Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 318/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 318/2013 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 25-04-2013 în dosarul nr. 5177/107/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ Nr. 318/2013
Ședința publică de la 25 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. F. C.
Judecător A. N.
Judecător C. G. N.-vicepreședinte
Grefier N. P.
Cu participarea din partea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel
Procuror A. P.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către pârâtul S. R. prin MINIASTERUL FINANȚELOR PUBLICE reprezentat prin DIRECȚIA G. A FINANȚELOR PUBLICE A., împotriva sentinței civile nr. 2083/2012 pronunțată de Tribunalul A. în dosar civil nr._, având ca obiect despăgubiri Legea nr.221/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței, procedura de citare viciată cu intimatul reclamant, pe dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu această parte fiind trecut de către factorul poștal, mențiunea – destinatar mutat de la adresă, nu se permite afișarea. Recursul de față este motivat și s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 242 alin. 2 C. proc. civ, fiind scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
Instanța, în deliberare, constată că intimatul reclamant a fost citat la adresa din acțiunea principală, la această adresă i-a fost comunicată și sentința atacată, astfel că în temeiul art. 98 C. proc. civ, constată îndeplinită procedura de citare cu acesta pentru prezentul termen de judecată.
Nefiind alte cereri formulate și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de pârât și menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
Instanța, în deliberare, față de actele dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin acțiunea civilă înregistrată în dosar civil_ al Tribunalului A., formulată de reclamantul O. A., împotriva pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice s-a solicitat:
-să se constate caracterul politic al condamnării numitei B. (O.) E. – soția reclamantului, de 6 luni închisoare dispusă prin sentința penală 436/1949 pronunțată de Tribunalul Sibiu în perioada 01.01.1949 – 05.07.1949 precum și a măsurii strămutării de domiciliu în perioada 1.12.1949 – 10.10.1950;
-obligarea pârâtului la plata sumei de 16.500 lei (câte 1500 lei pentru fiecare lună de deținere și câte 500 lei pentru fiecare lună de strămutare) cu titlu de daune morale.
În motivare se susține că prin sentința nr. 436/19.05.1949 a Tribunalului Sibiu, soția sa Blotot (O.) E., născută la 19.01.1927 în localitatea Ș. M., județul Sibiu a fost condamnată la 6 luni închisoare pentru manifestări dușmănoase.
F. sa soție a fost arestată la 01.01.1949 și apoi condamnată prin sentința cu nr. de mai sus la șase luni închisoare cu executare pentru faptul că a rupt o fotografie a A. Pauker (membră marcantă a Partidului Comunist R. din aceea perioadă supranumită și „Stalin în fustă”) expusă pe panoul din centrul comunei Ș. M. de lângă Școala generală și Sfatul Popular și a lipit pe acel panoul a fotografie a regelui M.. A fost pusă în libertate în data de 05.07.1949.
Soția sa a povestit aceste fapte unei verișoare care era telefonistă la centrala telefonică din Ș. M.. Această verișoară a raportat întâmplarea la organizația Partidului Comunist R. care a anunțat securitatea, ulterior soția reclamantului a fost arestată.
Soția sa a fost arestată la vârsta de 22 de ani perioadă în care constituia principalul ajutor pentru tatăl și frații săi, mama sa decedând în anul 1942, când soția sa avea doar 15 ani.
În timpul executării pedepsei cu închisoarea, soția sa s-a îmbolnăvit și apoi a necesitat a fi operată la ambii rinichi.
Ulterior eliberării a fost strămutată de la domiciliu în localitatea Sighișoara pentru o perioadă de 1 an și 3 luni începând cu data de 1.12.1949.
Fiind considerată ca provenind din familie de chiaburi, a fost respinsă de la școala sanitară la care s-a înscris astfel încât a fost nevoită să muncească la CAP și apoi la Fabrica de cuțite de la Ocna Sibiului ca muncitoare.
Tribunalul A., prin sentința civilă nr. 2083/BIS/2012 a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul O. A. împotriva pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și în consecință:
S-a constatat caracterul politic al condamnării numitei B. (O.) E. n. la data de 19.01.1927, la pedeapsa închisorii de 6 luni închisoare dispusă prin sentința penală 436/1949 pronunțată de Tribunalul Sibiu pentru manifestări dușmănoase în perioada 01.01.1949 – 05.07.1949. S-a constatat caracterul politic al strămutării în localitatea Sighișoara pe perioada de 1 an și 3 luni în intervalul 1.12.1949 – 10.10.1950. A fost respinsă cererea de acordare a daunelor morale.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut:
Prin sentința penală nr. 436/1949 pronunțată de Tribunalul Sibiu, soția reclamantului, numita Blotot (O.) E., a fost condamnată la pedeapsa 6 luni închisoare, reținându-se în sarcina acesteia, săvârșirea de manifestări dușmănoase. Aceasta a fost arestată în data de 1.01.1949 și pusă în libertate în data de 5.07.1949. Ulterior i-a fost strămutat domiciliul în localitatea Sighișoara, perioadă în care aceasta s-a îmbolnăvit grav ceea ce a determinat efectuarea unei operații de rinichi. Aceste aspecte sunt demonstrate de actele comunicate la dosar.
Analizând acțiunea formulată în raport de probatoriul administrat s-a apreciat că în speță sunt îndeplinite condițiile art. 1, 3 din Legea 221/2009 privind constatarea caracterului politic al condamnării și strămutării în perioada 01.01.1949 – 05.07.1949, respectiv 1.12.1949 – 10.01.1950, în baza disp. art. 4 din Legea 221/2009.
Cât privește cererea de acordare a daunelor morale, aceasta a fost respinsă față de dispozițiile Deciziei 1358/2010 pronunțată de Curtea Constituțională.
Prin această decizie a fost constatată neconstituționalitatea dispozițiilor art. 5 al. 1 teza I din Legea 221/2009 care permiteau acordarea acestui gen de daune materiale.
În esență, Curtea a reținut că aceste dispoziții aduc atingere valorii supreme de drepturi astfel cum este reglementată de disp. art. 1 al. 3 din Constituție, constatându-se paralelismul de reglementare în sensul că despăgubirile prevăzute de dispozițiile de lege criticate au același scop cu îndemnizația prev. de art.4 din decretul Lege 118/1990.
D. consecință ca urmare a caracterului obligatoriu erga omnes, al deciziilor Curții Constituționale, prevederea normativă a cărei neconstituționalitate a fost constatată nu mai poate fi aplicată de nici un subiect de drept încetându-și de drept efectele pentru viitor, potrivit tezei II din art. 145 al. 1 din Constituție.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția G. a Finanțelor Publice A., în calitate de reprezentant în teritoriu al Ministerului Finanțelor Publice, pentru S. R., solicitând admiterea recursului, schimbarea în tot a sentinței atacate și urmare a rejudecării fondului, să fi respinsă în tot acțiunea formulată.
În expunerea motivelor se susține că instanța de fond în mod greșit admite în parte acțiunea reclamantului întrucât condamnarea suferită de soția acestuia a fost recunoscută și plătită conform Decretului nr. 118/1990.
În recurs nu s-au depus înscrisuri noi.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 1 din Legea nr. 221/2009 constituie condamnare cu caracter politic orice condamnare dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru fapte săvârșite înainte de data de 6 martie 1945 sau după această dată și care au avut drept scop împotrivirea față de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie 1945.
Potrivit alin. 2 lit. a al art. 1 din același act normativ, constituie de drept condamnări cu caracter politic, condamnările pronunțate pentru faptele prevăzute în:
a)… art. 207 – 209 … din Codul penal din 1936, republicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 48 din 2 februarie 1948, cu modificările și completările ulterioare;
b) ….
c)Legea nr. 190/1947 pentru portul și vânzarea armelor de foc, publicată în Monitorul Oficial nr. 134 din 16 iunie 1947;
d) Decretul nr. 212/1948 pentru completarea pedepselor privind unele infracțiuni ce interesează siguranța interioară și exterioară a Republicii Populare Române, publicat în Monitorul Oficial nr. 196 din 25 august 1948;
e) art. 4 și 5 din Decretul nr. 83/1949 pentru completarea unor dispozițiuni din Legea nr. 187/1945, publicat în Buletinul Oficial nr. 1 din 2 martie 1949;
f) art. 2 lit. a), b), d) și e), art. 3 lit. a), b), f), g) și h) și art. 4 din Decretul nr. 183/1949 pentru sancționarea infracțiunilor economice, publicat în Buletinul Oficial nr. 25 din 30 aprilie 1949;
g)Legea nr. 16/1949 pentru sancționarea unor crime care primejduiesc securitatea Statului și propășirea economiei naționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 12 din 15 ianuarie 1949;
h) Decretul nr. 163/1950 pentru deținerea, portul și vânzarea armelor și munițiilor, precum și transportul explosivilor, publicat în Buletinul Oficial nr. 54 din 26 iunie 1950;
i) Decretul nr. 199/1950 pentru modificarea Legii nr. 16/1949 pentru sancționarea unor crime care primejduiesc securitatea Statului și propășirea economiei naționale, publicat în Buletinul Oficial nr. 68 din 12 august 1950;
j) art. 166 alin. 2, art. 237 și art. 238 din Codul penal din 1968, publicat în Buletinul Oficial nr. 79 bis din 21 iunie 1968.
Norma juridică cuprinsă în art. 1 alin. 1 din Legea nr. 221/2009 are caracter obiectiv, fiind independentă de subiectele raportului juridic concret, prevăzând în mod abstract că orice condamnare dispusă pentru faptele prev. în art. 327 Cod penal are caracter politic.
(continuarea deciziei civile nr. 318/25.04.2012 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I Civilă în dosar civil nr._ )
În cadrul raporturilor juridice concrete, subiectul care se consideră beneficiarul acestei norme juridice trebuie să facă dovada că măsura politică a condamnării luată față de el se încadrează în prevederile art. 1 din Legea nr. 221/2009, situație în care legea prezumă caracterul politic și nu mai este necesar să-l dovedească.
În mod corect prima instanță a constatat că situația concretă a reclamantului se încadrează în această prevedere și, ca urmare, condamnarea luată față de soția acestuia are caracter politic ce se impune a fi constatat de instanță. Instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente, astfel că, criticile aduse de pârât sunt nefondate.
Față de cele de mai sus, nu are relevanță în cauză împrejurarea că soției reclamantului i-au fost recunoscute drepturile prevăzute de DL. 118/1990, contrar celor arătate de recurent.
Pe cale de consecință, Curtea în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod pr. civ., va respinge recursul pârâtului ca nefondat.
Pentru aceste motive:
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de către pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția G. a Finanțelor Publice A. împotriva sentinței civile nr. 2083/2012 pronunțată de Tribunalul A. în dosar civil nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25.04.2013.
Președinte, M. F. C. | Judecător, A. N. | Judecător, C. G. N. |
Grefier, N. P. |
Redc. C.G.N/26.04.2013
Tehn. N.P/2 ex/24.05.2013
Jud. fond – I. S.
| ← Revocare donaţie. Decizia nr. 240/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA | Legea 10/2001. Decizia nr. 1/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA → |
|---|
