Sentința civilă nr. 4/2013. Conflict de competență
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. _
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4/F/2013
Ședința Camerei de consiliu din data de 11 ianuarie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:
A. -T. N.
GREFIER:
M. -L. T.
S-a luat în examinare conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Beclean și Judecătoria Zalău cu ocazia soluționării acțiunii promovate de reclamantul CIU I. împotriva pârâtului V. ADALBERT, având ca obiect obligația de a face.
Prezenta s-adat în camera de consiliu fără citarea părților.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1186/_ pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Beclean, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Beclean în soluționarea cauzei și declinată competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamantul C. I. împotriva pârâtului V.
A. în favoarea Judecătoriei Z. .
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că prin acțiunea înregistrată sub nr. 894/186/_, reclamantul C. I. a chemat în judecată pe pârâtul V. A., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună radierea de pe numele său a autoutilitarei Dacia 1304T, cu nr. de identificare UU1D26109S0064613, nr. de înmatriculare _
.
Legal citat, pârâtul nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat întâmpinare sau alte apărări în scris.
La primul termen de judecată din data de_, în aplicarea art. 159¹ alin. 4 din Codul de procedură civilă, raportat la domiciliul pârâtului care figurează și în contractul de vânzare cumpărare anexat acțiunii și la prevederile art. 5 din Codul de procedură civilă, instanța din oficiu a pus în discuție excepția necompetenței teritoriale în soluționarea cauzei.
Verificând competența de soluționare a prezentei cauze, în raport cu domiciliul pârâtului, respectiv Z., jud. Sălaj, care se află în raza de competență teritorială a Judecătoriei Z., și de dispozițiile art. 5 C.pr.civ., instanța a constatat că este necompetentă teritorial, astfel că a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Beclean invocată din oficiu, iar în baza art. 158 și 159 al. 3 C.pr.civ. a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Judecătoriei Z. .
Prin sentința civilă nr. 4645/_ pronunțată de Judecătoria Zalău în dosar nr._ a fost admisă excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Z., invocată din oficiu și s-a constatat existența unui conflict negativ de competență între Judecătoria Beclean și Judecătoria Zalău, dosarul
fiind înaintat Curții de Apel Cluj în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut că dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Z. cu nr._ /337/2012.
În ședința publică din data de 0_, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Z., întrucât în ceea ce privește competența teritorială, regula este aceea că pricinile sunt de competența instanței de drept comun, respectiv domiciliul sau sediul pârâtului, conform art. 5 și art. 7 alin. 1 Cod proc.civ.
Potrivit art. 159 alin. 1 și 2 Cod proc.civ., necompetența poate fi de ordine publică sau privată, iar necompetența este de ordine publică, doar în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura; în toate celelalte cazuri, necompetența este de ordine privată.
În cazul de față, normele ce reglementează competența sunt de ordine privată, nefiind incidente norme de competență teritorială exclusivă. Astfel, excepția de necompetență relativă poate fi invocată doar de către pârât.
Legiuitorul conferă judecătorului dreptul de a invoca din oficiu excepția necompetentei, doar în ceea ce privește necompetența de ordine publică și doar până la prima zi de înfățișare în fața primei instanțe, dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului.
Or, nu numai că părțile din proces nu au invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Beclean, dar reclamantul, prezent la dezbateri a solicitat respingerea excepției de necompetență teritorială invocată de Judecătoria Beclean.
Invocarea excepției de necompetență teritorială în dosarul Judecătoriei
, are în vedere respectarea dispozițiilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dispoziții care se aplică cu prioritate. Pârâtul, deși proprietar, nu pare interesat de soarta procesului în condițiile în care nu a formulat o poziție procesuală față de cererea reclamantului și nu s-a prezentat la dezbateri, fiind chiar favorizat, se poate spune de actuala situația fiscală a autovehiculului.
Prin stabilirea competenței la domiciliul pârâtului legiuitorul a urmărit în primul rând împiedicarea respectiv temporizarea reclamanților de a exercita în mod abuziv drepturile de care dispun dar normele ce reglementează competența sunt de ordine privată tocmai pentru a se da indirect posibilitatea reclamantului, în caz de neopoziție a pârâtului să-și valorifice dreptul la instanța de la domiciliul său.
Așadar, în opinia instanței, câtă vreme pârâtul, nu a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Beclean, această instanță rămâne competentă să judece litigiul dintre părți.
Având în vedere faptul că atât Judecătoria Beclean, cât și Judecătoria Zalău s-au declarat necompetente să soluționeze pricina, a fost sesizată Curtea de Apel Cluj în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Examinând conflictul de competență, curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 20 Cod proc.civ., există conflict de competență când două sau mai multe instanțe s-au declarat neconpetente a judecat aceeași pricină, fiind întrerupt cursul justiției.
Întrucât necompetența s-a ivit între două judecătorii din circumscripția aceleiași curți de apel, competentă este Curtea de Apel Cluj, după cum rezultă din dispozițiile art. 22 alin. 2 Cod proc.civ.
Reclamantul C. I., domiciliat în comuna C. Mic, jud. Bistrița Năsăud, a chemat în judecată pârâtul V. Adalbert, care are domiciliul în Z.
, solicitând instanței radierea de pe numele său a autoutilitarei Dacia 1304 T cu nr. de înmatriculare_ .
Obiectul acțiunii cu care reclamantul a investit instanța este obligație de a face, radierea de pe numele reclamantului a unei mașini care a făcut obiectul unui contract de vânzare-cumpărare dintre cele două părți împrocesuate.
Potrivit dispozițiilor art. 159 Cod proc.civ., necompetența este reglementată de norme juridice imperative și este de ordine publică în cazul încălcării competenței generale, când procesul nu este de competența instanțelor judecătorești; în cazul încălcării competenței materiale când
procesul este de competența unei instanțe de alt grad, în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.
Alin. 2 al art. 159 Cod proc.civ., prevede expres că în toate celelalte situații, necompetența este de ordine privată.
Necompetența materială și teritorială de ordine publică poate fi invocată de prima instanță din oficiu până la prima zi de înfățișare, dar nu mai târziu de începerea dezbaterilor asupra fondului, iar necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau când întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu până la prima zi de
înfățișare, după cum rezultă din dispozițiile art. 1591Cod proc.civ., introdus prin art. I pct. 23 din Legea nr. 202/2010.
Din dispozițiile legale mai sus arătate, rezultă că în funcție de caracterul normelor care consacră reguli referitoare la atribuțiile instanțelor judecătorești se poate distinge între competență de ordine publică și competență de ordine privată.
Dacă competența instanțelor este reglementată de norme imperative, excepția de necompetentă poate fi invocată de oricare dintre părți, procuror și de instanță din oficiu și părțile nu pot să deroge de la aceste reguli, în cazul necompetenței de ordine privată, excepția poate fi invocată numai de partea în favoarea căreia a fost edictată această normă de competență, iar părțile pot conveni, expres sau tacit, să deroge de la normele de competență de ordine privată.
În ceea ce privește competența teritorială, aceasta este reglementată, în principiu, de norme dispozitive în pricinile privitoare la bunuri și doar cu titlu de excepție de norme imperative, în materie de persoane și cazurile prevăzute de art. 13-16 C.Pr.Civ.
În cazul de față, fiind vorba de un litigiu derivând dintr-un contract de vânzare-cumpărare a unui bun mobil, competența teritorială este reglementată de norme dispozitive, putând fi invocată în condițiile art. 136 raportat la art. 1591alin. 3 Cod proc.civ. numai de către pârât, în favoarea căruia a fost edictată această normă de procedură prin întâmpinare sau cel mai târziu la prima zi de înfățișare. Fiind vorba de necompetență de ordine privată, părțile pot să deroge expres sau tacit de la normele de drept privat.
Din dosarul nr._ al Judecătoriei Beclean rezultă că la primul termen de judecată pârâtul nu a fost prezent, nu a depus întâmpinare prin
care să invoce necompetența teritorială, achiesând astfel să fie judecat la instanța investită de reclamant.
Soluția declinării competenței de către Judecătoria Beclean este nelegală, deoarece instanța nu avea dreptul să invoce necompetența teritorială de ordine privată întrucât legiuitorul a lăsat la latitudinea pârâtului să invoce sau nu această excepție.
Deși critică faptul că Judecătoria Beclean a invocat din oficiu necompetența teritorială de ordine privată, Judecătoria Zalău a săvârșit aceeași eroare, invocând din oficiu necompetența teritorială, ignorând la rândul său principiul disponibilității.
Ambele instanțe au procedat nelegal când s-au dezinvestit de soluționarea cauzei deoarece pârâtul nu a invocat excepția necompetenței teritoriale, prezumându-se că părțile s-au înțeles tacit să proroge competența în favoarea instanței sesizată de reclamant, Judecătoria Beclean.
Prin investirea Judecătoriei Beclean de către reclamantul C. I. și neinvocarea excepției necompetenței teritoriale de către pârâtul V. Adalbert, Judecătoria Beclean a devenit exclusiv competentă să soluționeze cauza.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 22 alin. 5 Cod proc.civ., curtea va constata că Judecătoria Beclean este competentă să soluționeze acțiunea formulată de reclamantul C. I. .
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul C. I. în contradictoriu cu pârâtul V. Adalbert având ca obiect obligație de a face, în favoarea Judecătoriei Beclean.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Dată în cameră de consiliu și pronunțată în ședința publică din _
.
PREȘEDINTE GREFIER
-T. N. M. -L. T.
Red. A.T.N. dact. GC 2 ex/_
| ← Sentința civilă nr. 65/2013. Conflict de competență | Sentința civilă nr. 69/2013. Conflict de competență → |
|---|
