Succesiuni succesive. Compunerea masei succesorale. Partaj
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj - Secţia I-a civilă, decizia nr. 624 din 6 martie 2014
Prin acţiunea înregistrată la Judecătoria Zalău, astfel cum a fost modificată şi precizată, reclamantul S.I. a chemat în judecată pârâtul S.T., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să stabilească masa succesorală după defunctul S.I., decedat la 05.02.1982, ca fiind compusă din cota de 1/2 din imobilul compus din teren intravilan în suprafaţă de 250 mp şi una casă de locuit cu anexe gospodăreşti situat în loc. Horoatu Cehului nr. ..., actual nr. ..., or. Cehu Silvaniei, înscris în c.f. 110 Horoatu Cehului nr. top. 10-11, să constate masa succesorală după defuncta soţie supravieţuitoare a primului decedat, S.A., decedată la 12.04.1990, compusă din cota de 5/8 din acelaşi imobil, să constate că au calitate de moştenitori reclamantul şi pârâtul, în cote egale şi să dispună ieşirea din indiviziune prin atribuirea fiecărei părţi a cotelor care li se cuvin asupra imobilului.
A mai solicitat reclamantul anularea titlurilor de proprietate nr. 43334/23125/1993 şi nr. 43334/23127/1993 eliberate în favoarea pârâtului şi suplimentarea masei succesorale rămase după defuncta S.A. cu terenul grădină de lângă casă, vie în suprafaţă de 518 mp, curţi-construcţii în suprafaţă de 780 mp, fâneţe în suprafaţă de 9239 mp şi arabil în suprafaţă de 2681 mp.
Prin Sentinţa civilă nr. 1346 din 10 mai 2013 Judecătoria Zalău a admis în parte acţiunea precizată şi modificată introdusă de reclamantul S.I., împotriva pârâtului S. T..
A constatat că imobilul compus din teren intravilan în suprafaţă de 250 mp şi una casă de locuit cu anexe gospodăreşti situat în loc. Horoatu Cehului nr. ..., actual nr. ..., or. Cehu Silvaniei, înscris în c.f. 110 Horoatu Cehului nr. top. 10-11 se află în indiviziunea celor 2 părţi, fiecare având o cotă de 1/2 parte, dobândită în mod
succesiv prin devoluţiune succesorală legală de la părinţii lor, S.I., decedat la 05.02.1982 şi S.A., decedată la 12.04.1990.
A constatat că valoarea reală a imobilului aflat în indiviziune este 107.930 lei. Constată că, din această valoare, pârâtul deţine împotriva reclamantului o creanţă în valoare de 39.841 lei reprezentând 1/2 din sporul total de valoare adus imobilului în cuantum de 79.682 lei, constând în construcţiile noi adăugate gospodăriei şi îmbunătăţirile aduse celor vechi.
A dispus ieşirea din indiviziune prin atribuirea imobilului în proprietatea exclusivă a pârâtului şi obligarea acestuia la plata sumei de 14.124 lei în favoarea reclamantului, cu titlu de sultă.
A admis excepţia ridicată de pârât şi a respins ca având autoritate de lucru judecat capătul de cerere având ca obiect anularea titlurilor de proprietate eliberate în favoarea pârâtului.
A respins ca nefondat capătul de cerere având ca obiect suplimentarea masei succesorale cu imobile înscrise în titlurile de proprietate eliberate pârâtului.
A obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 4.276 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată proporţionale, rămase după compensare.
În motivarea hotărârii prima instanţă a reţinut că, potrivit certificatului de moştenitor nr. 899 / 01 noiembrie 1990 emis de notariatul de Stat Judeţean Sălaj, face parte din masa succesorală a defunctei S.A., decedată la data de 12.04.1990, cota de 5/8 parte din imobilul compus din teren intravilan în suprafaţă de 250 mp şi una casă de locuit cu anexe gospodăreşti situat în loc. Horoatu Cehului nr. ..., actual nr. ..., or. Cehu Silvaniei, înscris în c.f. 110 Horoatu Cehului nr. top. 10-11.
Au calitatea de moştenitori ai defunctei, potrivit aceluiaşi certificat de moştenitor, cei doi fii, reclamantul şi pârâtul, în cote egale de 1/2 părţi.
Succesiunea constă în cota de 5/8 parte din imobil deoarece, anterior, a decedat soţul defunctei şi tatăl celor doi, reclamantul şi pârâtul, care a deţinut 1/2 parte din imobilul tabular, fapt necontestat de niciuna dintre părţi. Soţul predecedat al defunctei, S.I., a murit la data de 05.02.1982, şi succesiunea lui s-a deferit soţiei supravieţuitoare, pe o cotă de 1/4 parte, cealaltă cotă de 3/4 parte revenind în cote părţi egale celor doi fii, reclamantul şi pârâtul, fapt de asemenea necontestat de către niciuna dintre părţi.
Prin urmare, simplificând, reclamantul şi pârâtul au moştenit pe cote egale de 1/2 părţi masa succesorală rămasă după părinţii lor, compusă exclusiv din imobilul teren intravilan în suprafaţă de 250 mp cu una casă de locuit cu anexe gospodăreşti situat în loc. Horoatu Cehului nr. ..., actual nr. ..., or. Cehu Silvaniei, înscris în c.f. 110 Horoatu Cehului nr. top. 10-11.
Imobilul a fost identificat prin 2 expertize tehnice dispuse în cauză. Valoarea de circulaţie a imobilului a fost stabilită la 107.930 lei, conform celei de-a doua expertize, diferenţele nefiind semnificative.
Fapt este însă că pârâtul, pe timpul cât reclamantul s-a aflat în afara graniţelor ţării, adică începând cu anul 1982, şi exercitând posesia exclusivă asupra imobilului după decesul ultimului părinte, a realizat edificate noi şi a adus îmbunătăţiri semnificative celor vechi, valoarea acestora fiind de 79.682 lei, din nou diferenţele dintre cele două expertize nefiind majore sub aspectul valorilor calculate. Astfel, pârâtul a realizat o construcţie bar şi terasă, precum şi 2 garaje-atelier şi alte anexe agricole, iar starea imobilelor vechi - casă şi anexe gospodăreşti - a modificat-o şi a înnoit-o într-un mod substanţial, aşa cum rezultă edificator din ambele expertize efectuate în cauză.
Instanţa a extras valoarea construcţiilor noi (67.180 lei) şi a adăugat valoarea îmbunătăţirilor aduse celor vechi (12.502 lei), rezultând valoarea totală de 79.682 lei a sporului de valoare adus imobilului.
Prin urmare, valoarea masei succesorale va fi diminuată cu această valoare care reprezintă sporul creat de pârâtul coindivizar prin forţe proprii, pe care acesta l-a invocat prin întâmpinare şi care îi conferă un drept de creanţă egal cu jumătate din valoarea sporului, dar pe care nu l-a solicitat prin cerere reconvenţională şi nu îi poate fi acordat, căci instanţa s-ar pronunţa extra petita.
Imobilul va fi atribuit pârâtului, care a adus atâtea îmbunătăţiri şi a folosit imobilul nestingherit de fratele său reclamant, până după anul 2008, când acesta a făcut demersuri judiciare pentru anularea titlurilor de proprietate dobândite exclusiv de pârât asupra altor imobile care s-au aflat în proprietatea părinţilor defuncţi.
Prin decizia civilă nr. 165 din 19.11.2013 pronunţată de Tribunalul Sălaj s-a admis apelul declarat de pârâtul Ş.T., împotriva Sentinţei civile nr. 1346 din 10 mai 2013 a Judecătoriei Zalău.
S-a schimbat hotărârea atacată în ceea ce priveşte valoarea masei succesorale, cota ce compune masa succesorală şi sulta.
Judecând cauza sub aceste aspecte s-a constatat că valoarea masei partajabile este de 28.248 lei, cota ce compune masa succesorală a defunctei, Şut Ana este de 5/8 respectiv valoric 17.655 lei, iar sulta este de 8.827,5 lei, în loc de 14.124 lei.
S-au păstrat restul dispoziţiilor sentinţei.
A fost obligat reclamantul Ş.I. la 1.210 lei, cheltuieli de judecată în apel către pârât.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Potrivit certificatului de moştenitor nr. 899 din 01 noiembrie 1990 emis de Notariatul de Stat Sălaj, face parte din masa succesorală a defunctei Ş.A. decedată la data de 12.04.1990, cota de 5/8 parte din imobilul compus din teren intravilan în suprafaţă de 250 mp şi una casă de locuit cu anexe gospodăreşti situat în localitatea Horouatul Cehului, nr. 59, actual nr. 61, oraş Cehu Silvaniei înscris în C.F. nr. 110 Horouatul Cehului nr. top. 10 - 11 ( f. 10 - dosar fond).
Deci succesiunea defunctei constă în cota de 5/8 parte din imobilul în litigiu, deoarece anterior a decedat soţul defunctei şi tatăl pârâţilor, care a deţinut / parte din imobilul tabular, fapt necontestat de părţi.
Prin urmare reclamantul şi pârâtul sunt moştenitorii defunctei Ş.A., respectiv succesiunea acesteia se compune din cota de 5/8 părţi din casa de locuit cu anexe gospodăreşti şi 250 mp teren aferent situate în localitatea Horouatul Cehului, nr. 61 stabilită prin Certificatul de moştenitor nr. 899 din 16 noiembrie 1990, act opozabil ambelor părţi.
În cazul în speţă valoarea de circulaţie a imobilului stabilită prin cea de a doua expertiză este de 107.930 lei la care pârâtul a realizat edificate noi şi a adus îmbunătăţiri semnificative celor vechi, valoarea acestora fiind de 79.682 lei, din care valoarea construcţiilor noi este de 67.180 lei, iar valoarea îmbunătăţirilor aduse celor vechi este de 12.502 lei. Prin urmare valoarea masei succesorale va fi diminuată cu sporul de valoare adus de pârât, adică suma de 79.682 lei. Deci valoarea masei partajabile va fi de 28.248 lei, adică diferenţa dintre valoarea de circulaţie a imobilului şi valoarea sporului adus de pârât.
Astfel 5/8 părţi din 28.248 lei reprezintă 17.655 lei din care cota de / parte revine la fiecare moştenitor câte 8.827,5 lei. Deci reclamantului i se cuvine sulta de
8.827,5 lei şi nu 14.124 lei, cum a dispus prima instanţă.
În privinţa cheltuielilor de judecată la care a fost obligat pârâtul către reclamant a fost reţinut că prin întâmpinarea depusă la termenul de judecată din 22 aprilie 2010 S.T. a arătat că nu mai este necesar a se stabili masa succesorală după defuncta Ş.A., fapt ce rezultă din Certificatul de Moştenitor nr. 899 din 16 noiembrie 1990, motiv pentru care consideră că ambele capete de cerere în constatare sunt lipsite de interes juridic, iar la celelalte două capete de cerere s-a opus cu excepţia ieşirii din indiviziune asupra masei succesorale stabilită prin certificatul de moştenitor nr. 899/1990, necontestat de părţi.
Tocmai de aceea cheltuielile de judecată suportate de ambele părţi au fost compensate, iar în urma compensării pârâtul a fost obligat la plata sumei de 4.276 lei către reclamant.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul S.I. solicitând modificarea deciziei civile nr. 165/2013 a Tribunalului Sălaj.
În motivare s-a arătat că în mod greşit s-a exclus de către instanţa de apel partea de moştenire rămasă de la tatăl său deşi prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat atribuirea cotei de / din casa de locuit şi terenul aferent precum şi din suprafeţele dobândite după decesul părinţilor. Nici reclamantul şi nici pârâtul nu posedă certificatul de moştenitor care să includă partea tatei inclusă ca moştenire.
S-a mai arătat că atât prin sentinţă, cât şi prin decizie s-a reţinut greşit că suprafaţa de teren aferentă casei de locuit cu anexă este de 250 m.p., nerezultând ce sa întâmplat cu diferenţa până la 500 m.p. rămasă de la tată.
Pârâtul a dobândit în mod legal tot restul suprafeţelor de teren ale tatălui de cca. 8 ha. dar se impune să se aducă modificările masei succesorale prin includerea şi a părţii de moştenire obţinută de la tată şi reconsiderarea partajării între reclamant şi pârât.
S-a mai învederat că în mod greşit s-a reţinut prin decizia tribunalului cu privire la suma de 12.502 lei care a fost considerată ca reprezentând contravaloarea îmbunătăţirilor făcute de către pârât la imobilele din masa succesorală, omiţându-se faptul că în imobile a locuit atât pârâtul cât şi reclamantul, pârâtul reparând numai distrugerile cauzate exclusiv de către acesta la imobile. S-a făcut referire şi la o investiţie a reclamantului în gospodărie, acesta arătând că a achiziţionat un tractor în valoare de 40.000 lei, înregistrat ilegal de către pârât pe numele fiului său. În aceste condiţii s-a arătat că se impune ca masa succesorală să nu fie diminuată, iar suma de 12.502 lei să-şi menţină rolul şi interpretarea din sentinţa civilă nr. 1346/2013 a Judecătoriei Zalău.
S-au făcut de asemenea referiri la valoarea imobilului reţinute de către instanţe, analizându-se şi criticându-se concluziile raportului de expertiză avut în vedere la pronunţarea soluţiei, raport de expertiză întocmit de către expertul N. În acest sens, s-a arătat că se impune o reanalizare şi reconsiderare a estimărilor din rapoartele de expertiză pentru punerea lor într-o situaţie neutră şi obiectivă.
Reclamantul a făcut şi precizări privitoare la modalitatea în care a decurs administrarea probaţiunii în cauză din punctul de vedere al expertizelor încuviinţate.
S-a mai solicitat exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată stabilite în faza apelului, dovedindu-se că susţinerile din cererea de apel privind calculele greşite nu sunt întemeiate.
Reclamantul a înţeles de asemenea să învedereze instanţei motivele pentru care nu a înţeles să angajeze avocat în vederea formulării cererii de recurs solicitând să se aibă în vedere faptul că nu are cunoştinţe de specialitate, nefiind în măsură să folosească o terminologie juridică adecvată.
În apărare, intimatul S.T. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca inadmisibil a recursului, în subsidiar solicitându-se respingerea acestuia ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că criticile din recurs vizează aspecte de netemeinicie care se circumscriu dispoziţiilor art. 304 pct. 10 şi 11 C.pr.civ., dispoziţii abrogate prin Legea nr. 219/2005, respectiv OUG nr. 138/2000.
Sentinţa pronunţată în primă instanţă a fost în mod justificat modificată în apel, fiind greşite calculele instanţei care în raport de valoarea de 28.248 lei din raportul de expertiză şi cota de 5/8 parte din certificatul de moştenitor după S.A. a stabilit sulta cuvenită reclamantului, în realitate aceasta fiind în valoare de 8.827,5 lei.
Atâta timp cât reclamantul s-a opus apelului formulat, în mod corect a fost obligat şi la plata cheltuielilor de judecată.
Referitor la analiza raportului de expertiză s-a arătat că ceea ce susţine reclamantul este părerea proprie, nerelevantă raportat la expertizele efectuate în cauză.
În ceea ce priveşte celelalte bunuri, inclusiv terenuri, acestea nu au constituit obiectul judecăţii.
Analizând recursul declarat de reclamantul S.I. împotriva deciziei civile nr. 165 din 19.11.2013 a Tribunalului Sălaj, Curtea reţine următoarele:
În ceea ce priveşte critica privind modul de calcul al sultei cuvenite reclamantului, raportat la valoarea masei succesorale, se constată că recursul declarat este întemeiat.
Din cuprinsul cererii de chemare în judecată formulată de reclamant, astfel cum aceasta a fost precizată prin scriptul anexat la fila 45 din dosarul de fond, rezultă că s-a solicitat dezbaterea masei succesorale atât după defunctul S.I. senior, cât şi după defuncta S.A., părinţii celor două părţi- persoane fizice din dosar.
În aceste condiţii, în mod corect a dezbătut judecătoria masa succesorală după cei doi defuncţi, referitor la defuncta S.A. existând un certificat de moştenitor emis de Notariatul de Stat Judeţean Sălaj sub nr. 899/01.11.1990. În consecinţă, în masa succesorală rămasă după părinţi a intrat întreg imobilul situat în localitatea Horoatu Cehului compus din teren în suprafaţă de 250 m.p., casă de locuit şi anexe gospodăreşti, în valoare de 107.930 lei, din această valoare fiind scăzută valoarea construcţiilor noi şi a sporului de valoare adus de către pârât construcţiilor vechi, în final valoarea avută în vedere pentru masa partajabilă fiind de 28.248 lei. Raportat la această valoare sulta cuvenită reclamantului este de 14.124 lei, astfel cum a fost calculată în primă instanţă, reprezentând contravaloarea cotei de */2 parte din masa succesorală.
În ceea ce priveşte celelalte critici formulate prin cererea de recurs, toate acestea privesc temeinicia deciziei pronunţate de către instanţa de apel, relevant fiind şi faptul că împotriva sentinţei civile nr. 1346/2013 a Judecătoriei Zalău a declarat apel numai pârâtul S.T., iar nu şi reclamantul, în aceste condiţii o mare parte din soluţia pronunţată în primă instanţă rămânând irevocabilă.
Oricum, astfel cum s-a invocat prin întâmpinare, criticile reclamantului privind valorile bunurilor din masa succesorală şi a sporului de valoarea adus de către pârât, reţinute de către instanţă, nu pot fi încadrate în niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C.pr.civ. în forma în vigoare aplicabilă în cauză raportat la data înregistrării acţiunii, aceste valori fiind stabilite ca urmare a modului de interpretare a probaţiunii administrate în cauză.
Referitor la suprafaţa de teren care face parte din masa succesorală se constată că reclamantul însuşi a indicat-o ca fiind de 250 m.p., iar nu 500 m.p. cum susţine în recurs, instanţa de judecată pronunţându-se deci în limitele în care a fost investită prin
cererea precizată formulată de către reclamant. Aceasta şi ţinând cont de faptul că petitul având ca obiect anularea titlurilor de proprietate eliberate în favoarea pârâtului a fost respins de către instanţa de fond, în consecinţă fiind respins şi petitul având ca obiect suplimentarea masei succesorale cu imobilele din aceste titluri, soluţia pronunţată în acest sens rămânând irevocabilă în condiţiile în care reclamantul nu a formulat apel împotriva sentinţei pronunţate de judecătorie.
În consecinţă, în temeiul art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 312 alin. 3 C.pr.civ. Curtea va admite recursul declarat de reclamantul S.I. împotriva deciziei civile nr. 165 din 19.11.2013 a Tribunalului Sălaj, pe care o va modifica în sensul că în temeiul art. 296 C.pr.civ. va respinge apelul declarat de pârâtul S.T. împotriva sentinţei civile nr. 1346 din 10.05.2013 a Judecătoriei Zalău pe care o va menţine în totalitate. Prin urmare vor fi înlăturate şi cheltuielile de judecată stabilite în sarcina reclamantului în faza apelului.
| ← Contract individual de muncă. Modificare unilaterală de... | Succesiune. Partaj. Respectarea criteriilor prev. de art. 673^9... → |
|---|
