CSJ. Decizia nr. 1121/2002. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ
Decizia nr.1121DOSAR NR.3094/2002
Şedinţa publică din 21martie2003
S-a luat în examinare recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotrivasentinţei civile nr.2652 din 23 aprilie 2001 a Judecătoriei Slatinaşi deciziei civile nr.1422 din 2 iulie 2001 a Tribunalului Olt.
La apelul nominal s-au prezentat: intimatul-pârât Ministerul Apărării Naţionale – Direcţia Juridică reprezentat de consilier juridic M.R., lipsind intimatul-reclamant D.A.şi intimaţii-pârâţi Ministerul Apărării Naţionale – U.M. 01217 Slatina şi Ministerul Finanţelor Publice – Direcţia Generală a Finanţelor Publice Olt.
Procedura completă.
Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea recursului în anulare aşa cum a fost formulat, casarea hotărârilor criticate şi pe fond respingerea acţiunii.
Consilier juridic M.R. pune concluzii de admitere a recursului în anulare.
CURTEA
Asupra recursului în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 2 iulie 2002 Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţiea declarat, potrivit prevederilor art.27 lit.f din Legea nr.92/1992 republicată şi ale art.330 pct.2 C.proc.civ., astfel cum au fost modificate prin OUG nr.138/2000 şi nr.59/2001, recurs în anulare împotriva sentinţei civile nr.2652/23.04.2001 a Judecătoriei Slatina şi a deciziei nr.1422/2.07.2001 a Tribunalului Olt.
S-a susţinut că hotărârile menţionate au fost pronunţate cu încălcarea esenţială a legii, ceea ce a determinat o soluţionare greşită a cauzei pe fond.
În motivarea recursului în anulare s-a arătat că prin cererea înregistrată la 28 februarie 2001 pe rolul Judecătoriei Slatina, reclamantul D.G.A. a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Apărării Naţionale la plata sumei de 77.500.000 lei reprezentând impozit nedatorat reţinut nejustificat din sumele acordate cu titlu de plăţi compensatorii în urma pensionării.
Pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii ca nefondată iar ulterior o cerere de chemare în garanţie împotriva Ministerului Finanţelor.
Prin sentinţa civilă nr.2652 din 23 aprilie 2001 Judecătoria Slatina a admis acţiunea şi cererea de chemare în garanţie. În consecinţă, a obligat Ministerul Finanţelor, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat (D.G.F.P.C.F.S.) Olt să plătească reclamantului suma de 77.500.000 lei reprezentând impozit nelegal reţinut.
Sentinţa a devenit irevocabilă, urmare respingerii recursurilor formulate de pârât şi chemata în garanţie, prin Decizia nr.1422 din 2 iulie 2001 a Tribunalului Olt – Secţia civilă.
În cadrul recursului în anulare se susţine că hotărârile sunt nelegale întrucât încalcă prevederile OUG nr.73/1999.
Intimatul reclamant D.G.A.a solicitat prin întâmpinare respingerea recursului în anulare şi a susţinut şi că acesta este tardiv, fiind declarat "cu depăşirea termenului de 6 luni prevăzut de lege".
Examinând actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine în primul rând că recursul în anulare este declarat în termen.
Art.3301 care se referă la termenul de declararea recursului în anulare a fost modificat prin art.I pct.29 din OUG nr.59/2001, publicată în Monitorul Oficial nr.217/27.04.2001, stabilindu-se că acesta este de 1 an de la data când hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă. Cum, în speţă, Decizia Tribunalului Olt de respingere arecursurilor s-a pronunţat la data de 2 iulie 2001, declararea recursului în anulare la 2 iulie 2002 s-a făcut în termenul legal.
Pe fond, recursul în anulare esteîntemeiat.
În mod necontestat, reclamantul intimat a fost trecut în rezervă conform art.85 alin.1 lit.e din Legea nr.80/1995 începând cu data de 11 martie 2000.
La acest moment i s-au acordat plăţi compensatorii în temeiul art.7din OUG nr.7/1998, reţinându-se impozitul aferent.
Potrivit prevederilor art.4 lit.b şi art.23 lit.b din OUG nr.73/1999, intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2000 şi aplicabilă, conform art.70, veniturilor realizate începând cu această dată, sunt asimilate salariilor în vederea impunerii, drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii. Cum drepturile băneşti acordate cadrelor militare la trecerea în rezervă sunt de natură salarială, ele urmează a se impozita conform legii.
În acest context, dispoziţiile privind neimpozitarea sumelor acordate conform art.31 alin.1 şi 2 din Legea nr.138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, la care fac trimitere instanţele, au devenit inaplicabile de la 1 ianuarie 2000, data intrării în vigoare a OUG nr.73/1999.
Pe de altă parte, scutirea de impozit pe venit este prevăzută de art.6 lit.f din OUG nr.73/1999 pentru sumele reprezentând plăţi compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete acordate c adrelor militare trecute în rezervă precum şi ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară netă, acordată la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie.
Cum ajutoarele prevăzute de art.31 alin.1 din Legea nr.138/1999 au fost stabilite în raport de solda lunară brută, rezultă că acestea nu suntscutite de impozitul pe venit.
Se constată deci că, admiţând acţiunea, instanţele au ignorat aceste prevederi legale aplicabile în cauză.
Aşa fiind, în baza dispoziţiilor art.3303 combinat cu art.304 pct.9 şi art.312 C.proc.civ., se va admite recursul în anulare, se vor casa ambele hotărâri şi pe fond se va respinge acţiunea reclamantului ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul în anulare al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.
Casează sentinţa civilă nr.2652 din 23 aprilie 2001 a Judecătoriei Slatina şi Deciziacivilă nr.1422 din 2 iulie 2001 a Tribunalului Olt şi pe fond respinge acţiunea reclamantului D.A.împotriva pârâţilor Ministerul Apărării Naţionale şi U.M. 01217 Slatina ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 martie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 1123/2002. Civil | CSJ. Decizia nr. 1120/2002. Civil → |
|---|
