Casare cu reţinere în vederea administrării de probe suplimentare. Rejudecare printr-o altă decizie, separată
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, decizia nr. 208/R din 7 aprilie 2015
I. Prin cererea formulată, astfel cum a fost precizată, reclamantul D.I. a formulat contestaţie împotriva dispoziţiei nr. 1173 din 30.06.2004 emisă de Primarul oraşului Beclean şi a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Primarul, Primăria, Consiliul Local Beclean, L.E., L.B., Banca C. - Sucursala Bistriţa-Năsăud, Ministerul Finanţelor Publice:
- să se constate nulitatea dispoziţiei nr. 1173 din 30.06.2004
- să se constate calitatea sa de persoană îndreptăţită la restituirea imobilului
solicitat;
- să se constate că pârâţii de rândul 4-5 sunt moştenitorii defuncţilor L.D. şi S., decedaţi în 1944;
- să se constate că masa succesorală rămasă în urma def L.D. şi S. se compune din imobilul înscris în CF 353 Beclean nr. top 1158, 1159/1, 1157/2/2, 1159/2 transcris astfel: 1158/1, 1159/1, 1159/2/1, 1157/2/2/1, în CF 3865, iar 1158/2, 1159/2/2, 1157/2/2/2 în CF 353 Beclean;
- să se constate că între el şi pârâţii L.E. şi L.B. a intervenit un contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată cu privire la cota de % parte din imobilul înscris în CF 353 Beclean nr. top 1158, 1159/1, 1159/2, 1157/2/2 transcris în parte în CF 3865 şi 353 Beclean;
- să se pronunţe o hotărâre care să ţină loc de act autentic de întabulare;
- să se dispună restituirea în natură a cotei de V2 parte din imobilul teren şi obligarea la măsuri reparatorii pentru construcţii cu subrogarea în drepturile statului pentru cota de teren restituită din CF 3865 Beclean, în cadrul contractului de concesiune încheiat cu pârâta de rândul 6;
- să se dispună întabularea dreptului de proprietate în CF;
- cu cheltuieli de judecată.
II. Prin sentinţa civilă nr. 741/F din 17 aprilie 2014 a Tribunalului Bistriţa Năsăud, pronunţată în rejudecare în dosarul nr. .../2006*, s-a admis în parte cererea formulată de reclamantul D.I., continuată de moştenitoarea D.M., în contradictoriu cu pârâţii Oraşul Beclean, Primarul oraşului Beclean şi Banca C. S.A.
În consecinţă, a fost anulată dispoziţia nr. 1173/30.06.2004, emisă de Primarul oraşului Beclean.
S-a constatat că defunctul D.I. are calitatea de persoană îndreptăţită pentru acordarea măsurilor reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001 în ce priveşte cota de V2 parte din imobilele casă şi teren în suprafaţă de 1849 mp, identificate cu nr. top iniţial 1158, 1159/1 şi 1157/2/2.
S-a dispus restituirea în natură a terenului de 519 mp, identificat şi delimitat de expertul T.M. între punctele A, B, C şi D din schiţa ce face parte din raportul de expertiză, cu subrogarea persoanei îndreptăţite în drepturile concedentului Primăria Oraşului Beclean.
S-a dispus acordarea măsurilor compensatorii în echivalent pentru cota de V2 parte din construcţie, în prezent demolată, şi pentru diferenţa de 405,50 mp teren, în condiţiile capitolului III a Legii nr. 165/2013.
S-a respins cererea de restituire în natură a diferenţei de teren de 405,50 mp.
Au fost obligaţi pârâţii Oraşul Beclean şi Primarul oraşului Beclean să plătească reclamantei suma de 3287 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în toate ciclurile procesuale.
III. Prin decizia civilă nr. 11/R din 25 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosarul nr. .../2006*, s-a admis recursul declarat de reclamanta D.M. împotriva sentinţei civile nr. 741 din 17.04.2014 a Tribunalului Bistriţa Năsăud, pronunţată în dosarul nr. ... /2006*, care a fost casată şi s-a reţinut cauza spre rejudecare.
Cu privire la recursul declarat, Curtea a avut în vedere că potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 10/2001, imobilele preluate abuziv de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 06 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechiziţiilor şi nerestituite se restituie în natură sau în echivalent, când restituirea în natură nu mai este posibilă, în condiţiile prezentei legi.
Complementar, prin alin. 2 al aceluiaşi articol se stabileşte că în cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă, se vor stabili măsuri reparatori prin echivalent.
Aceste prevederi legale au caracter imperativ, respectarea lor fiind, cu evidenţă, obligatorie, iar din cuprinsul lor rezultă cu claritate că, în înţelesul legii, regula este reprezentată de restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv, numai în situaţia în care restituirea în natură nu este posibilă legea îngăduie, cu titlu subsidiar, a se acorda măsuri reparatorii în echivalent.
În procesul de faţă prima instanţă a stabilit în mod corect că suprafaţa de 519 mp teren, identificată şi delimitată de expertul T.M. între punctele A, B, C şi D din schiţa ce face parte din raportul de expertiză (f.123 dosar Tribunal, rejudecare), poate fi restituită în natură reclamantei, cu subrogarea acesteia în drepturile concedentului Primăria oraşului Beclean. Pe deplin justificat a reţinut prima instanţă că prin situarea ei în intravilanul oraşului Beclean, prin suprafaţa şi configuraţia ei această parcelă poate fi bine exploatată.
Susţinerile contrare ale reclamantei nu au putut fi, prin urmare, primite, nevăzându-se motivele (pe care, de altfel, nici reclamanta recurentă nu le-a evocat) pentru care concluziile primei instanţe ar trebuie considerate eronate.
Corect a stabilit prima instanţă şi că nu s-ar putea dispune substituirea reclamantei în drepturile concedentei Primăria oraşului Beclean şi în ce priveşte terenul de sub construcţia edificată în anul 1993 de către Banca C. S.A., câtă vreme este vorba despre o construcţie edificată ulterior preluării abuzive de către stat a imobilului. Se opun solicitării reclamantei dispoziţiile art. 10 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora în cazul în care pe terenurile preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcţii autorizate, persoana îndreptăţită va obţine restituirea în natură a părţii de teren rămasă liberă, iar pentru suprafaţa ocupată de construcţii noi, cea afectată servituţilor legale, spaţiilor verzi stabilite potrivit Legii nr. 24/2007, precum şi altor amenajări de utilitate publică ale localităţilor urbane şi rurale măsurile reparatori se stabilesc în echivalent.
Singurul aspect cu privire la care prima instanţă a lăsat nelămurită situaţia reclamantei este însă acela care priveşte asigurarea accesului reclamantei la suprafaţa de 519 mp teren ce i-a fost restituită în natură, în condiţiile în care această parcelă de teren, fiind înconjurată de alte proprietăţi şi în considerarea noii ei situaţii juridice rezultate din hotărârea Tribunalului este izolată de orice drum public, nefiind constituiră o cale de acces adecvată.
În legătură cu aceasta, Curtea a observat, totodată, că atât din schiţa de dezmembrare întocmită de expertul T.M. (f. 123 dosar Tribunal, rejudecare), cât şi din fotografiile ataşate de expert raportului de expertiză (f. 134-139 dosare Tribunal, rejudecare) rezultă că de-a lungul construcţiei edificate de B.C.R. S.A. pe parcela în suprafaţă de 1095 mp teren se află o porţiune de teren neocupată de construcţii, însă pe care se află amplasată o alee betonată care duce către parcela în suprafaţă de 519 mp teren ce i-a fost restituită în natură reclamantei potrivit hotărârii primei instanţe.
Astfel fiind, este necesar a se stabili, prin probe suplimentare, care este situaţia acestei suprafeţe de teren, analizându-se în ce măsură ea ar putea face, în totul sau în parte, obiectul restituirii către reclamantă, cu eventuala substituire a acesteia în drepturile concedentului Primăria oraşului Beclean.
IV. Analizând cererea de chemare în judecată în limitele considerentelor deciziei de casare şi având în vedere probele administrate în rejudecare, Curtea reţine următoarele:
În primul rând se impune a se face precizarea că obiectul rejudecării îl constituie numai suprafaţa de teren identificată în decizia de casare ca fiind situată de-a lungul construcţiei edificată de către B.C.R. S.A. pe terenul concesionat în favoarea sa , şi care ar putea constitui o cale de acces către parcela de 519 m.p. restituită în natură în favoarea reclamantei prin sentinţa civilă nr. 741/2014 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud. În ceea ce priveşte restul suprafeţelor de teren care fac obiectul cauzei, soluţia pronunţată de către instanţa de fond a fost apreciată ca fiind legală şi temeinică prin decizia nr. 11/2014 a Curţii de Apel Cluj, astfel cum rezultă din considerentele acesteia.
Prin raportul de expertiză întocmit de către exp. T.M., depus la dosar la data de 26.02.2015, s-a arătat că parcela în suprafaţă de 519 mp. restituită în natură reclamantei nu are ieşire la calea publică în nici o altă variantă decât cea existentă în prezent, respectiv din str. M., nici o altă alternativă nefiind viabilă.
În ceea ce priveşte terenul care ar putea constitui calea de acces către terenul restituit în favoarea reclamantei, s-a arătat că acesta are o suprafaţă de 350 mp., putând fi restituit în principiu în natură în favoarea reclamantei, care să se substituie în drepturile concedentului, având deci acelaşi regim juridic ca şi terenul în suprafaţă de 519 mp. restituit deja în natură reclamantei, dar prin restituire pârâta B.C.R. S.A. nu va mai avea acces la garajele edificate pe terenul concesionat, garaje situate în spatele sediului băncii.
Soluţia indicată de către expert a fost aceea de a propune restituirea în natură în favoarea reclamantei a suprafeţei de 350 mp. teren identificat în planul de situaţie anexat la fila 39 din dosar, condiţionat însă de asigurarea accesului pârâtei B.C.R. la încăperile cu destinaţia de anexe tehnice, garaje şi centrală termică.
Având în vedere faptul că raportat la prevederile art.9 din Legea nr. 10/2001 imobilele nu pot fi restituite în natură decât libere de orice sarcini, nu este posibilă restituirea în favoarea reclamantei şi a suprafeţei de 350 mp. identificată de către expert, nefiind admisibilă grevarea acestei suprafeţe de teren de un drept se servitute de trecere care să asigure accesul pârâtei B.C.R. S.A la o parte din construcţiile aflate în proprietatea sa,astfel cum a propus expertul.
În condiţiile în care accesul pârâtei B.C.R. S.A. la anexele clădirii edificate pe terenul preluat de către stat de la antecesorii reclamantei, concesionat în favoarea pârâtei B.C.R.
S.A., nu se poate face decât pe această suprafaţă de 350 mp. teren, acest teren nu poate fi considerat ca fiind liber în accepţiunea art.10 alin.2 din Legea nr. 10/2001, având destinaţia de cale de acces la o parte din construcţiile edificate în condiţii de legalitate de către B.C. R. S.A.
Deoarece s-a stabilit pe baza probelor administrate în rejudecare că nu se poate restitui în natură suprafaţa de teren care ar asigura accesul reclamantei la terenul în suprafaţă de 519 mp. restituit deja în natură în favoarea acesteia, stabilindu-se de asemenea că accesul reclamantei la teren nu se poate face pe o altă cale decât pe terenul rămas în proprietatea Statului Român, concesionat în favoarea pârâtei B.C.R. S.A., este evident că reclamanta este îndreptăţită să utilizeze această cale de acces la terenul său, în cazul în care se va refuza accesul, sau se va pune problema limitelor terenului pe care reclamanta are dreptul să-l folosească cu acest titlu, de servitute de trecere, această chestiune urmând a fi rezolvată în condiţiile dreptului comun, cu menţiunea că vor trebui avute în vedere considerentele prezentei hotărâri judecătoreşti, opozabilă atât proprietarului terenului cât şi concesionarului.
Prin urmare, Curtea apreciază că se impune acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent în condiţiile Legii nr. 165/2013 pentru terenul în suprafaţă de 405,50 mp. pentru care nu se poate dispune restituirea în natură, astfel cum s-a stabilit iniţial prin sentinţa civilă nr. 741/2014 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud.
Deşi reclamanta a arătat prin cererea de recurs că solicită acordarea cheltuielilor de judecată, acestea nu vor fi acordate raportat la prevederile art.274 alin.1 C.pr.civ., având în vedere faptul că nu au fost admise solicitările din recurs, fiind practic menţinută soluţia pronunţată de către instanţa de fond.
| ← Chemare în garanţie. Respingere ca tardivă | Motive de recurs. Pronunţare asupra ce nu s-a cerut şi... → |
|---|
