ICCJ. Decizia nr. 5407/2003. Civil. LEGEA 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5407
Dosar nr. 4489/2003
Şedinţa publică din 1 octombrie 2004
Asupra recursului civil de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 4 iunie 2001 sub nr. 2997, pe rolul Tribunalului Botoşani, T.C. a solicitat anularea deciziei nr. 2 din 9 aprilie 2001 a Biroului Executiv al Consumcoop Gorbăneşti, judeţul Botoşani, prin care i s-a respins cererea de restituire în natură a suprafeţei de 573 mp teren situat în satul Siliscani, deţinută abuziv de pârâtă din anul 1962 sau despăgubirea prin echivalent.
În drept acţiunea formulată de reclamant a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 10/2001.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că terenul a fost preluat abuziv de fostul CAP Gorbăneşti în anul 1962 şi apoi predat pârâtei, care şi-a construit un magazin sătesc şi că, deşi i s-a reconstituit dreptul de proprietate prin titlul nr. 727906 din 9 decembrie 1996, nu poate fi pus în discuţie.
Prin sentinţa civilă nr. 506 din 18 decembrie 2002 Tribunalul Botoşani, a respins ca inadmisibilă acţiunea, cu motivarea că terenul solicitat a format obiect al Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, astfel că, în conformitate cu dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 10/2001, nu intră sub incidenţa acestui act normativ.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul, susţinându-se în esenţă că în mod greşit a reţinut tribunalul că acesta ar fi fost pus în posesie cu suprafaţa de teren solicitată şi că cererea sa nu intră sub incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 10/2001.
Prin Decizia civilă nr. 51 din 3 iunie 2003, Curtea de Apel Suceava a respins ca nefondat apelul formulat de reclamantul T.C., reţinând că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 10/2001.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reiterând motivele prevăzute în cererea de apel.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În primul rând, este de menţionat că recursul nu a fost structurat conform dispoziţiilor art. 303 raportat la art. 304 pct. 1 – 10 C. proc. civ., dar în esenţă criticile aduse deciziei atacate vizează caracterul nelegal al acestuia.
Curtea urmează a avea în vedere împrejurarea că atât instanţa de fond cât şi instanţa de apel au reţinut în mod legal că situaţia terenului în litigiu fiind reglementată prin Legea nr. 18/1991, cu modificările ulterioare, acţiunea formulată în temeiul prevederilor Legii nr. 10/2001 este inadmisibilă.
Astfel, este de observat că prin chiar cererea introductivă, reclamantul a arătat că terenul în litigiu nu i-a fost preluat direct de stat, în mod abuziv în vreuna din modalităţile prevăzute de art. 2 din Legea nr. 10/2001, ci a format obiect al cooperativizării agriculturii.
După cum rezultă din declaraţia de la dosar fond, terenul în litigiu a fost cooperativizat de către reclamant, cu prilejul aderării sale la fostul CAP din localitate. În cursul anului 1991, pe baza cererii sale, i s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul prevederilor Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar emiţându-i-se şi titlul de proprietate nr. 72706 din 9 decembrie 1996 (dosar fond).
Astfel fiind, căile legale pentru a-şi reîntregi proprietatea sunt cele prevăzute de dispoziţiile Legii nr. 18/1991, căi pe care reclamantul le-a urmat fiindu-i reconstituit dreptul de proprietate.
Potrivit art. 8 din Legea nr. 10/2001, nu intră sub incidenţa acestui act normativ terenurile a căror regim juridic este reglementat prin legea fondului funciar.
Or, în speţă, situaţia terenului în litigiu fiind reglementată prin Legea nr. 18/1991, cu modificările ulterioare, în mod legal instanţele au stabilit că acţiunea formulată în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 10/2001 este inadmisibilă.
Din acest punct de vedere criticile aduse deciziei atacate sunt nefondate, hotărârile pronunţate în fond şi apel fiind conform dispoziţiilor legale amintite.
Dată fiind lipsa vocaţiei recurentului-reclamant de a beneficia de dispoziţiile Legii nr. 10/2001, Curtea urmează a face aplicarea art. 312 alin. (1) C. proc. civ. respingând recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat recursul declarat de reclamantul T.C. împotriva deciziei civile nr. 51 din 3 iunie 2003 a Curţii de Apel Suceava.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5391/2003. Civil. Despagubiri - art. 504 Cod... | ICCJ. Decizia nr. 5409/2003. Civil → |
|---|
