Încheierea civilă nr. 17/2013. Evacuare
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ 4204
ÎNCHEIEREA CIVILĂ NR. 17/A
Ședința publică din _
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. -T. A.
J. ECĂTOR: G. Brîndușa
GREFIER: M. C.
Pe rol este soluționarea cererii de apel formulate de reclamanta Petreuș A. domiciliată în V. de Sus, str. 22 D., bl. T5, sc. E, ap. 18, jud. Maramureș împotriva sentinței civile nr. 2647 din_ pronunțată de Jude- cătoria V. de Sus, în dosarul nr._, având ca obiect acțiune în evacuare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în reprezentarea intimatului P. M. D., avocat M. Gabriel D. în substituirea d-lui avocat Ș. T., lipsă fiind apelanta P. A. .
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reprezentantul intimatului, avocat M. Gabriel-D. în substituirea d- lui avocat Ș. T. depune la dosar delegație de substituire.
Se constată că s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de_, de către apelanta P. A., o cerere de renunțare la judecata apelului.
Reprezentantul intimatului, avocat M. Gabriel-D. solicită instanței să ia act de renunțarea la judecata apelului, cu 1500 lei cheltuieli de judecată, depune la dosar înscrisuri privind onorariu avocațial.
Instanța reține cauza spre soluționare.
T.
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2647 din_, pronunțată de J. ecătoria V. de Sus în dosarul nr._, s-a respins acțiunea civilă intentată de reclamanta
P. A. în contradictoriu cu pârâtul P. M. D. și a fost obligată reclamanta să plătească pârâtului suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamanta a solicitat instanței ca prin sentința ce o va pronunța în urma administrării probelor să constate că pârâtul este străin de moștenirea tatălui
său P. V. decedat la data de_, prin neacceptarea moștenirii în termenul imperativ stabilit de lege și să dispună evacuarea lui din imobilul de natură apartament situat în V. de Sus, str. 22 D., bl. T5, sc. E, nr.18, învederând că în urma defunctului P. V. au rămas mai multe bunuri mobile, fără valoare economică, precum și imobilul de natură apartament situat în V. de Sus, str. 22 D., bl.T5, sc.E, nr.18 care i-a fost atribuit irevocabil prin sentința civilă nr.1394/2003 a Judecătoriei V. de Sus ca urmare a sistării stării de codevălmășie matrimonială cu fosta soție. Pârâtul este fiul defunctului și nu a acceptat nici expres nici tacit moștenirea tatălui său astfel că este străin de această succesiune.
Pârâtul s-a opus admiterii acțiunii arătând că s-a născut, a locuit și locuiește în acel apartament, având un exemplar din chei, acolo îi sunt și lucrurile personale iar conform C.I. acolo are și domiciliul. De asemenea, pârâtul a invocat lipsa calității procesuale active a reclamantei ,deoarece aceasta nu a invocat nici un drept al său asupra imobilului pentru a putea solicita evacuarea și nici temeiul juridic al petitului respectiv.
Analizând actele de la dosar, prima instanță a reținut că P. A. este soția supraviețuitoare a defunctului P. V., decedat la data de 28 februarie 2005, iar pârâtul P. M. D., este fiul acestuia dintr-o căsătorie anterioară(filele 13,14 și 32). Instanța a apreciat că pârâtul nu poate fi străin de moștenirea tatălui său, deoarece a acceptat tacit succesiunea. Astfel,domiciliul său dintotdeauna a fost și este în apartamentul din litigiu, după decesul tatălui său a continuat să locuiască (2 săptămâni după înmormântare, în februarie 2005),de sărbătorile de Paști și ulterior în toate perioadele în care se afla în țară, a plătit impozitele, iar soția sa are același domiciliu. S-a reținut că înșiși martorii reclamantei au confirmat folosința apartamentului de către pârât în termenul de 6 luni, după decesul tatălui său, nemaivorbind de cei propuși de pârât care îl consideră adevăratul proprietar. Întrucât reclamanta în vara acestui an a schimbat yala de la uși și nu a mai avut acces în apartament,prin sentința civilă nr.1926/_ a Judecătoriei V. de Sus s-a dispus reintegrarea sa în locuință (fila 15).
Prima instanță a mai reținut că întrucât părțile sunt în indiviziune cu privire la masa succesorală rămasă în urma defunctului P. V., reclamanta nu poate solicita evacuarea lui din apartament, iar aceasta nu justifică un drept real exclusiv asupra imobilului deoarece conform extrasului c.f.8569/18 individual V. de Sus în cartea funciară figurează încă proprietar defunctul P.
V. și mama pârâtului, hotărârea de partaj dintre cei doi nefiind executată. Pârâtul nu este un tolerat în sensul legii 114/1996 modificată, pentru a fi incidente dispozițiile acestei legi în materie de evacuare.
S-a mai reținut că inclusiv dacă dacă pârâtul era străin de succesiune iar reclamanta proprietară exclusivă, evacuarea unuia dintre soți era contrară normelor de dreptul familiei instanța pronunțând implicit o separare de domicilii în condițiile în care soția pârâtului nu a fost chemată în judecată.
Reclamanta nu are astfel nici calitatea procesuală activă necesară promovării acțiunii în evacuare și nici pe fond cererea nu este întemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta Petruș A., arătând că pârâtul intimat P. M. nu a acceptat moștenirea defunctului P. V., sens în care hotărârea pronunțată de prima instanță este greșită, impunându-se modificarea ei și admiterea acțiunii.
Prin întâmpinare pârâtul-intimat P. M. D. a solicitat respingerea apelului.
Prin încheierea de ședință din data de_ Tribunalul Maramureș a dispus, în temeiul prevederilor art. 244 pct. 1 Cod procedură civilă suspendarea judecării apelului până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._ al Judecătoriei V. de Sus.
Ulterior rămânerii irevocabile a hotărârii pronunțate în dosar nr._ judecata s-a reluat, iar prin cererea semnată personal și înregistrată la dosar în data de_ apelanta P. A. a învederat că renunță la judecata apelului.
Reprezentantul intimatului a învederat că nu se opune cererii de renunțare, solicitând obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1500 lei.
T. reține că în conformitate cu dispozițiile art. 246 Cod procedură civilă, reclamantul are legitimitatea de a se desista în proces, putând renunța oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă. De asemenea, din analiza prevederilor art. 298 și ale art. 293 alin. 2 Cod procedură civilă rezultă că acest act procesual de dispoziție, renunțarea la judecată, se poate realiza inclusiv în ce privește susținerea căilor de atac. Pe cale de consecință, instanța de apel va lua act de renunțarea la judecata apelului.
În ce privește cheltuielile de judecată solicitate de intimat, T. reține că acestea sunt de principiu datorate și în situația în care demersul procesual inițiat nu mai este susținut, după cum rezultă din dispozițiile art. 246 alin. 3 Cod procedură civilă.
Pe de altă parte, în considerarea prevederilor art. 274 Cod procedură civilă partea care solicită acordarea cheltuielilor de judecată trebuie să dovedească efectuarea acestora în respectivul dosar, în legătură cu susținerea ori combaterea acelei acțiuni ce a format obiectul judecății.
Se reține astfel că în justificarea pretenției de obligare a reclamantei- apelante la plata cheltuielilor de judecată intimatul a depus la dosar chitanța nr. 118/_ pentru suma de 500 lei, eliberată de av. stagiar Ș. I. E., împreună cu împuternicirea avocațială și contractul de asistență juridică având ca obiect redactare și susținere acțiune în dosarul nr._, precum și contractul de asistență juridică nr. 173 din_, încheiat cu Cabinet Avocațial T. Ș., având același obiect și în care se menționează onorariul convenit de 1000 lei.
Ambele contracte și chitanța sunt datate anterior pronunțării hotărârii primei instanțe (_ ). Prin concluziile pe fond la prima instanță
reprezentantul pârâtului, avocat T. Ș. a solicitat obligarea reclamantei la 1000 lei cheltuieli de judecată, cheltuieli acordate acestuia prin hotărârea primei instanțe.
Chitanța eliberată de avocat Ș. I. E. emană de la un avocat care nu a reprezentat partea în faza procesuală a apelului, iar data încasării este anterioară debutului acestei faze, neputându-se susține că respectivele cheltuieli ar fi fost ocazionate de combaterea apelului. Mențiunile de pe împuternicirea avocațială sau contractele de asistență juridică, prevăzând un onorariu convenit, nu probează și achitarea lui. De altfel, din cuprinsul împuternicirii avocațiale depuse la fila 14 dosar rezultă că pentru reprezentarea intimatului în dosar nr._ între Ș. T. și P. M. D. s-a încheiat contractul de asistență juridică nr. 229 din_ .
Raportat la aceste considerente, cererea intimatului de obligare a apelantei la plata cheltuielilor de judecată va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DISPUNE:
Ia act de renunțarea apelantei P. A., domiciliată în localitatea V. de Sus, strada 22 D. bl. T5 sc. E apt. 18, județul M., cu domiciliul procesual ales în V. de Sus, strada 22 D. bloc T4 sc. A apt. 8, județul M.
, la judecata apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 2647 din_, pronunțată de J. ecătoria V. de Sus în dosarul nr._ .
Respinge cererea intimatului P. M. D., domiciliat în V. de Sus, strada 22 D. bloc T5 sc. E apt. 18, județul M., de obligare a apelantei la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică azi,_ .
PREȘEDINTE | J. ECĂTOR | GREFIER | ||||
S. | -T. A. | G. | Brîndușa | M. | C. |
Red.: S.T.A./_
T.red.: M.C./_ /4 ex.
J. ecător la fond: M. Ș.
| ← Decizia civilă nr. 301/2013. Evacuare | Decizia civilă nr. 845/2013. Evacuare → |
|---|
