Sentința civilă nr. 45/2013. Legea 10/2001

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. _

Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența L. nr. 677/2001

SENTINȚA CIVILĂ N. 45/_

Ședința publică din data de 23 ianuarie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: C. -V. B. GREFIER: D. B.

S-a luat spre examinare acțiunea civilă promovată de reclamantul Z. T. în contradictoriu cu pârâtul S. R., PRIN M. F. P., S. R., PRIN

D. G. A F. P. C., A. N. PENTRU R. P., C.

C. PENTRU S. D., P. C. -N., C. DE A. A L. N. 1.

C. -N., M. C. N. PRIN P., având ca obiect plângere la Legea 1. .

La apelul nominal efectuat în ședința publică se prezintă reclamantul personal, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, tribunalul constată că în data de_ reclamantul a înregistrat la dosar înscrisurile prin care face dovada faptului că a devenit proprietarul fostului imobil înscris în CF C. nr. 720, cu nr. topo 121, copie după notificarea făcută de antecesoarea sa ,a Hotărârii nr. 220/_ a Comisiei Județene prin care s-a respins cererea pentru acordarea despăgubirilor, copii după acte de stare civilă (f.21-48).

De asemenea, constată că în data de_ Consiliul Județean C. a înregistrat la dosar răspunsul la adresa dispusă, comunicând actele solicitate, respectiv: actele care au stat la baza emiterii Hotărârii 220/_ a Comisiei Județene, această hotărâre, copia sentinței civile 4177/1997 a Judecătoriei C. -N.

, a Deciziei nr. 1086/A/1997 a T. ului C. și a soluției date de Curtea de Apel C. la data de_ (f.51-91).

La interpelarea instanței, reclamantul arată că are cunoștință de actele atașate la dosar de Consiliul Județean C. .

Reclamantul solicită in probațiune efectuarea unei expertize de evaluare în

cauză.

T. ul după deliberare, urmează a respinge această cerere în probațiune,

apreciind că nu este utilă soluționării cauzei, având în vedere că în Titlul VII din Legea 247/2005 evaluarea imobilelor nu este în competența instanțelor de judecată.

Reclamantul Z. T. arată că nu mai are de formulat alte cereri în probațiune.

Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, tribunalul în conformitate cu dispozițiile art.150 C.pr.civ. declară încheiată faza probatorie și acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Reclamantul solicită instanței admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată în scris.

T. ul reține cauza spre soluționare.

T. UL Aspra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de_ înregistrată sub dosar civil nr._ pe rolul Judecătoriei C. -N., extinsă la data de_ ,

reclamantul Z. T. a solicitat în contradictoriu cu pârâții S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, S. Român prin D. G. a F. P. C.

, A. N. pentru R. P., C. C. pentru S. D.

, C. de A. a L. nr. 1. și M. C. -N. prin P. să se constate că imobilul înscris în CF nr.720 C. -N., cu nr. topo 121/1 și teren în suprafață de

56 st.p. care a aparținut antecesorilor Vescan I. și soția Vescan Ana (născută Gligor), Gligor I. și soția născută C. Siilvia, situat administrativ în C. -N., str.Șt.O.Iosif nr.6 și compus din 4 camere, 2 bucătării, dependințe și curte a fost preluat de S. Român abuziv prin naționalizare conform Decretului nr.92/1950 potrivit anexei, poziția 542 și construcția demolată; să se constate că reclamantul în calitate de moștenitor a antecesorilor săi proprietari asupra imobilului mai sus identificat la data preluării abuzive, este îndreptățit în temeiul L. nr. 1. la măsuri reparatorii prin despăgubiri în echivalent cu privire la construcție și terenul aferent, despăgubiri care urmează a fi constatate și cuantificate prin expertiză tehnică de specialitate, și în consecință să fie obligați pârâții de rând 1-3 la plata despăgubirilor la care este îndreptățit, despăgubiri reprezentând valoarea de circulație a imobilului preluat abuziv, valoare care urmează a fi stabilită prin expertiză tehnică de specialitate; în subsidiar să fie obligați pârâții de rând 1-3 să îndeplinească atribuțiile care le revin în baza legilor reparatorii nr.1. și nr.247/2005 cu modificările și completările ulterioare, respectiv să emită în favoarea sa decizia reprezentând "titlu de despăgubire"; corespunzător în numerar - titlu de plată - având valoarea rezultată din expertiză și să fie obligați pârâții în solidar la plata efectivă în numerar a contravalorii despăgubirilor stabilite.

În motivare, reclamantul a arătat că imobilul a fost proprietatea tabulară a soților Vescan I. și Ana (născută Gligor), precum și a soților Gligor I. și soția S. (născută C. ), aceștia fiind părinții coproprietarei Vescan Ana- toți fiind întabulați sub B1-B4 în CF 720 C. -N., nr topo 121/1. După decesul soților Gligor, unica moștenitoare a acestora a fost fiica lor, Vescan Ana. După decesul lui Vescan I., moștenitorii acestuia au fost Vescan Ana și Vescan M., iar după decesul lui Vescan M. singura moștenitoare a rămas Vescan Ana. După decesul lui Vescan Ana moștenitori testamentari au devenit Brazdeș L. și soțul Brazdeș M., iar după decesul acestuia din urmă, singura moștenitoare a rămas Brazdeș L. . După decesul lui Brazdeș L., moștenitoare a rămas mama acesteia, A. Ștefania- Bronislava, în urma căreia a rămas moștenitor testamentar reclamantul Z. T. . Cu adresa nr.592/_ antecesoarea sa, Brazdeș L. a solicitat Comisiei pentru

A. a L. nr.112/1995 a mun. C. -N. despăgubirile legale, însă comisia a respins cererea pe motiv că legea se referea numai la moștenitori legali, nu și testamentari, deși instanțele au recunoscut că moștenitorii testamentari au același drepturi ca și cei legali. Cu adresa nr._, reclamantul a solicitat Primăriei C.

-N. reconstituirea dreptului de proprietate, dar prin adresa nr.20066/304/_ i s-a respins cererea. În această situație a recurs la prezenta acțiune pentru a primi despăgubiri concrete.

În drept s-a invocat Legea nr.10/2011, Legea nr.1/2009, Legea nr.247/2005, CEDO, practica sa judiciară.

Prin întâmpinarea depusă la data de_ pârâtul S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice a solicitat respingerea acțiunii pentru lipsa calității procesuale pasive a S. ui Român prin Ministerul Finanțelor Publice.

În motivarea excepției, pârâtul a invocat Decizia nr.27/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată într-un recurs în interesul legii. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii pe considerentul că reclamantul nu are calitate de persoană îndreptățită la despăgubiri în baza L. nr.1. .

În drept nu s-au invocat dispoziții legale exprese.

Prin întâmpinarea depusă la data de_ de către pârâta C. centrală pentru S. D. s-au invocat excepția necompetenței materiale a instanței, excepția prematurității cererii și excepția inadmisibilității solicitării de stabilire a cuantumului despăgubirilor.

În motivare, cu privire la excepția necompetenței materiale a instanței pârâta a invocat Titlul VII al L. nr.247/2005, art. 20 alin.1 din Cap VI, art. 13 alin.5 din

HG nr.34/2009, indicând ca și instanță competentă Curtea de apel. Referitor la excepția prematurității a arătat în esență că prin Titlul VII al L. nr.247/2005 s-a instituit o procedură specială de acordare a despăgubirilor, după ce în prealabil s-a urmat procedura prevăzută de Legea nr.1. și s-a dobândit dreptul la despăgubiri. În lipsa dosarului de despăgubire nu se poate declanșa și urma procedura privind acordarea măsurilor reparatorii. Apoi, în prezent procedura de stabilire a despăgubirilor a fost suspendată conform L. nr.117/2012 până la data de_ . Referitor la excepția inadmisibilității solicitării de stabilire a cuantumului despăgubirilor, pârâta a arătat că procedura instituită de Legea nr.247/2005 este specială și nicio altă entitate/instanță judecătorească nu i se poate substitui în atribuții.

În drept s-au invocat Legea nr.1., Legea nr.247/2005, OUG nr.4/2012, Legea nr.117/2012, Legea nr.554/2004.

Prin întâmpinarea depusă la data de_ pârâta C. pentru aplicarea L. nr.1. a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant pe excepția lipsei capacității procesuale a comisiei.

În motivarea excepției a arătat că pentru a fi parte în proces trebuie să existe capacitate procesuală, or pârâta nu are capacitate de folosință, fiind o entitate fără personalitate juridică constituită în vederea îndeplinirii procedurii prevăzute de Legea nr.1. .

În drept s-au invocat art.41 C.pr.civ, art. 21 din Legea nr.215/2001.

Prin întâmpinarea depusă la data de_ pârâta P. municipiului C.

-N. a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant pe excepția lipsei capacității procesuale a primăriei.

În motivarea excepției a arătat că pentru a fi parte în proces, trebuie să aibă capacitate procesuală, or pârâta nu are capacitate de folosință, fiind o entitate fără personalitate juridică, conform art.77 din Legea nr.215/2001.

În drept s-au invocat art. 77 din Legea nr.215/2001, art. 35 din Decretul nr.31/1954

Prin întâmpinarea depusă la data de_ pârâta A. N. pentru R. P. a invocat excepția necompetenței materiale a instanței, excepția lipsei calității procesuale pasive cu privire la emiterea titlului de despăgubire, excepția prematurității cererii de plată a despăgubirilor și excepția inadmisibilității solicitării de stabilire a cuantumului despăgubirilor.

Referitor la excepția necompetenței materiale pârâta a invocat prevederile Titlului VII a L. nr.247/2005 și ale art. 3 pct.1 C.pr.civ, potrivit cărora competența aparține curții de apel. Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a invocat prevederile art.13 alin.5 din HG nr.34/2009, competența de emitere a titlurilor aparținând Comisiei Centrale pentru S. D. . Referitor la excepția prematurității solicitării de plată a despăgubirilor, pârâta a arătat, în esență, că pentru a se face plata despăgubirilor bănești, persoanele îndreptățite trebuie să fie titularele unor hotărâri prin care a fost stabilit dreptul lor la acordarea de despăgubiri. În ceea ce privește excepția inadmisibilității solicitării de stabilire a cuantumului despăgubirilor pârâta a arătat că Legea nr.247/2005 a reglementat o procedură administrativă de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituire în natură, și nicio altă entitate/instanță judecătorească nu se poate substitui acestor atribuții stabilite în sarcina Comisiei Centrale pentru S. D.

În drept s-au invocat Legea nr.1., Legea nr.247/2005, Legea nr.554/2004.

Pârâtul M. C. -N. prin primar nu a formulat întâmpinare și nu și-a exprimat poziția procesuală.

Reclamantul a depus în scris extindere de acțiune față de pârâtul M. C.

-N. la data de_, "răspuns"; la întâmpinarea pârâților cu valoare procesuală de note scrise și o "precizare în acțiune"; prin care a completat motivarea acțiunii.

Prin notele scrise depuse reclamantul a solicita respingerea excepțiilor lipsei capacității procesuale pasive invocate de Primăria Cluj-Napoca și C. pentru A. a L. nr.1. întrucât potrivit art. 18 din Legea nr.112/1995 hotărârile comisiei pot fi supuse controlului judecătoresc, iar în conformitate cu prevederile art.14 și 15

din Legea nr.112/1995 persoanele îndreptățite la despăgubiri trebuie să depună cererile la consiliul local, iar comisia prevăzută de art. 16 face propunerea care se trimite la comisia județeană. Ministerul Finanțelor Publice prin D. G. a F.

P. nu și-a motivat excepția invocată. Excepțiile lipsei competenței materiale invocate de pârâtele A. N. pentru R. P. și C. C. pentru S. D. nu pot fi invocate întrucât a solicitat recunoașterea dreptului la despăgubiri de către C. pentru A. a L. nr.1. și nu emiterea unei decizii reprezentând titlu de despăgubire, iar cu privire la excepția inadmisibilității solicitării de stabilire a cuantumului despăgubirilor reclamantul a arătat că acesta nu poate fi invocată date fiind prevederile art.10 alin.8 din Legea nr.1. care nu a fost modificat și nici abrogat. Față de excepția prematurității cererii de plată a despăgubirilor reclamantul a arătat că se pot întocmi formalitățile până la stabilirea cuantumului de plată, astfel ca cererile să fie soluționate în ordinea în care au fost primite.

În probațiune au fost depuse înscrisuri: acte de stare civilă, dosarul întocmit în baza L. nr.112/1995 și L. nr.1. .

Întrucât Legea nr.1. nu a stabilit expres procedura pe care persoana îndreptățită la reconstituire o are de urmat în situația în care cererea sa nu este soluționată, Înalta Curte de Casație și Justiție printr-un recurs în interesul legii, a stabilit în decizia XX/2007 că în aplicarea dispozițiilor art. 26 alin.3 din Legea nr.1. instanța de judecată este competentă să soluționeze pe fond nu numai contestația formulată împotriva deciziei/dispoziției de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv, ci și acțiunea persoanei îndreptățite în cazul refuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate.

Din dosarul întocmit în baza L. nr.1. cu privire la imobilul situat în C. -

N., str.Șt.O.Iosif- teren și construcție (demolată), instanța a reținut că prin Dispoziția de respingere a notificării nr. 4125/_ s-a respins notificarea nr.212/_ înregistrată sub nr.10672/3/_ formulată de numita Brazdeș L.

, pretinsă antecesoare a reclamantului.

În motivare, s-a arătat că cererea s-a respins în principal, pentru lipsa mandatului avocatului, iar în subsidiar având în vedere dispozitivul Sentinței civile nr.10889/2003 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr.3239/2003 care a anulat acțiunea reclamantei Brazdeș L. pe motiv că aceasta era decedată din anul 2001, și mandatarul avocat nu a depus înscrisuri care să ateste că aceasta avea moștenitori (f.60).

Reclamantul nu a menționat că face plângere împotriva acestei dispoziții a primarului municipiului C. -N. emise în baza L. nr.1., însă a solicitat aplicarea dispozițiilor L. nr.1. și constatarea calității de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în baza acestei legi speciale (a invocat prevederile art.10 alin.8 din Legea nr.1. ).

Analizând probatoriul administrat în cauză, tribunalul reține următoarele:

Instanța va analiza cu precădere excepțiile de procedură și de fond invocate de pârâți, mai întâi excepția de procedură a necompetenței materiale invocată de pârâta

C. C. de stabilire a D. și A.N.R.P, iar apoi excepțiile de fond ale lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. român prin Ministerul Finanțelor Publice, a inadmisibilității acțiunii invocate de C. C. și a lipsei capacității de folosință a pârâților P. municipiului C. -N. și C. pentru aplicarea L. 1. C. -N. .

Referitor la excepția necompetenței materiale, în urma analizării, instanța apreciază că aceasta este neîntemeiată, întrucât nu este sesizată cu o cerere dintre cele reglementate in Titlul VII din Legea 247/2005 care să atragă competența Curții de Apel, ci este sesizată cu o plângere întemeiată pe dispozițiile art. 26 din legea 1.

Legea nr.1. nu a stabilit expres procedura pe care persoana îndreptățită la reconstituire o are de urmat în situația în care cererea sa nu este soluționată, însă Înalta Curte de Casație și Justiție printr-un recurs în interesul legii, a stabilit

în decizia XX/2007 că în aplicarea dispozițiilor art. 26 alin.3 din Legea nr.1. instanța de judecată este competentă să soluționeze pe fond nu numai contestația formulată împotriva deciziei/dispoziției de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv, ci și acțiunea persoanei îndreptățite în cazul refuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate.

Din dosarul întocmit în baza L. nr.1. cu privire la imobilul situat în C. -

, pretinsă antecesoare a reclamantului.

Potrivit art. 26 alin 3 din Legea 1., competența soluționării plângerilor împotriva refuzului acordării măsurilor reparatorii aparține secției civile a tribunalului. T. ul, fiind potrivit legii instanța competentă să soluționeze plângerea, va respinge excepția necompetenței materiale.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. român prin Ministerul Finanțelor Publice este neîntemeiată, având în vedere că reclamantul a solicitat într-un prim petit, să se constate preluarea abuzivă de către S. Român, prin naționalizare, a imobilului teren și construcții înscris în CF 720 C. N. nr. top 121/1.

Or, discutarea caracterului abuziv a preluării imobilului, se face în contradictoriu cu S. român care a emis o actul de preluare.

Întrucât S. Român este reprezentant în raporturile juridice la care participă prin Ministerul Finanțelor Publice, calitatea procesuală pasivă a acestui pârât este indiscutabilă, raportat la dispozițiile art. 25 din Decretul 31 /1954, art. 3 alin (1) pct. 81 din H.G. 34/2009.

Excepția inadmisibilității acțiunii invocate de C. C. este neîntemeiată, întrucât, potrivit precizărilor făcute de reclamant în răspunsul la întâmpinare depus la fila 98 dosar, acesta nu solicită stabilirea cuantumului despăgubirilor, ci stabilirea valorii de piață a imobilului, in conformitate cu art. 10 alin 8 din legea 1.

Or, nu există nici un text legal care să interzică instanței investită cu soluționarea plângerii, să stabilească valoarea de piață potrivit standardelor internaționale de evaluare a bunului ce face obiectul notificării.

Referitor la excepția lipsei capacității de folosință a pârâților primăria municipiului C. -N. și C. pentru aplicarea L. 1. C. -N., apreciem că aceasta este întemeiată .

Potrivit dispozițiilor art. din Legea 215/2001 unitățile administrativ- teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.

(2) În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.

Din acest text legal rezultă că unitatea administrativ teritorială este subiect de drept, nu și structurile organizatorice fără o organizare juridiciă de sine stătătoare și patrimoniu propriu cum sunt primăria și comisia pentru aplicarea L. 1. .

În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 41 Cod pr.civ., și a disp. 137 Cod pr.civ., excepția va fi admisă și în consecință acțiunea reclamantului va fi respinsă față de aceste pârâte.

Pe fondul cauzei, reținem următoarele:

Imobilul inscris in CF 720 C. prev. cu nr. top. 121/1, având destinația de casă din piatră cu 4 camere, 2 bucătării, dependințe și curte in suprafață de 56 stj.p situat in C. -N. str. Șt.O.Iosif nr. 6,a fost proprietatea tabulară a soților Vescan I. și soția Ana născută Gligor, precum și a soților Gligor I. și soția S. născută C., toți fiind întabulați sub B1-B4 în CF 720 C. -N. .

Imobilul a fost naționalizat, S. Român înscriindu-și dreptul de proprietate in CF sub B9 (f. 6 dosar).

Reclamantul a pretins că după decesul soților Gligor, unica moștenitoare a acestora a fost fiica lor, Vescan Ana. După decesul lui Vescan I., moștenitorii acestuia au fost Vescan Ana și Vescan M., iar după decesul lui Vescan M. singura moștenitoare a rămas Vescan Ana. După decesul lui Vescan Ana moștenitori testamentari au devenit Brazdeș L. și soțul Brazdeș M., iar după decesul acestuia din urmă, singura moștenitoare a rămas Brazdeș L. . După decesul lui Brazdeș L., moștenitoare a rămas mama acesteia, A. Ștefania- Bronislava, în urma căreia a rămas moștenitor testamentar reclamantul Z. T. .

Brazdeș L. a solicitat Comisiei pentru A. a L. nr.112/1995 a mun. C.

-N. acordarea despăgubirilor pentru acest imobil, care a fost respinsă prin Hotărârea nr. 220/_ emisă de către C. Județeană pentru aplicarea Legea 112/1995 (f.25-dosar).

Petiționara a formulat plângere împotriva acestei hotărâri, respinsă prin Sentința civilă 4177/1997 a Judecătoriei C. -N., rămasă irevocabilă prin respingerea căilor de atac la data de_ (f. 51, 86-91).

Prin notificarea nr. 212 din_ depusă la B.E.J P. N., Brazdeș L. a solicitat acordarea despăgubirilor in temeiul dispozițiilor L. 1. pentru acest imobil.

Prin Dispoziția de respingere a notificării nr. 4125/_ s-a respins notificarea nr.212/13.02. formulată de numita Brazdeș L., pretinsă antecesoare a reclamantului, în principal, pentru lipsa mandatului avocatului care a formulat notificarea, iar în subsidiar având în vedere dispozitivul Sentinței civile nr.10889/2003 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr.3239/2003 care a anulat acțiunea reclamantei Brazdeș L. pe motiv că aceasta era decedată din anul 2001, și mandatarul avocat nu a depus înscrisuri care să ateste că aceasta avea moștenitori (f.60).

Prima condiție pentru a beneficia de acordarea măsurilor reparatorii recunoscute de Legea 1. este aceea ca persoana îndreptățită să fi formulat notificare în termenul prevăzut de art.22 din lege.

Or, reclamantul a arătat în fața instanței că nu a formulat notificare la Legea

1. pentru imobilul în litigiu, ci numai Brazdeș L. persoana după care reclamantul se socotește îndreptățit la măsuri reparatorii și care era în viață la data intrării in vigoare a L. 1. .

Reclamantul nu se poate însă folosi de notificarea formulată de antecesoarea sa, deoarece aceasta a fost respinsă și in mod evident nu putea să provină de la solicitanta pretinsă, acesta fiind decedată in februarie 2002.

In lipsa unui notificări valide, cererea reclamantului de stabilire a îndreptățirii sale la măsuri reparatorii in temeiul L. 1. este neîntemeiată și urmează să fie respinsă in temeiul disp. art. 22, art. 26 alin 3 și Legea 1. .

PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE L. HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția necompetenței materiale invocată de pârâta C. C. PENTRU S. D. . Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. ROMÂN PRIN M. F. .

Respinge excepția inadmisibilității.

Admite excepția lipsei capacității de folosință a pârâtelor P. municipiului

-N. și C. de aplicare a L. 1. C. -N. .
Respinge acțiunea formulată de reclamantul Z. T. cu domiciliul în O.
, b-dul D., nr.8, Bl.A4, ap.26, județul Bihor împotriva pârâților S. ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul procesual ales la D. G. a F. P. C., cu sediul în C. -N., P-ța A. I. nr. 19, județul C. .
1. N. PENTRU R. P., cu sediul în B., sector 1, C. F.

, nr.202, C. C. PENTRU S. D., PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA, M.

C. -N. ambele cu sediul în C. -N., str. M., nr.1-3. ca neîntemeiată.

Respinge acțiunea față de P. și C. de aplicare a L. 1. C. -N. ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală de folosință.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .

PREȘEDINTE, GREFIER,

C. -V. B. D. B.

Red. C.V.B./Tehn. D.B./_ .

10 ex.

← Decizia civilă nr. 151/2013. Legea 10/2001		Decizia civilă nr. 1866/2013. Legea 10/2001 →

Sentința civilă nr. 45/2013. Legea 10/2001

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 45/2013. Legea 10/2001