Revizuire. Înscrisuri noi. Neîndeplinirea condiţiei imposibilităţii prezentării înscrisurilor
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, decizia nr. 249/R din 5 mai 2015
I. Prin decizia civilă nr. 184/A din 10 decembrie 2014 a Tribunalului Bistriţa Năsăud, pronunţată în dosarul nr. 11583/99/2013 s-a respins excepţia tardivităţii formulării cererii de revizuire, excepţie invocată de intimata Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „ G. " Bucureşti.
S-a respins ce neîntemeiată cererea de revizuire formulată de revizuienţii I.R.R., D. (căsătorită G.) A.V.C., D.(căsătorită B.) M.D.A., pentru revizuirea deciziei civile nr. 129/2012 din 22.02.2012, pronunţată de Tribunalul Iaşi în dosarul nr. .../2009/a1, în contradictoriu cu intimaţii STAŢIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURĂ ŞI VINIFICAŢIE IAŞI, ACADEMIA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI SILVICE „ G. " BUCUREŞTI şi P. V.D.. Fără cheltuieli de judecată.
S-a reţinut de tribunal că, în ce priveşte prezenta cerere de revizuire, nu operează prezumţia de lucru judecat, sub aspectul ei pozitiv, aşa cum susţine intimata ASAS, justificat de faptul că, prin decizia irevocabilă nr.538/2014, dată de Curtea de Apel Iaşi, în dosarul nr..../2013, a fost respinsă cererea de revizuire a deciziei nr.342/2013, dată în recurs de Curtea de Apel Iaşi(f.182 prezentul dosar), prin care a fost respins recursul declarat împotriva deciziei nr. 129/2012 a Tribunalului Iaşi a cărei revizuire face obiectul prezentul dosar, iar, prin decizia civilă nr.858/2014, dată de Tribunalul Iaşi în dosarul nr..../99/ 2014 (f.206-211 prezentul dosar) a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire împotriva deciziei nr.129/2012 a Tribunalului Iaşi, dar acea cerere de revizuire a fost întemeiată pe alte înscrisuri considerate ca fiind noi de către recurenţi, înscrisuri care au fost eliberate
revizuienţilor de Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Iaşi la data de 12.12.2013 (respectiv ordonanţele de inscripţiune ipotecară nr.1003/01.08.1946 şi nr. 886/11.11.1946).
Referitor la temeinicia cererii de revizuire, tribunalul a reţinut că dispoziţiilor art. 322 pct.5 din codul de procedură civilă din 1865 prevăd cerinţele care trebuie îndeplinite cumulativ de înscrisul nou, pentru ca acesta să fie apt să determine revizuirea unei hotărâri judecătoreşti, respectiv: înscrisul trebuie să fi existat la data pronunţării hotărârii şi să fie descoperit ulterior; să nu fi putut fi înfăţişat instanţei dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţii sau să fi fost reţinute de partea potrivnică; să fie determinante pentru soluţionarea cauzei.
În prezenta revizuire, revizuienţii au apreciat ca fiind noi următoarele înscrisuri: contractul de împrumut cu ipotecă şi gaj agricol autentificat la data de 7 martie 1946, încheiat între I.E. şi Creditul Naţional Agricol (f.13-20 dosarul Tribunalului Iaşi), contract în cuprinsul căruia sunt menţionate şi ipotecile existente asupra imobilului obiect al ipotecii instituite prin acest contract, la data încheierii ului(f.17 acelaşi dosar); Ordonanţa de inscripţiune a ipotecii nr. 216/28 august 1945, înregistrată la Tribunalul Iasi, S. III-a (f.5-98 dosarul Tribunalului Iaşi); Ordonanţa de inscripţiune a ipotecii nr. 379/13 martie 1946, înregistrată la Tribunalul Iasi, S. III-a, prin care s-a înscris ipoteca din pentru 10.000 lei potrivit contractului de împrumut cu gaj din 7 martie 1946 (f.10-12 acelaşi dosar); Ordonanţa de inscripţiune a ipotecii nr. 631/11 mai 1946, înregistrată la Tribunalul Iaşi, S. IlI-a (f.22-24) şi Ordonanţa de inscripţiune a ipotecii nr. 201/18 mai 1942, înregistrată la Tribunalul Iasi, S. III-a (f.26-28 dosarul Tribunalului Iaşi), ordonanţe care conţin în cuprinsul lor şi menţiuni efectuate ulterior emiterii lor, menţiuni din care rezultă faptul că ipotecile înscrise prin aceste ordonanţe au fost radiate.
Tribunalul a reţinut că nici unul din înscrisurile pe care revizuienţii îşi întemeiază cererea de revizuire nu îndeplinesc cerinţele prevăzute de art.322 pct.5 C.prt.civ. incident, pentru a fi calificate înscrisuri noi, apte de a determina revizuirea unei hotărâri judecătoreşti.
S-a constatat că împrejurarea invocată de revizuienţi, pentru justificarea imposibilităţii prezentării înscrisurilor invocate în prezenta cerere de revizuire, înainte de soluţionarea irevocabilă a acţiunii în revendicare, nu constituie o împrejurare mai presus de voinţa revizuienţilor.
Astfel, toate înscrisurilor anterior arătate, existau la data pronunţării hotărârii judecătoreşti(decizia nr.190/2012 a Tribunalului Iaşi), a cărei revizuire se solicită şi singurii culpabili pentru nedepunerea lor la dosar sunt revizuienţii, deoarece aceştia nu au depus diligenţele necesare pentru obţinerea lor. Având calitatea de reclamanţi în acţiunea în revendicare imobiliară, soluţionată prin decizia a cărei revizuire o solicită, revizuienţii aveau sarcina de a proba faptul că imobilul a fost preluat la stat în mod abuziv şi, prin urmare, să depună toate înscrisurile pe care ei le considerau relevante pentru a dovedi că toate creditele, pentru care s-au instituit ipoteci asupra imobilului revendicat, au fost achitate şi ipotecile au fost radiate anterior preluării la Stat.
Susţinerile revizuienţilor în sensul că au fost în imposibilitate de a obţine înscrisurile pe care şi-au întemeiat cererea de revizuire nu sunt întemeiate întrucât instituţia în arhiva căreia se aflau aceste înscrisuri le-ar fi eliberat reclamanţilor dacă formulau o cerere în acest sens, aşa cum s-a şi întâmplat ulterior.
Aşa cum instanţa de apel, în baza actelor existente la dosar, a constatat că ipotecile înscrise prin anumite ordonanţe de inscripţiune ipotecară nu au fost radiate şi reclamanţii-revizuienţi trebuiau să sesizeze faptul că ipotecile nu figurează ca fiind radiate şi să solicite copia ordonanţelor respective de la Arhivele Naţionale, chiar în timpul cât procesual se afla pe rolul Tribunalului Iaşi.
Faptul că revizuienţii au „descoperit” înscrisurile, ca urmare a luării la cunoştinţă a considerentelor deciziei date în apel nu a putut fi apreciat ca şi situaţie de imposibilitate a
prezentării lor şi, aşa fiind, nici nu s-a putut constitui temei de reformare a hotărârii, deoarece astfel s-ar încălca autoritatea de lucru judecat.
În speţă, nu este îndeplinită nici cerinţa caracterului determinat al înscrisurilor depuse de revizuienţi, înscrisurile prezentate de revizuienţi nefiind înscrisuri care dacă ar fi fost cunoscute de instanţă, soluţia ar fi fost alta decât cea pronunţată.
Pentru a concluziona astfel, tribunalul a reţinut că nici din ordonanţele şi nici din contractul de împrumut cu gaj, depuse de revizuienţi, nu rezultă că au fost radiate ipotecile (garanţiile imobiliare), instituite prin ordonanţele nr.27 din 18 mai 1945, nr.281/1942 şi 324/1943, în privinţa cărora s-a reţinut că au fost executate silit de către Stat şi imobilul a fost preluat la stat ca urmare a executării silite a garanţiilor imobiliare, pentru neplata creditelor luate de autoarea revizuienţilor, potrivit Legii Creditului Naţional Agricol.
Pe de altă parte, au fost apreciate ca neîntemeiate şi susţinerile revizuienţilor în sensul că, din ordonanţele considerate ca fiind înscrisuri noi, reiese că ipotecile înscrise în baza acestor ordonanţe ar fost radiate la cererea Creditului naţional agricol întrucât, în toate menţiunile privind radierea ipotecilor, nu se face nicio referire la persoana sau instituţia care a solicitat radierea ipotecii şi nici la actele anexate cererii de radiere, fiind arătat doar numărul din Jurnalul de intrări în baza căruia s-a efectuat radierea şi data înregistrării solicitării de radiere, 11 iunie 1948, excepţie făcând ordonanţa nr. 201/18.05.1942, singura care a fost radiată la cererea Creditului naţional agricol, dar aceasta a fost radiată la data de16.04.1943, anterior contractării creditului din 7 martie 1946, (f.26 dosarul Tribunalului Iaşi). Că ipoteca instituită prin ordonanţa nr.201/1942 a fost radiată în anul 1943 reiese şi din contractul de împrumut cu gaj încheiat ulterior radierii, respectiv cel din 7 martie 1946, depus de revizuienţi, în care nu apare notată ca existând anterior încheierii acestui contract ipoteca înscrisă prin ordonanţa nr.201/1942 ((f.17 dosarul Tribunalului Iaşi).
De altfel, Tribunalul Iaşi (şi nici Curtea de Apel Iaşi, în recurs), nu a reţinut că imobilul a fost preluat la stat ca urmare a neplăţii creditului garantat cu ipoteca înscrisă prin ordonanţa nr.201/1942).
Nefiind îndeplinite cumulativ condiţiile impuse de textul legal, pentru ca înscrisurile invocate de revizuienţi să fie înscrisuri noi în sensul art.322 alin.5 C.pr.civ., tribunalul a respins cererea de revizuire ca neîntemeiată.
Intimaţii nu au solicitat cheltuieli de judecată în prezentul cadrul procesual.
II. Împotriva acestei decizii, revizuienţii I.R.R., D. (căsăt. G.) A.V.C. şi D. (căsăt. B.) M.D.A. au declarat recurs, solicitând instanţei modificarea în parte a deciziei recurate, în sensul admiterii cererii de revizuire, cu consecinţa desfiinţării deciziei civile nr. 129/22.02.2012 a Tribunalului Iaşi, pronunţată în dosarul nr. .../2009/a1 şi trimiterea cauzei aceluiaşi tribunal spre rejudecarea apelului declarat contra sentinţei civile nr. 1708/19.10.2011 a Judecătoriei Iaşi.
În motivarea recursului s-a arătat că hotărârea este dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, prin interpretarea greşită a dispoziţiilor art. 322 pct. 5 C.pr.civ., considerându-se că nu ar fi îndeplinită cerinţa ca înscrisurile să nu fi putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor.
În aplicarea corectă a dispoziţiilor legale trebuie să se reţină împrejurarea potrivit căreia la momentul judecăţii apelului şi a recursului nu s-a cunoscut despre existenţa menţiunilor de radiere a ipotecilor din registrul de inscripţiuni, dovezile de radiere fiind obţinute de către revizuienţi după ample demersuri la deţinătorul arhivei abia la data de 16 octombrie 2013.
În mod greşit se reproşează că nu s-au solicitat copiile ordonanţelor de inscripţiune ipotecară cât timp procesul se afla pe rolul Tribunalului Iaşi. Instanţa nu a observat faptul că la demararea procesului reclamanţii şi-au demonstrat dreptul de proprietate prin existenţa acestor acte, inscripţiuni ipotecare, pentru ca pe parcursul procesului să se găsească şi actele
de proprietate ale terenului, fapt care demonstrează eforturile făcute de către reclamanţi pentru a dobândi actele referitoare la proprietatea Ianculescu.
Făcându-se referire la modalitatea în care au fost preluate imobilele familiei Ianculescu şi la măsurile luate împotriva acestei familii, precum şi la fondul cauzei, s-a mai învederat că înscrisurile depuse la Tribunalul Bistriţa-Năsăud demonstrează multiplele demersuri efectuate la Arhivele Naţionale pentru obţinerea de înscrisuri şi cât de dificilă este identificarea înscrisurilor, invocându-se, de asemenea, perioada îndelungată în care sunt soluţionate cererile de solicitare de înscrisuri. În aceste condiţii, s-a apreciat că revizuienţilor le-a fost cu neputinţă să intre în posesia respectivelor înscrisuri înainte de judecarea apelului şi a recursului în acţiunea în revendicare.
S-a arătat de asemenea că în mod greşit s-a apreciat de către Tribunalul Bistriţa-Năsăud că nu ar fi îndeplinită nici cerinţa caracterului determinant al înscrisurilor pe care se sprijină cererea de revizuire. Deşi este adevărat că în înscrisurile depuse în revizuire nu se regăseşte o menţiune expresă cu privire la radierea celor 3 ipoteci, ceea ce s-a solicitat de către revizuienţi a fost a se trage prezumţia conform căreia dacă rezultă cu certitudine că atât o ipotecă anterioară celor 3 aflate în discuţia instanţelor de apel şi de recurs, cât şi 3 ipoteci ulterioare au fost radiate în anul 1948, cu atât mai mult cu cât în procesul-verbal de preluare în folosinţă şi administrare din 28.05.1952 nu se face referire la vreo datorie ipotecară sau la vreo inscripţie ipotecară, trebuie să se reţină că la data radierii ipotecilor ulterioare erau deja radiate şi cele 3 ipoteci la care au făcut referire instanţele care au soluţionat în căile de atac cererea de revendicare.
Un alt motiv de recurs invocat de către revizuienţi constă în aceea că hotărârea atacată cuprinde motive contradictorii. În mod greşit se motivează în decizia atacată că descoperirea înscrisurilor ca urmare a luării la cunoştinţă a considerentelor deciziei din apel, nu poate fi apreciată ca şi o situaţie de imposibilitate a prezentării lor, dacă numai în momentul la care sa primit decizia redactată s-a pus problema posibilităţii existenţei ipotecilor, respectiv a radierii sau nu a acestora, este evident că partea a fost în imposibilitate să prezinte înscrisurile în ciclul ordinar al procesului. Contradictorialitatea deciziei atacate rezultă din aceea că, pe de o parte, se susţine că reclamanţi ar fi trebuit să se preocupe de procurarea înscrisurilor în timpul judecării apelului, iar pe de altă parte, rezultând că doar în motivarea deciziei date în apel s-a adus în discuţie existenţa inscripţiilor cu privire la cele 3 ipoteci.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C.pr.civ.
III. Intimata ACADEMIA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI SILVICE „G. ”, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat (f.17).
În motivare s-a arătat că în mod corect a reţinut tribunalul că înscrisurile de care se prevalează revizuienţii nu reprezintă înscrisuri noi conform art. 322 pct. 5 C.pr.civ., acestea existând la data pronunţării hotărârii, din culpa exclusivă a revizuienţilor nefiind depuse la judecarea apelului. Aceste înscrisuri au fost obţinute printr-o simplă cerere adresată Serviciului Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale, cerere care putea fi formulată oricând.
Deşi revizuienţii susţin că au efectuat demersuri repetate la Arhivele Naţionale, nu dovedesc existenţa acestor demersuri.
Nici până în prezent revizuienţii nu au putut face dovada restituirii împrumuturilor de către autoarea lor, I.E., radierea ipotecilor nereprezentând „per se” dovada rambursării împrumuturilor, motivul radierii ipotecii fiind de fapt desfiinţarea Creditului Naţional Agricol şi preluarea imobilului de către stat liber de orice sarcini ca urmare a executării silite.
Acţiunea în revendicare formulată în anul 2009 a fost soluţionată irevocabil în anul 2013, revizuienţii având deci la dispoziţie 4 ani în care să efectueze demersuri la Arhivele Naţionale pentru obţinerea oricăror înscrisuri doveditoare a fi necesare.
Nu are relevanţă că revizuienţii au domiciliul stabil în străinătate, aceştia beneficiind de asistenţă juridică şi reprezentare calificată.
În mod corect a reţinut tribunalul şi faptul că existenţa acestor înscrisuri nu este în măsură să conducă la pronunţarea unei soluţii diferite de cea a instanţei de recurs, înscrisurile făcând doar dovada radierii tuturor ipotecilor existente odată cu preluarea imobilului de către stat, iar nu şi a faptului că aceste împrumuturi au fost achitate de către debitoarea I.E.. Nu întâmplător, radierea tuturor ipotecilor a avut loc la data de 11.06.1948, la această dată având loc naţionalizarea prin adoptarea Legii nr. 119/1948, iar la aceeaşi dată, Creditul Naţional Agricol încetându-şi existenţa. Acesta este deci motivul pentru care toate ipotecile au fost radiate, iar nu acele că împrumuturile au fost achitate de către debitoare I.E..
IV. Analizând recursul declarat de revizuienţii I.R.R., D. (căsăt. G.) A.V.C. şi D. (căsăt. B.) M.D.A. împotriva deciziei civile nr. 184/A din 10.12.2014 a Tribunalului Bistriţa Năsăud, Curtea reţine următoarele:
Astfel cum în mod corect a reţinut Tribunalul Bistriţa-Năsăud, condiţiile care trebuie îndeplinite cumulativ pentru cazul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 5 C.pr.civ., sunt următoarele: înscrisul invocat trebuie să fi existat la data pronunţării hotărârii atacate cu revizuire şi să fie descoperit ulterior; înscrisul să nu fi putut fi înfăţişat instanţei dintr-o împrejure mai presus de voinţa părţii sau să fi fost reţinut de către partea potrivnică; înscrisul să fie determinant pentru soluţionarea cauzei.
Având în vedere faptul că toate condiţiile trebuie îndeplinite cumulativ, este suficient ca una singură să nu fie îndeplinită pentru ca cererea de revizuire să nu fie considerată admisibilă.
În ceea ce priveşte condiţia imposibilităţii înfăţişării înscrisului dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţii, Curtea apreciază că în mod corect a reţinut tribunalul că aceasta nu este îndeplinită în cauză.
Din dosarul nr. .../99/2013 al Tribunalului Iaşi rezultă că revizuienţii au formulat cererea către Arhivele Naţionale - Serviciul Judeţean Iaşi numai la data de 03.10.2013, după soluţionarea irevocabilă a dosarului având ca obiect revendicare, răspunsul fiindu-le comunicat la data de 16.10.2013. Înscrisurile comunicate la acea dată sunt cele de care se prevalează revizuienţii în cauză.
Nu se pune deci problema imposibilităţii obţinerii acestor înscrisuri pe parcursul judecării cauzei, în perioada 2009 - 2013, înscrisurile fiind deţinute de către o instituţie publică care avea obligaţia să le elibereze, la solicitarea persoanelor interesate, la orice moment.
Imposibilitatea prezentării înscrisurilor care în opinia revizuienţilor atestă radierea ipotecilor nu poate fi susţinută pertinent raportat la momentul la care instanţa a făcut pentru prima dată referire la existenţa ipotecilor, în nici un caz nu acesta fiind sensul pct.5 al art.322 C.pr.civ., care impune condiţia imposibilităţii prezentării înscrisurilor dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţii.
Relevant din perspectiva imposibilităţii prezentării înscrisurilor este şi faptul că deşi revizuienţii susţin că numai din considerentele deciziei civile nr.129/22.02.2012 a Tribunalului Iaşi au luat la cunoştinţă despre existenţa ipotecilor, aceştia nu au făcut demersuri pentru depunerea înscrisurilor de care se prevalează în revizuire nici în timpul judecării recursului declarat împotriva acestei decizii, recurs soluţionat la data de 13.03.2013.
Ţinând cont de faptul că instanţa apreciază că nu este îndeplinită condiţia imposibilităţii prezentării înscrisurilor dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţii, în principiu nu se mai impune analizarea celorlalte condiţii ale acestui motiv de revizuire, chiar în cazul îndeplinirii celorlalte condiţii, nepunându-se problema schimbării soluţiei pronunţate asupra cererii de revizuire.
Deoarece instanţa de fond a înţeles să analizeze şi condiţia privind caracterul determinant sau nu al înscrisului prezentat în revizuire, se vor face câteva precizări şi referitor la îndeplinirea acestei condiţii.
Prin cererea de recurs revizuienţii arată că înscrisurile pe care se sprijină revizuirea nu cuprind vreo menţiune expresă cu privire la radierea celor 3 ipoteci înscrise în favoarea Creditului Naţional Agricol, ceea ce au solicitat aceştia fiind ca în urma rejudecării să se tragă o prezumţie cu privire la radierea ipotecilor la care s-a făcut referire de către instanţe în căile de atac formulate în dosarul având ca obiect revendicare imobiliară, pornind de la datele menţionate în aceste înscrisuri.
Rezultă deci că, astfel cum a reţinut şi Tribunalul Bistriţa -Năsăud, nu se pune problema caracterului determinant în soluţionarea cauzei a înscrisurilor invocate prin cererea de revizuire.
În ceea ce priveşte motivele contradictorii cuprinse în hotărârea atacată, Curtea constată că nu se verifică această critică, reţinerea instanţei în sensul că revizuienţii ar fi trebuit să se preocupe de procurarea înscrisurilor pe parcursul judecăţii cauzei în apel nefiind contradictorie cu faptul că despre existenţa inscripţiilor cu privire la cele 3 ipoteci s-a făcut menţiune doar prin decizia pronunţată în apel, a cărei revizuire se cere.
Prin urmare, având în vedere ansamblul considerentelor de mai sus, Curtea, în temeiul art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 7 şi 9 C.pr.civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de revizuienţii I.R.R., D. (căsăt. G.) A.V.C. şi D. (căsăt. B.) M.D.A. împotriva deciziei civile nr. 184/A din 10 decembrie 2014 a Tribunalului Bistriţa Năsăud, pronunţată în dosarul nr. ... /99/2013, pe care o va menţine ca legală.
Se reţine că prin întâmpinare intimata ACADEMIA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI SILVICE „G.” a arătat că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
| ← Contestaţie în anulare. Neanalizarea motivelor de recurs. NCPC | Ordonanţă preşedinţială. Plasament de urgenţă. Admitere. NCPC → |
|---|
