Sentința civilă nr. 154/2013. Pretenții
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA CIV ILĂ NR. 154/2013
Ședința publică de la 07 Martie 2013 Instanța este constituită din: PREȘEDINTE: M. O. -S.
Grefier: L. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamant B. L., reclamant B. G. A., reclamant B. B. R. și pe pârât S. DE
A. SC A. -T. A. SA, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta pârâtei, c.j. Sabou N. C., cu delegație la dosar, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care se constată că, la data de_, pârâta a depus la dosar, prin fax, întâmpinare.
Totodată, se mai constată că, la data de_, reclamanții au depus la dosar, prin registratura instanței, cerere de renunțare la judecată.
Tribunalul reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Reține că, prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21 ianuarie 2013, reclamanții B. L., B. G. și B. B. R. au chemat în judecată pe pârâta S. de asigurări S.C. A. -T. A.
S.A.
solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâta la plata următoarelor despăgubiri civile:
Daune materiale și morale după cum urmează: 1. Daune materiale a)
Daune materiale cuvenite părții vătămate B. B. R. -1880 lei
b) Daune materiale cuvenite părinților, respective B. L. și B. G., în sumă de 13272,52 lei conform înscrisurilor anexate, reprezentând cheltuieli de înmormântare, inclusiv pentru masa comemorativă și piatra funerară;
2. Daune morale:
B. L., în calitate de mamă a defunctului B. E. Sorin, suma de
75.000 EUR
B. G., în calitate de tată al defunctului B. E. Sorin, suma de
75.000 EUR
B. B. R. ,
în calitate de soră a defunctului B. E. Sorin, suma de 50.000 EUR, și
în calitate de parte vătămată în accident 35000 EUR
Toate sumele de mai sus vor fi plătite în lei la cursul BNR din ziua efectuării plăților.
Penalități de 0,2% pe zi aplicate la sumele solicitate de reclamant calculate începând cu_ care este data avizării producerii evenimentului
asigurat de către părțile prejudiciate, prin cererile de despăgubire, și până la plata efectivă a întregii sume datorate.
În subsidiar, obligarea pârâtei plata penalităților în cuantum de 0,2 % începând cu data chemării în judecată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat că la data de_, pe DN 1 C, la km 33+900, în localitatea Iclod, jud. C., fiul, respectiv fratele reclamanților, B.
E. Sorin, precum și B. B. R. au fost victimele accidentului rutier produs în următoarele împrejurări:
În dimineața acelei zile, aceștia se deplasau dinspre Gherla înspre C.
N., în calitate de pasageri în autoturismul marca Ford Focus cu numărul de înmatriculare_, condus de Mateaș A. . În jurul orei 4.30, pe raza comunei Iclod, conducătoarea auto, Mateaș.A., a pierdut controlul asupra vehiculului, intrând într-un cap de pod. Autoturismul s-a răsturnat de câteva ori, după care s-a oprit pe câmpul din apropiere. Datorită violenței impactului, fiul, respectiv fratele reclamanților a decedat pe loc, urmare a politraumatismului suferit. De asemenea, B. B. R. în vârsta de 19 ani, a suferit traume fizice și psihice, leziunile suferite necesitând 80-90 de zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații.
Evenimentul face obiectul dosarului penal nr. 80/P/2012, pe rol la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla în care s-a dispus începerea urmăririi penale, împotriva învinuitei Mateaș A. urmând trimiterea sa în
judecată. Culpa exclusivă în producerea accidentului revine numitei Mateaș
A., care conducea autoturismul marca Ford Focus cu numărul de înmatriculare_, asigurat la data producerii accidentului prin polița de asigurare de răspundere civilă auto seria RO/07/R7/YD nr. 113702365, la societatea de asigurări S.C. A. -T. A. S.A.
Cu privire la daune materiale și morale
Daune materiale
Daune materiale cuvenite părții vătămate B. B. R. în cuantum de 1880 lei reprezentând material de osteosinteză necesar operației la coloana vertebrală și chitanță evaluare psihologică.
Daune materiale cuvenite părinților, respective B. L. și B. G.
, în sumă de 13272,52 lei din care cheltuieli cu înmormântarea 6712, 52 lei, cheltuieli cu execuția monumentului funerar 6400 lei, și evaluările psihologice 160 lei.
Despăgubiri morale
Relativ la vătămarea corporală a reclamantei B. B. R. în ceea ce o privește pe B. B. R., în vârsta de 19 ani, aceasta a suferit, ca victimă a accidentului, traume fizice și psihice, după cum urmează:
În urma impactului, a fost transportată la Unitatea de Primire Urgențe (UPU) C. și apoi transferată la Clinica de Neurochirurgie din cadrul la Spitalul Clinic de Urgență Județean C. (între_ -_ ), cu diagnosticul: traumatism de coloană cervicală amielică; fractură tasare corp vertebral C6; traumatism cranio-cerebral grad I; amnezie retrogradă; contuzie abdominală flanc stâng cu plagă suturată; contuzie coapsă stângă; excoriații multiple la nivelul mâinilor și membrelor inferioare bilateral prin accident rutier. Pentru stabilizarea coloanei, i-a fost imobilizat gâtul în guler cervical.
În data de_ a suferit o intervenție chirurgicală la coloană, în cadrul căreia au fost montate o plăcuță și 4 șuruburi metalice (material de rahisinteză).
Raportul de expertiză medico-legală nr. 807/l/a/117 din_ eliberat de către Institutul de Medicină Legală C. N., atestă că leziunile
suferite au necesitat 80-90 de zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații.
Este neîndoios că reclamanta a suferit un prejudiciu corporal constând în durerile fizice suportate în urma accidentului. Efectuarea unei evaluări psihologice a reclamantei s-a impus din perspectiva punerii în evidență a 7 f.v prejudiciului psihologic antrenat de multiplele vătămări consecutive accidentului Așa cum rezultă și din raportul de evaluare psihologică, victima prezintă sentimente de tristețe, diminuarea interesului, retragere, închidere în sine, tendință spre reprimarea emoțiilor negative pentru ca ceilalți să nu o vadă că suferă, sentimente de autoacuzare, vinovăție, scăderea încrederii în forțele proprii, labilitate emoțională, hipersensibilitate, irascibilitate, lipsă de energie, dificultăți de concentrare, fatigabilitate, stări de neliniște.
Vătămarea sănătății și integrității corporale i-a produs și un serios prejudiciu de agrement, îngreunându-i posibilitățile de deplasare și accesul la o viață normală, ulterior accidentului lipsind destul de mult de la școală. Așa fiind, prejudiciul de agrement se referă la restrângerea atât a posibilităților de a satisface totalitatea activităților de care a beneficiat anterior incidentului, cat și la calitatea acestora.
Prejudiciul de agrement se impune a fi indemnizat, conform recomandării făcute de Consiliul Europei și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Protocolul 11 al Convenției Europene privind Drepturile Omului din 1994) dreptul la indemnizare fiind consacrat prin rezoluția nr. 75-7 a C.E., care recomandă indemnizarea prejudiciilor corporale reprezentate prin dureri fizice, insomnii, sentimentele de inferioritate, sau în caz de limitare a anumitor activități recreative (teatru, activități sportive, activități tip hobby, etc).
Mai arătă că în timpul lungilor perioade de încercări de a-și reface sănătatea, inclusiv pe timpul internărilor în spital, a fost privată de un mod de viață liber însușit, ceea ce constituie grave încălcări ale unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului, cum sunt: dreptul la integritatea sănătății fizice și psihice; dreptul la libera circulație; dreptul la desfășurarea unor activități economice, sociale, culturale, politice sau de altă natură în conformitate cu propriile vocații, respectiv dreptul de agrement.
În virtutea fundamentelor psihologiei individuale și sociale, mai ales atunci când victima rămâne cu sechele psihice permanente, suferințele constând în lezarea demnității, sentimentul umilinței, frustrarea, însoțesc întotdeauna, și uneori depășesc în intensitate traumele psihice propriu-zise. în fața evidenței că a rămas cu o infirmitate psihică datorată și morții fratelui său ce nu poate fi înlăturată, voi fi afectată psihic tot restul vieții iar umilința și frustrarea îmi vor limita nu numai percepția efectivă dar, mai ales, percepția afectivă, împrejurări ce concretizează prejudiciul moral suferit.
Relativ la decesul lui B. E. Sorin
Legat de decesul fiului și fratelui lor, reclamanții arată că moartea fiului, respectiv a fratelui, le-a cauzat pe lângă o dezmembrare a familiei și o durere profundă, ce a constituit o traumă puternică și adâncă suferită de întreaga familie și a lăsat amprente adânci, întrucât legăturile afective dintre ei erau deosebit de puternice, concretizate în sentimente profunde de iubire, prejudiciul afectiv fiind astfel de netăgăduit
Este, astfel, evident, că au suferit un prejudiciu moral constând în suferințele psihice cauzate de moartea unei persoane iubite aceasta având numai 21 de ani. De asemenea, amusuferit și un prejudiciu de companie,
izvorât din faptul că această prematură dispariție produce implicit și un prejudiciu de agrement ce constă în restrângerea posibilităților lor de a se bucura de viață, de a ne bucura de satisfacții materiale, spirituale, sentimentale pe care viața alături de victimă le-ar fi putut-o oferi.
În raport de împrejurările ce urmează a fi reținute în cauză se consideră îndreptățiți la acordarea de despăgubiri reprezentând daune morale, acestea având un caracter pur afectiv, apreciind că sumele solicitate de reclamanți, părinți și soră sunt de natură să compenseze efectul negativ al faptei ilicite imputabilă autorului accidentului și anume suferința psihică cauzată. Prejudiciul afectiv vizează afectarea relațiilor bazate pe legături sufletești, legături care sunt specifice vieții de familie și se referă la soț, părinți, copii sau rudele apropiate.
Efectuarea unei evaluări psihologice a părinților decedatului s-a impus și în acest caz din perspectiva punerii în evidență a prejudiciului psihologic antrenat de multiplele vătămări consecutive accidentului. Așa fiind, B. G. a fost confruntat la data producerii accidentului, din punct de vedere psihologic, prin tristețe intensă, supărare, descurajare, autoacuzare, autocritică, sentimentul că a fost pedepsit de soartă, blocaj emoțional, crize frecvente de plâns, tensiune psihică, încordare, insomnii severe, dificultăți de concentrare, iritabilitate, scăderea poftei de mâncare, etc. în prezent, persistă momente de tristețe în special când se discută despre băiat sau când se reactivează amintiri legate de cele petrecute, uneori plâns facil, stări de iritabilitate, nervozitate, persistând credința că cele întâmplate au fost ca o pedeapsă pentru el.
În ceea ce o privește pe B. L. aceasta a prezentat ca reacție la cele întâmplate în familia ei o stare depresivă manifestată prin stări de plâns, disperare pesimism, autoacuzare, idei autolitice pasagere. A urmat tratament de specialitate timp de aproximativ o lună cu antidepresive. în prezent persistă stări de tristețe, descurajare, îngrijorări legate de viitor, fatigabilitate, plâns facil, iritabilitate.
Repararea pecuniară a prejudiciului nepatrimonial trebuie să se bazeze pe justețe, adevăr, dreptate și nepărtinire. Atunci când alte măsuri reparatorii nu pot fi acordate, reparația bănească este singura în măsură să ofere victimelor prejudiciate o satisfacție pe cât posibil adecvată prejudiciului nepatrimonial suferit. A lipsi victimele mediate și de această satisfacție corect dozată înseamnă a le pune într-o situație inechitabilă, înseamnă negarea suferințelor acestora și nedreptățirea lor.
Așadar, nu este vorba de o reparare propriu-zisă, respectiv o repunere în situația anterioară, care de altfel, din păcate, nici nu este posibilă, daunele morale având doar menirea de a le ușura suferințele, pricinuite de pierderea într-un moment total neașteptat și dramatic a ființei foarte dragi.
Este evident că nu poate fi negat rezultatul dăunător direct, de natură morală al infracțiunii, asupra reclamanților, fiind aduse în mod real vătămări asupra valorilor și drepturilor nepatrimoniale, întregul material probator administrat demonstrează existența faptei ilicite săvârșite de inculpat, a prejudiciului nepatrimonial produs constând în suferințele psihice apărute ca urmare a decesului fiului și fratelui, survenit în urma accidentului de circulație, legătura de cauzalitate dintre aceste elemente, precum și vinovăția inculpatei în forma culpei.
Suferința, așa cum se arată și în jurisprudența din România, nu poate fi măsurată și nici evaluată în bani, însă este cert că au rămas profund îndurerați și că nu vor putea nicicum să fie consolați de pierderea suferită.
Dimensiunea prejudiciului moral suferit se impune a fi stabilită, așadar, nu doar raportat la intensitatea durerilor psihice, la traumele psihice și la gradul de lezare a sentimentelor de afecțiune care stau la baza relațiilor concrete dintre părinți și copii, respectiv frați, dar și la intensitatea și profunzimea acestor relații, existența sprijinului moral, consecințele înregistrate în planul vieții familiale, profesionale și sociale, înregistrarea unor dereglări de ordin psihic.
Moartea victimei induce suferințe psihice persistente pe care în general reclamanții în astfel de momente le încearcă în urma decesului prematur rămânând astfel lipsiți de bucuriile și mulțumirile firești procurate de defunct și nu în ultimul rând, de suportul moral și afecțiunea reciprocă pe care și-o datorau în virtutea relațiilor de rudenie. Toate acestea dau dreptul la despăgubiri, în cuantumul arătat, ca o compensare a suferințelor produse, rugându-vă să constatați că sumele pretinse cu titlu de daune morale sunt de natura a compensa durerea sufletească cauzată de moartea violentă a lui B. E. Sorin în urma infracțiunii de ucidere din culpă săvârșită de către autoarea accidentului.
Pentru vătămări corporale și decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unui și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabilește, pentru accidente produse în anul 2012, la un nivel de 5.000.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Națională a României (art. 24 alin. 2 lit. b din normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule aprobate prin Ordinul Comisiei de Supraveghere a A. lor nr. 14/ 2011, aplicabil în speță). Or, solicitările noastre privind despăgubirile morale se cifrează la suma totală de 235000 euro, adică 4,7% din nivelul maxim de 5.000.000 euro stabilit de legislația în vigoare la data producerii accidentului.
Cu privire la penalitățile de 0,2% pe zi de întârziere pe care le solicităm justețea lor este bazată pe art. 36, 37 și 38 alin. 2. din Anexa la Ordinul 14/2011 emis de CSA, în vigoare la data producerii accidentului, referitoare la normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, acestea fiind relevante în acest sens. Astfel, au a parcurs toate etapele necesare stipulate de legislația în vigoare de la data producerii accidentului respectiv. Așa fiind, conform art. 38 alin. 2 din Anexa la Ordinul 5142011 emis de CSA, au depus cerere de despăgubire, avizând astfel de daună asigurătorul. De asemenea, s-au obligat prin cererea de despăgubire, ca în conformitate cu prevederile art. 46 pct. 3 lit. b din Ordinul C.S.A. nr. 14/2011, în situația în care, în urma finalizării dosarului penal, se va decide că accidentul rutier din data de_ nu a fost provocat din culpa exclusivă a numitei Mateaș
, își iau angajamentul să restituie de îndată, parțial sau total, despăgubirea primită.
Obligația legală a societății de asigurări era să soluționeze cererea de despăgubire în termenul legal de 3 luni. Înlăuntrul acestui termen asigurătorul era obligat, conform art. 36 alin. 4 din Anexa la Ordinul 14/2011 emis de CSA, să răspundă cererii părții vătămate, formulând o ofertă de despăgubire conform propriilor investigații sau să notifice partea prejudiciată motivele pentru care nu a aprobat, în tot sau în parte, pretențiile de despăgubire. N. na dintre aceste obligații nu a fost îndeplinită în termenul legal deși cererile de despăgubire, prezente la dosar, au fost formulate în data de_ . Or, art. 37 din Ordinul CSA este cât se poate de
clar, anume: "dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenele prevăzute la art. 36 sau și le îndeplinește defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea, la suma de despăgubire cuvenită, care se plătește de asigurător, se aplică o penalizare de 0,2%, calculată pentru
fiecare zi de întârziere". Acest articol a fost introdus cu intenția manifestă de a sancționa conduita pasivă a societăților de asigurare care nu soluționează cererile de despăgubire formulate de către persoanele prejudiciate prin obligarea acestora la penalitățile amintite aplicate la sumele pe care le datorează cu titlu de despăgubire.
De aceea, solicitarea de a obliga la plata penalităților pe pârâtă este pe deplin justificată legal, deoarece anterior cererii de chemare în judecată pârâta era în posesia tuturor datelor care probau atât antrenarea răspunderii civile în sarcina autoarei accidentului cât și întinderea pretențiilor, (ase vedea în acest sens și Decizia civilă nr. 258/2011 a Curții de apel C., Secția a II civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosar nr._ ). Că este așa stă drept dovadă faptul că în data de_ asigurătorul a făcut o oferte de despăgubire amiabilă a pretențiilor de despăgubire formulate în prezentul dosar, cu care nu au putut fi de acord apreciindu-le modeste în raport cu suferințele cauzate de asigurat. În acest sens s-a propus suma de 70000 lei pentru fiecare dintre părinți și 73300 pentru sora decedatului.
În drept: se invocă: art. 2 alin. 1 lit. b și art. 11 alin. 1 pct. 3 Cod procedură civilă, art._ ,_, Cod civil, art. 49 alin. 1 și 54, 55 din Legea nr 136/1995 cu modificările și completările ulterioare, art. 24 alin. 2 lit."b", art. 26 alin. 1 lit. "a" si "d", art. 36, art. 37 și 38 alin. 2, art. 49 din Anexa la Ordinul 14/2011 emis de CSA, în vigoare la data producerii accidentului, referitoare la normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, art. 274 Cod de procedură civilă, art. 7201 Cod procedură civilă
Prin întâmpinarea formulată, pârâta A. T. A. SA a solicitat suspendarea soluționării cauzei pana la soluționarea definitiva a dosarului penal nr. 80/P/2012 al Parchetului de pe langa Judecătoria Gherla, iar pe fond solicită admiterea în parte a acțiunii, respectiv numai pentru daunele materiale și morale la care poate fi ținut asigurătorul în baza dispozițiilor Legii 136/1995, a Noului cod civil și ale Normei RCA aprobate prin Ordinul CSA 14/2011.
La data de_, reclamanții au depus la dosar cerere de renunțare la judecată.
Potrivit prevederilor art. 246 alin. 1 C.pr.civ. reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință fie prin cerere scrisă.
Tribunalul apreciază că sunt întrunite condițiile art. 246 C.pr.civ, sens în care va lua act de renunțarea reclamanților B. L., B. Gheroghe Și B.
R., la judecarea acțiunii civile formulate împotriva pârâtei S. De
A. Sc A. Ț. A. SA având ca obiect pretenții. Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
În baza dispozițiilor art. 246 C.pr.civ. ia act de renunțarea reclamanților B. L., B. GHEROGHE și B. B. R. la judecarea
acțiunii civile formulată împotriva pârâtului S. DE A. SC A. Ț.
A. | SA având ca obiect pretenții. | |
Fără cheltuieli de judecată. | ||
Cu drept de recurs în termen de 15 | zile de la comunicare. | |
Pronunțată în ședința publică din_ . |
Președinte,
M. O. -S.
Grefier,
L. M.
L.M. 13 Martie 2013 Red./Dact.M.O.S./L.M:-_
| ← Decizia civilă nr. 966/2013. Pretenții | Decizia civilă nr. 36/2013. Pretenții → |
|---|
