Sentința civilă nr. 520/2013. Legea 10/2001

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. _

Cod operator de date cu caracter personal 3184

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 520/2013

Ședința publică de la 22 Octombrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: ANA-SS GREFIER: C. -G. H.

	Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții A.	E., A. N.	-G.
, A.	L. B., A. L. C., A. E. -G., A.	L. M., A.	K.

, și pe pârâtul P. M. C. -N., având ca obiect Legea 10/2001.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Dezbaterile au avut loc la data de 15 octombrie 2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la această dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Tribunalul reține cauza în pronunțare.

TRIBUNALUL

Reține că prin cererea de chemare în judecată formulată la data de către reclamanții A. E., A. Sandor-G., A. L. B., A. L. C., A.

E. -G., A. L. M. și A. K. în nume propriu și în calitate de avocat, în contradictoriu cu pârâtul P. M. C. -N. au solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța: să constate că reclamanții sunt

îndreptățiți ta măsuri reparatorii conform titlului VII din Legea nr. 247/2005 ; să dispună acordarea de măsuri reparatorii constând în compensarea cu cota de 1/2 - a parte din str. E. Racoviță nr. 10, înscris în c.f. nr. 287.245-C1-U1 -

C. -N. (nr. c.f. vechi: 119.833/a, provenită din conversia pe hârtie a c.f. nr. 119.833/a), nr. top. 9.006/2/11, și din terenul înscris în C.F. nr. 287.245 C. - N., (nr. c.f. vechi: nr. 119.833/a), nr. top. 9.006/2, 19.833/a, provenită din conversia pe hârtie a c.f. precum și din terenul înscris în c.f. nr. 285.806 -L C. -

N. (nr. c.f. vechi 8.331, provenită din conversia pe hârtie a c.f. nr. 8331), nr. top. 9.006/1;

Prin precizarea de acțiune reclamanții au solicitat instanței să constate faptul că nu funcționează procedura de despăgubiri instituită în conformitate cu art. VII din Legea nr. 247/2005; să constate că întreaga procedură instituită de Legea nr. 247/2005 este în prezent suspendată pe o perioadă de 6 luni; să oblige pârâta să acorde în compensare cota de 1/2 - a parte din ap. nr. 2, sit. în C. -N.

, str. E. Racoviță nr. 10, înscris în c.f. nr. 287.245-C1-U1 - C. -N. (nr. c.f. vechi: 119.833/a, provenită din conversia pe hârtie a c.f. nr. 119.833/a), nr. top. 9.006/2/II, și din terenul înscris în c.f. nr. 287.245 - C. -N., (nr. c.f. vechi: 119.833/a, provenită din conversia pe hârtie a c.f. nr. 119.833/a), nr. top. 9.006/2, precum și din terenul înscris în c.f. nr. 285.806 - C. -N. (nr. c.f. vechi: 8.331, provenită din conversia pe hârtie a c.f. nr. 8.331), nr. top. 9.006/1;

În motive arată că antecesoarea reclamanților Katona E. căsătorită A. E. și identică cu A. K. ) și antecesorul reclamanților A.

L. Francisc Iosif au fost proprietarii tabulari ai unei cote totale de 31/80 din imobilul situat pe str. 21 Decembrie nr. 15, (fosta str. Mareșal Foch nr. 16) înscris în c.f. nr. 26022 cu nr. top. 133, și a unei cote de 6/10 imobilul înscris în

c.f. nr. 2186 cu nr. top. 132 situat pe str. 21 Decembrie nr. 13 (fosta Mareșal Foch nr. 13) care au fost trecute în mod abuziv în proprietatea statului român în perioada regimului dictatorial.

Reclamanta A. E., soția supraviețuitoare a defunctului A. L. Francisc Iosif, a fost împuternicită de către ceilalți moștenitori (unii fiind minori, ceilalți având domiciliul în Germania) să facă demersurile necesare pentru obținerea de măsuri reparatorii pentru cotele din acest imobil.

La momentul când a intrat în vigoare Legii nr. 10/2001, au trimis notificare prin executor judecătoresc Primăriei pentru a nu fi decăzuți din dreptul la măsuri reparatorii.

Reclamanta a formulat cereri la Consiliul Local, la Arhivele Naționale pentru a primi dovezi că nu am primit nici un fel de despăgubiri. De asemenea, am făcut și o declarație notarială pe proprie răspundere în acest sens.

Până în ziua de astăzi, reclamanta nu a primit nicio soluție cu privire la demersurile care trebuie întreprinse în continuare, astfel a fost nevoită să formuleze prezenta acțiune.

Având în vedere toate dovezile depuse la dosar, și după îndeplinirea tuturor procedurilor legale se solicită admiterea cererii.

Totodată, solicită instanței să constate că această cotă-parte din imobilul cerut în compensare, se află în proprietatea M. C. -N. tocmai pentru a servi la despăgubiri și este imposibil de valorificat deoarece actualul proprietar deține doar o cota-parte de 1/2 din acel imobil, astfel prin admiterea cererii s-ar putea obține despăgubirea a două victime ale legilor naționalizării.

În drept au fost invocate prevederile Legii nr. 10/2001, Legii nr. 247/

2005.

În probațiune au fost depuse extrase C.F. ale imobilelor, certificatele de

naștere a reclamanților certificatele de naștere și deces a predecesorilor, certificat de căsătorie a numitei A. E., certificat de moștenitor după A. L. Francisc-Iosif, adeverință de la Consiliul Local privind neîncasarea despăgubirilor declarație notarială pe proprie răspundere dată de A. E. privind neîncasarea despăgubirilor.

P. municipiului C. -N., prin completarea la întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii, pe cale de excepție și, în subsidiar, ca inadmisibilă, pentru următoarele:

Față de susținerile reclamanților sub aspect procedural, invocă excepția prematurității acțiunii, având în vedere următoarele dispoziții legale:

Astfel consideră că acțiunea reclamanților intra sub incidența acestor texte de lege, fiind de imediată aplicare.

Același act normativ, prevede în art. 32-35 o procedura în care se pot soluționa cererile de revendicare. Ca atare, potrivit art. 32, alin. 1 "Se instituie în termen de decădere în procedura administrativă, de 90 de zile, în care persoanele care se consideră îndreptățite pot completa cu înscrisuri dosarele depuse la entitățile investite de lege. Termenul curge de la data la care persoanei i se comunica în scris documentele necesare soluționării cererii sale."

Conform art. 33 din același act normativ, alin. 1 și 2 dispun că entitățile investite de lege au obligația de a soluționa cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificările și completările ulterioare, înregistrate și nesoluționate până la data intrării i vigoare a prezentei legi și de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora după cum urmează:

în termen de 12 luni, entitățile investite de lege care mai au de soluționat un număr de până la 2.500 de cereri:
în termen de 24 de luni, entitățile investite de lege care mai au de soluționat un număr cuprins intre 2.500 și 5.000 de cereri;
în termen de 36 de luni, entitățile investite de lege care mai au de soluționat un număr de peste 5.000 de cereri;

Pentru aceste motive, solicită respingerea acțiunii, pe cale de excepție și, în subsidiar, ca inadmisibilă.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele.

Prin sentința civilă nr.665/2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar civil nr._ s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamanții A. E., A.

, A. N. G., A. L. B., A. E. Gabriele, A. L. M., A.
C. împotriva pârâtului P. municipiului C. -N. și a fost obligat pârâtul să soluționeze notificarea înregistrată sun nr.1193 sin_, cu nr. de ordine 3196 și să emită dispoziție motivată.

La data de 911.2001 prin intermediul BEJ Boloș M., reclamanta A. E. a solicitat acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul înscris în CF 2186 nr.top 132, imobil asupra căruia defuncta Katona E. născ. Kirkosa E. a deținut cota de 6/10 parte, cotă preluată de Staul Român prin Decizia nr.60/1971 a Comitetului Executiv .

După pronunțarea sentinței civile nr.665/2008 reclamanții nu au făcut demersuri pentru punerea în executare, iar pârâtul nu a procedat la soluționarea notificării prin emiterea unei dispoziții.

Din dosarul comunicat de pârât și actele depuse în probațiune de către reclamanți nu reiese dovada că imobilul înscris în CF 26022 nr.top 133 situat în

-N., b-dul 21 Decembrie nr.15 a făcut obiectul vreunei notificări.
Potrivit dispozițiilor art.22 din Legea nr.10/2001 persoana îndreptățită va notifica în termen de 6 luni( termen prelungit cu încă 6 luni prin OUG. Nr.109/2001 și prin OUG nr.145/2001) de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoana juridică deținătoare. A. .5 menționează că nerespectarea
termenului de 1 an prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Ca urmare, în ceea ce privește acest imobil cererea reclamanților va fi respinsă pentru lipsa notificării.
Cu privire la imobilul înscris în CF C. 2186 nr. top.132 situat în C. -N.
, b-dul 21 Decembrie 1989 nr.13 tribunalul apreciază că cererea este prematur formulată în ceea ce privește stabilirea calității de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii prevăzute de Titlul VII al Legii nr.247/2005 ca potrivit art.. 32-35 se prevede procedura în care se pot soluționa cererile de revendicare. Ca atare, potrivit art. 32, alin. 1 "Se instituie în termen de decădere în procedura administrativă, de 90 de zile, în care persoanele care se consideră îndreptățite pot completa cu înscrisuri dosarele depuse la entitățile investite de lege. Termenul curge de la data la care persoanei i se comunica în scris documentele necesare soluționării cererii sale."
Conform art. 33 din același act normativ, alin. 1 și 2 dispun că entitățile investite de lege au obligația de a soluționa cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicata, cu modificările și completările ulterioare, înregistrate și nesoluționate până la data intrării i vigoare a prezentei legi și de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora după cum urmează:
1. în termen de 12 luni, entitățile investite de lege care mai au de soluționat un număr de până la 2.500 de cereri:
2. în termen de 24 de luni, entitățile investite de lege care mai au de soluționat un număr cuprins intre 2.500 și 5.000 de cereri;
3. în termen de 36 de luni, entitățile investite de lege care mai au de soluționat un număr de peste 5.000 de cereri;

(2) Termenele prevăzute la alin (1) curg de la data de 1 ianuarie 2014." Aceste reglementări legale sunt de imediată aplicare, astfel încât consideră că acțiunea reclamanților este prematură în acest moment. Obligația legală este de a depune actele solicitate la dosarul de revendicare, și, numai ulterior, dacă nu este mulțumit de dispoziția emisă de P. M. C. -N. are posibilitatea de a contesta în instanța soluția acestuia, conform prevederilor art. 35, alin. 1 din Legea nr. 165/2013. Aceasta cu atât mai mult cu cat în art. 50 din Legea nr. 165/2013 se prevede că la data intrării în vigoare a prezentei legi [...] precum și orice dispoziție contrară prezentei legi se abrogă. Prin urmare, față de dispozițiile art.4 din Legea nr.165/2013 care prevăd că dispozițiile acestei legi se aplică și cauzelor în curs de soluționare cu privire la imobilele preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor judecătorești, cererea de constatare a calității de persoane îndreptățite urmează a fi respinsă ca urmare a admiterii excepției de prematuritate.

Cererea de acordare de măsuri în compensare cu un alt imobil, respectiv cel situat în C. -N., str. E. Racoviță nr.10 va fi respinsă întrucât pe de o parte este condiționată de stabilirea calității reclamanților de persoane îndreptățite, iar pe de altă parte, potrivit art.16 din Legea nr.165/2013 cererile de restituire care nu pot fi soluționate prin restituire în natură la nivelul entităților învestite de lege se soluționează prin acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte, care se determină potrivit art. 21 alin. (6) și (7).

În ceea ce privește petitele de constatare a faptului că procedura de acordare de despăgubiri este nefuncțională acesta urmează a fi respinsă, în condițiile în care nu există un titlu de stabilire a îndreptățirii reclamanților la

despăgubiri. În același sens sunt și considerentele referitoare la suspendarea procedurii prevăzute de Legea nr.247/2005.

Cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.4 din capitolul I al Legii nr.165/2013 față de dispozițiile art.15 alin.1 și 2 din Constituția României invocată de reclamanți, tribunalul reține :

Punctul de vedere al reclamanților este că art. 4 din Legea nr.165/2013 este neconstituțional întrucât se aplică retroactiv.

Conform art. 4 din Legea nr. 165/2013 "Dispozițiile prezentei legi se aplica cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile investite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii - pilot din 12 octombrie 2010 pronunțata în cauza M. Atanasiu și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi." Potrivit art.15 din Constituția României Legea dispune numai pentru viitor cu excepția legii penale mai favorabile. Art.4 din Legea nr.165/2013 nesocotește dispozițiile constituționale anterior menționate și dispun cu efect retroactiv asupra unor situații juridice născute anterior.

Punctul de vedere al P. ui municipiului C. -N. este în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Apreciază că dispozițiile Legii nr.165/2013 creează cadrul legislativ care să garanteze realizarea dreptului la restituire indiferent dacă este vorba de restituire în natură sau despăgubiri. Prin adoptarea actului legislativ, legiuitorul nu neagă existența sau întinderea despăgubirilor și imobilelor restituite, constatate prin hotărâri judecătorești și nu refuză punerea în aplicare a acestora. Măsura adoptată este de uniformizare a soluțiilor în ceea ce privește procedura de restituire și eficientizare a procedurilor.

Soluția legislativă nu aduce atingere înseși substanței drepturilor revendicatorilor, aceștia având posibilitatea, după perioada de suspendare prevăzută în textul legal să își valorifice drepturile asupra imobilelor preluate abuziv. Totodată, a aplica anumite texte legale persoanelor care se află în aceeași situație cu cei care nu au introdus cererile de chemare în judecată decât după apariția Legii nr.165/2013 ar crea o stare de inechitate și inegalitate între persoane care au aceleași drepturi subiective. Consideră că măsurile dispuse sunt în concordanță cu dispozițiile constituționale.

Punctul de vedere al instanței este în sensul că dispozițiile art.4 din Legea nr.165/2013 nu încalcă dispozițiile art.15 din Constituția României.

Dispozițiile cuprinse în Legea nr.165/2013, inclusiv cele din art.4 sunt în mare măsuri dispoziții de procedură. Ori dispozițiile de procedură sunt de imediată aplicabilitate, cu excepția cazului în care legea prevede altfel. Practic s-a urmărit ă eficientizare a procedurii de restituire pornind de la necesitarea stabilirii unei balanțe cu privire la numărul notificărilor soluționate ți al celor nesoluționate al bunurilor care pot fi restituite în natură sau date în compensare și abia apoi să se continue procedura. Se evită astfel posibilitatea de a se dispune restituirea în compensare a aceluiași bun de către instanțe mai multor proprietari.

Întrucât tribunalul apreciază că potrivit dispozițiilor art.29 alin.2 din Legea nr.47/1992 dispoziția legală este aplicabilă în cauză și că până în prezent curtea nu s-a pronunțat asupra acesteia, urmează să admită cererea reclamanților și să înainteze sesizarea curții pentru a se pronunța.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții A. E., A. N. G., A. L. B., A. L. C., A. E. G., A. L. M.

și A. K. cu domiciliul procesual ales la A. K. în C. -N., str. P., nr.13, ap.2, jud. C. împotriva pârâtului P. municipiului C. -N. pentru constatare și obligare la acordarea de măsuri în compensare.

Admite excepția prematurității invocată de pârât.

Admite cererea de sesizare a Curții Constituționale și dispune sesizarea Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.4 din capitolul I al Legi nr.165/2013 față de dispozițiile art.15 din Constituția României.

Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 22 octombrie 2013

Președinte, Ana-SS

Grefier,

C. -G. H.

C.H. 29 Octombrie 2013 Red. S.S./ Tehnored C.H. 6 ex._

← Încheierea civilă nr. 85/2013. Legea 10/2001		Decizia civilă nr. 473/2013. Legea 10/2001 →

Sentința civilă nr. 520/2013. Legea 10/2001

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 520/2013. Legea 10/2001