purcei, în primul an de viață și doar în următorii ani ar fi putut să nască de 2 ori pe an, deși cel mai credibil

profesional este medicul veterinar audiat în calitate de martor, care a declarat cele menționate anterior.

În drept se invocă disp. art. 312 alin.3, coroborat cu art. 304 pct.

7 și 9 C.pr.civ. și art. 998 C. civ.

Prin recursul formulat, pârâtul solicită modificarea în totalitate a hotărârii, cu consecința respingerii cererii introductive, în principal și admiterea în parte a cererii, în sensul obligării sale la plata doar a c/v porcinei decedate, respectiv 450 lei, în subsidiar, cu cheltuieli de judecată în fond și recurs.

În motivarea cererii învederează instanței că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, neexistând nici o dovadă certă a faptului că ar fi fost persoana care a omorât porcina reclamantului, acest fapt fiind susținut doar de martora F. Estera care este concubina reclamantului.

De asemenea, se arată faptul că Judecătoria a reținut selectiv declarația acestei martore, raportat la legătura care există, în sensul că a apreciat ca fiind credibile susținerile privind autorul prejudiciului, însă a înlăturat ca subiective declarațiile sale privind prejudiciul.

Datorită distanței între imobilele părților, este imposibil ca din curtea reclamantului să se vadă în curte la pârât, așa cum de altfel rezultă din harta depusă la dosar.

În situația în care se va considera că totuși sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, recurentul se prevalează de faptul că nu se poate reține împrejurarea că porcina decedată era femelă, întrucât în plângerea penală nu se precizează acest aspect și nici că este gestantă, doar martora, concubina reclamantului, precizează acest aspect.

Se invocă și cuprinsul buletinului de analiză emis de medicul veterinar, care nu indică vreo stare de gestație a porcinei.

Într-o atare situație, nu se impune acordarea c/v purceilor pe care i-ar fi născut și nici a celor viitori.

În drept, se invocă art. 312 alin.1 teza 1 și art. 304 alin.1 pct. 9 C.pr.civ.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul H. E. -D.

solicită respingerea recursului promovat de către reclamant, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea poziției procesuale arată că nu există absolut nicio probă din care să rezulte cu certitudine nu numai faptul că porcina era gestantă, ci și numărul de fătări posibile al unei porcine și numărul de purcei viabili la o fătare.

Intimatul se prevalează de faptul că însuși reclamantul, în răspunsul la interogatoriu, la întrebarea nr. 5, arată că nu mai reține dacă porcina era gestantă.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul reclamant solicită respingerea recursului pârâtului.

Analizând recursurile formulate, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, T. ul, în baza art. 312 C.pr.civ., va admite în parte recursul pârâtului și va respinge recursul reclamantului, pentru următoarele considerente:

Într-o ordine firească a criticilor formulate, T. ul va analiza, mai întâi, recursul pârâtului, care vizează, în principal, înlăturarea propriei sale răspunderi civile delictuale, ca urmare a neîndeplinirii condițiilor stabilite de art. 998 C.civ.

Astfel, T. ul constată, în primul rând, că în urma cercetărilor efectuate de organele de Poliție, care s-au deplasat la fața locului, imediat după producerea incidentului, s-a reținut că pe o distanță de aproximativ 20 metri dintre gardul imobilului unde locuiește pârâtul și locul unde a fost găsit decedat porcul, respectiv pe drumul local, la diferite intervale se observă pete de culoare brun-roșcată, probabil pete de sânge ( f. 7 dosar nr. 2868/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda, acvirat).

De asemenea, din buletinul de analiză întocmit în data de_ rezultă că porcina a decedat din cauza hemotoraxului traumatic, iar din declarația martorului Cătană Dan Mihai, medicul veterinar care a analizat porcina la momentul incidentului, reieșind că aceasta a fost străpunsă în partea stângă între coaste.

Aceste aspecte se coroborează cu declarația martorei F. Estera, concubina reclamantului, care a declarat că porcina a fost omorâtă de către pârât, așa încât nu poate fi înlăturată ca subiectivă această declarație, în ciuda relației existente .

Raportat la probele analizate anterior, T. ul concluzionează că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, pârâtul făcându-se vinovat de uciderea porcinei, cu atât mai mult cu cât un alt martor, respectiv Șuteu I. ( f. 26 dosar fond) a declarat că porcii reclamantului erau liberi și circulau pe terenurile cultivate ale oamenilor.

În ceea ce privește prejudiciul produs reclamantului, T. ul apreciază că acestuia i se cuvine doar valoarea porcinei răpuse și nicidecum contravaloarea porcilor pe care i-ar fi fătat, fiind gestantă, și a celor pe care urma să îi nască în perioada ulterioară primei gestații.

În ceea ce privește prejudiciul compus din contravaloarea purcelușilor, raportat la starea de gestație la momentul decesului, T. ul constată că însuși reclamantul, în interogatoriul luat, nu a fost convins de această stare, în condițiile în care, la întrebarea dacă era gestantă, a arătat " nu mai rețin dacă era gestantă";.

În plus, din buletinul de analiză medicală și din declarația martorului medic veterinar nu rezultă această împrejurare, acest martor precizând că nu a verificat în mod special acest aspect deoarece nu i s-a solicitat să constate acest lucru.

În atare situație, declarația concubinei reclamantului, din această perspectivă a necoroborării cu celelalte probe administrate, va fi înlăturată în privința stării de gestație.

Cât privește prejudiciul viitor al porcilor care urmau să se nască după pretinsa stare de gestație, T. ul apreciază că acesta are un caracter eventual, fiind lipsit de certitudine, simpla împrejurare invocată de reclamant că în viitor ar fi posibil să se nască și alți purcei, nu poate justifica acordarea actuală a unor despăgubiri.

Drept urmare, T. ul va menține soluția Judecătoriei doar în privința despăgubirii privind contravaloarea porcinei ucise.

În baza art. 276 C.pr.civ., reținând culpa procesuală, va obliga pârâtul la plata sumei de 107,50 lei cheltuieli de judecată la fond în favoarea reclamantului Uț D., reprezentând 46 lei taxă judiciară de timbru, 1,5 lei timbru judiciar și 60 lei onorariu avocațial, proporțional cu pretențiile admise.

Totodată, în baza aceluiași articol, va obliga pe reclamant să achite pârâtului 1240,50 lei cheltuieli de judecată pentru recurs, reprezentând 101,5 lei taxă judiciară de timbru, 3 lei timbru judiciar, 736 lei onorariu avocațial parțial pentru recursul propriu admis în parte și 400 lei pentru întâmpinarea formulată la recursul reclamantului, în condițiile în care pârâtul a plătit onorarii separate.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite în parte recursul declarat de pârâtul H. E. -D. împotriva Sentinței civile nr. 4803 din_, dosar nr._ al Judecătoriei Turda pe care o modifică parțial în sensul obligării pârâtului la plata în favoarea reclamantului Uț D. a sumei de 450 lei cu titlu de prejudiciu.

Obligă pârâtul la plata sumei de 107,50 lei cheltuieli de judecată la fond în favoarea reclamantului Uț D. .

Respinge recursul formulat de reclamant împotriva aceleiași sentințe.

Obligă pe reclamant să achite pârâtului 1240,50 lei cheltuieli de judecată pentru recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi,_ .

Președinte,

A. -F. D.

Judecător,

O. R. G.

Judecător,

O. -C. T.

Grefier,

D. I. D.

D.D. 04 Octombrie 2013 Red.OT/Dact. LM

2 ex./_

Judecător fond: A. L. P. - Judecătoria Turda

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 925/2013. Pretenții