Încheierea civilă nr. 314/2013. Cerere reexaminare ajutor public judiciar
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ /a1
ÎNCHEIEREA CIVILĂ NR. 314/CC/2013
Ședința Camerei de consiliu de la 17 Octombrie 2013
Instanța constituită din: PREȘEDINTE F. S. B.
Grefier G. P.
S-a luat spre examinare cererea formulată de petenta AL J. W., având ca obiect cerere reexaminare ajutor public judiciar - Încheierea nr. 282/CC din 20 septembrie 2013.
La apelul nominal făcut în ședința Camerei de consiliu la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința Camerei de consiliu din 16 octombrie 2013, fiind consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta hotărâre; la acel termen, pentru a se depune acte privind starea de sănătate a minorei, la solicitarea reprezentantei petentei, acte care au fost depuse la grefierul de ședință astăzi, 17 octombrie 2013, instanța a amânat pronunțarea pentru data de azi, când a hotărât următoarele:
T R I B U N A L U L
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin Încheierea nr. 282/CC din 20 septembrie 2013 pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului C. s-a respins cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamanta AL J. W. .
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
Prin cererea formulata, reclamant AL J. W. a solicitat acordare asistenței judiciare gratuite, sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru.
Potrivit art.6 lit.d din OUG nr.51/2008 " ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme: scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită " .
Conform art. 8 din aceeasi ordonanta, "beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat. Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%. Ajutorul public judiciar se poate acorda și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul
membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România";.
In fine, potrivit art.14 alin.1 " cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris și va cuprinde mențiuni privind obiectul și natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul și starea materială a solicitantului și a familiei sale, atașându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia și ale familiei sale, precum și dovezi cu privire la obligațiile de întreținere sau de plată. Cererea va fi însoțită și de o declarație pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar,
în ce formă, pentru ce cauză, precum și cuantumul acestui ajutor"; .
In speta, reclamanta a depus la dosar o cerere prin care a declarat pe proprie raspundere ca nu a beneficiat de nici un fel de sprijin de la Statul Roman cu privire la plata vreunei taxe de timbru si nu i s-a mai acordat ajutorul public judiciar sub forma scutirii sau reducerii taxei de timbru . De asemenea, a arătat că are 3 copii și că nu realizează nici un venit.
Din adeverința nr.163769/491/_ eliberată de Municipiul C. -N. - Direcția de impozite și taxe locale reiese că reclamanta nu figurează cu bunuri impozabile.
Deși, reclamanta a arătat că nu are nici un venit, din adeverința eliberată de Administrația Finanțelor-Publice a mun.C. -N. la data de_ reiese că pe anul 2012, figurează în evidențele fiscale cu suma de 113.773 lei venit impozabil realizat din transferul unor proprietăți imobiliare din patrimoniul personal.(f.13.dos.).
Pentru clarificarea provenienței acestui venit, la solicitarea instanței, reclamanta a arătat că suma de 113.773 lei este exact 1/2 din prețul de 227.546 lei înscris în contractul de vânzare-cumpărare a cărui anulare o solicită.Arată că apartamentul a fost vândut de către soțul său, în mod fraudulos și ea nu a
încasat nici o sumă de bani din vânzare, astfel că nu a depus nici o declarație de venit.
În lipsa dovedirii acestor susțineri, instanța a solicitat informații suplimentare, sens în care, prin adresa nr.51796/_ emisă de Administrația Județeană a Finanțelor Publice C. se comunică faptul că reclamanta figurează în evidența fiscală pe anul 2012 cu venituri din transferul unor proprietăți imobiliare din patrimoniul personal în sumă de 113.773 lei, pentru care nu s-a emis decizie de impunere, ci plătitorul de venit a depus declarație informativă privind impozitul reținut la sursă și câștigurile/pierderile realizate, care se transmite prin internet. Se arată totodată că informațiile solicitate privind imobilul înstrăinat nu fac obiectul declarației, putând fi obținute numai de la plătitorul de venit. Prin aceeiași adresă s-a comunicat că, reclamanta a mai realizat venituri din transferul unor proprietăți imobiliare din patrimoniul personal și în anul 2013 în cuantum de 45.000 lei.(f.61-64 dosar).
Afirmațiile reclamantei sunt contrazise de înscrisurile de la dosar din care rezultă că, reclamanta figurează în evidențele fiscale cu venituri al căror cuantum este net superior taxei judiciare de timbru stabilită la suma de 9648,4 lei, așa încât nu s-a reținut că prin plata acesteia s-a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei. Aspectele invocate mai sus, referitoare la faptul că venitul de 113.773 lei provine din vânzarea apartamentului a cărui anulare o solicită și din care nu a încasat nici o sumă de bani au fost apreciate a fiind simple supoziții, care privesc fondul cauzei, pe de o parte nedovedite și pe de altă parte infirmate de documentele fiscale.
Și chiar dacă, s-ar înlătura acest venit, instanța nu a avut convingerea că situația materială a reclamantei nu îi permite să facă față cheltuielilor litigiului,
în condițiile în care din evidențele fiscale rezultă că și în anul 2013 aceasta a mai realizat venituri din transferul unor proprietăți imobiliare din patrimoniul personal în cuantum de 45.000 lei.
Față de toate acestea, instanța a apreciat că reclamanta nu a reușit să facă dovada îndeplinirii condițiilor prevazute de art.8 din OUG nr.51/2008, pentru a beneficia de ajutorul public solicitat, motiv pentru care cererea a fost respinsă.
Împotriva încheierii examinate a promovat cerere de reexaminare petenta (f.3) solicitând admiterea cererii de reexaminare si sa se dispună scutirea petentei de la plata taxei judiciare de timbru.
În motivarea cererii arată că reclamanta nu realizează și nici nu a realizat nici un venit din muncă datorită religiei, are trei copii minori, s-a ocupat întotdeauna de gospodărie și de creșterea copiilor. Cu privire la cele susținute de fostul soț privind achiziționarea unui telefon apreciază că nu constituie un motiv pentru a fi respinsă cererea, știe de la petentă că i-a fost luat si telefonul mobil de către soț și aceasta a determinat-o pe reclamanta să achiziționeze un telefon care este absolut necesar. Una dintre fetițele reclamantei este bolnavă de cancer, a fost operată în Iordania și deci mama a făcut drumuri în această țară deoarece, după ce soții au hotărât să ducă copilul în Iordania la tratament, imediat ce au ajuns acolo pârâtul a făcut o cerere și s-a emis un ordin de restricție interzicând reclamantei de a mai aduce copilul în țară. Tocmai din acest motiv a formulat ordonanța președințială și reclamanta, cu multe eforturi a reușit prin ambasada României să aducă copilul acasă în România, deoarece în Iordania locuia la rude astfel că nu de plăcere petenta a făcut drumurile în Iordania.
Referitor la motivația instanței pentru care a respins cererea de ajutor public judiciar - cele două sume care apar ca și venit pentru reclamanta se arată că părțile au avut două imobile proprietate și aceste imobile au fost vândute în baza unei procuri de către fostul soț și tocmai acesta cere reclamanta, să se constate că vânzarea s-a făcut cu o cauză ilicită. A reușit să obțină o hotărâre de acordare a folosinței locuinței din str. Ghe.D., acolo locuiește reclamanta cu cei trei copii. Arată că notarul automat reține acel impozit pe venit și îl transferă administrației finanțelor publice însă nu există nici o dovadă că petenta a obținut vre-un ban. Cu privire la aceste susțineri, prima instanța a spus că sunt simple afirmații dar solicită tribunalului să observe că nu există nici o dovadă că petenta ar fi încasat acei bani. Se arată în contracte că prețul a fost încasat anterior prin mandatar, deci nu s-a făcut dovadă prin bancă, nici măcar în fața notarului. S-a cerut de la finanțe să se vadă cine a făcut vre-o declarație de venit, petenta nu a făcut dar nici nu se face vre-o declarație, notarul reține direct aceste sume. Tocmai aceste sume le contestă petenta, nu a încasat, nu există dovada și nici pârâtul nu a făcut dovada că petenta a încasat. Petenta nu a participat nici la semnarea contractului prin s-a vândut imobilele în baza unei procuri din 2007. Nu există altă posibilitate de a dovedi că a fost fraudată de fostul soț decât dacă va reuși să se judece cu privire la bunurile din patrimoniul comun.
Analizând cererea de reexaminare prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente, Tribunalul o va admite pentru următoarele considerente:
Cererii de reexaminare formulata, petenta a anexat copia deciziei civile nr. 78/A/2013 pronuntata de Curtea de Apel C. prin care s-a admis cererea de ordonanta presedintiala si s-a dispus atribuirea provizorie in favoarea reclamantei a imobilului situat in C. N. str. G. D., nr. 41 ap.51 iar prin adresa inregistrata la data de_, numitul S. N. solicita respingerea cererii de reexaminare intrucat petenta dispune de mijloace financiare pentru a suporta achitarea taxei judiciare de timbru intrucat la data de_ a achizitionat un telefon mobil marca Samsung Galaxy SIII Titanium, in valoare de
1280,9 Ron conform facturii anexate precum si faptul ca acesta a efectuat cateva deplasari cu avionul in acest an in Iordania.
Potrivit art. 8 din OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, beneficiază de ajutor public judiciar persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei, iar dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.
Analizand venitul mediu net lunar al petentei, asa cum rezulta din actele de la dosar, se constata ca aceasta nu realizeaza venituri periodice, din cele de natura salariala sau de alta natura.
In ceea ce priveste sumele de 113.773 lei si de 45.000 lei, se constata ca petenta figureaza in evidentele Directiei Genarale a Finantelor Publice cu aceste sume in baza comunicarii de catre notar a declaratiei informative privind impozitul pe venit, reprezentand jumatate din pretul imobilelor instrainate ca urmare a incheierii contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 2087/2012 de Biroul Notarial Asociati Repede si a contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 662/_ 3 de Biroul Notarilor Publici Gorun si Asociatii, contracte a caror anulare face obiectul actiunii in contatarea nulitatii.
Este incontestabil faptul ca petenta figureaza cu aceste venituri in evidentele fiscale, insa in conditiile in care contractele de vanzare cumparare in temeiul si urmare a carora a fost evidentiata petenta cu aceste venituri, fac obiectul actiunii in constatarea nulitatii absolute prin care se contesta si incasarea pretului, existand o indoiala cu privire intrarea efectiva a acestor sume in patrimoniul petentei, instanta de reexaminare apreciaza ca se impune a se da prevalenta dispozitiilor art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, privind dreptul de acces la justitie.
Conform jursprudentei C.E.D.O, instanta retine ca potrivit art. 6 alin. 1 din Conventie garanteazã fiecãrei persoane dreptul ca o instantã sã îi determine drepturile si obligatiile civile. Astfel, se consacrã un "drept la tribunal", din care dreptul de acces, mai precis dreptul de a se adresa unei instante în materie civilã, nu constituie decât un aspect insa cu toate acestea, "dreptul la un tribunal" nu este absolut.
Acesta poate face obiectul unor limitãri, de vreme ce, prin însãsi natura sa, reclamã reglementare din partea statului, care urmeazã a alege mijloacele pe care le va folosi în acest scop iar limitarea dreptului de acces la un tribunal nu este compatibilã cu prevederile art. 6 alin. 1 din Conventie decât dacã prin aceasta se urmãreste un scop legitim si dacã existã un grad rezonabil de proportionalitate între mijloacele utilizate si scopul vizat.
În particular, tinând cont de principiul conform cãruia Conventia urmãreste protejarea unor drepturi care nu sunt teoretice sau iluzorii, ci concrete si efective, Curtea reitereazã cã cuantumul cheltuielilor de judecatã, apreciat în contextul circumstantelor unei spete date, inclusiv capacitatea reclamantului de a le achita, precum si faza proceduralã în care aceastã restrictie este impusã sunt factori care trebuie luati în considerare atunci când se determinã dacã o persoanã a beneficiat de dreptul de acces la un tribunal sau dacã, datoritã cuantumului cheltuielilor de judecatã, dreptul de acces la un tribunal a fost restrâns în asa mãsurã încât este afectat în însãsi substanta sa.
Ca atare, accesul la justitie nu poate fi considerat ca fiind ingradit prin stabilirea unor taxe de timbru, fiind normal ca justitiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfasurata de instantele judecatoresti sa contribiue la acoperirea cheltuielilor acestora ,concluzie care se desprinde si din Decizia Curtii
Constitutionale nr. 30/1999, potrivit careea doar o taxa judiciara de timbru in cuantum ridicat sau alte cheltuieli de judecata disproportionate fata de posibilitatile financiare ale reclamantului pot reprezenta o descurajare in fapt a liberului acces la justitie .
Capacitatea petentei de a achita taxa judiciara de timbru si determinarea caracterului disproportionat al acesteia in raport de mijloacele sale financiare este apreciat de instanta tinand seama de actele depuse in sustinerea cererii de ajutor public judiciar dar si de alte elemente de fapt care pot sau nu sa conduca la o atare concluzie.
Din actele dosarului nu rezulta ca petenta a beneficiat de alte venituri in afara sumelor de bani cu care figureaza in evidentele fiscale astfel incat instanta apreciaza ca obligarea la achitarea taxei judiciare de timbru avand un cuantum ridicat in raport de mijloacele sale financiare ar reprezenta o incalcare a accesului acesteea la justitie .
In ceea ce priveste achizitionarea de catre petenta a telefonului mobil respectiv a efectuarii de deplasari recente in Iordania, mai precis a unei deplasari conform inscrisului depus la dosar, instanta apreciaza ca aceste cheltuieli, in prezent, fac parte din categoria cheltuelior necesare si nu a celor voluptorii, fiind determinate de necesitatea de comunicare interumana iar valoarea acestui bun are un caracter rezonabil in raprt de bunurile de acelasi gen existente pe piata.
Ca atare, nu se poate retine ca petenta dispune de mijloace financiare si ar avea capacitatea de a suporta cheltuielile de judecata privind achitarea taxei judiciare de timbru, tinand seama de motivele de fapt si de drept mai sus aratate, instanta apreciaza cererea de reexaminare ca fiind intemeiata urmand ca baza dispozitiilor art.15 al 3 din OG 51/2008 sa o admita, conform dispozitivului incheierii.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DISPUNE
Admite cererea de reexaminare formulată de petenta W. AL J.
,impotriva incheierii civile nr. 282/CC/2013 pronuntata de Tribunalul Cluj in dosar nr_ si in consecinta:
Dispune scutirea reclamantei de la plata taxei judiciare de timbru in sumă de 9648,4 lei .
Definitiva .
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
Președinte,
S. B.
Grefier,
P.
G.P. 17 Octombrie 2013 Red FSB/GB/2 EX/_
| ← Încheierea civilă nr. 155/2013. Cerere reexaminare ajutor... | Încheierea civilă nr. 7/2013. Cerere reexaminare ajutor public... → |
|---|
