Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 314/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 314/2013 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 25-04-2013 în dosarul nr. 314/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ Nr. 314/2013
Ședința publică de la 25 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. F. C.
Judecător A. N.
Judecător C. G. N.-vicepreședinte
Grefier N. P.
Cu participarea din partea Parchetului de pe lângă C. de A. A. I.
Procuror A. P.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul S. R. prin M. FINANȚELOR P. BUCUREȘTI prin DGFP A., împotriva sentinței civile nr. 1685/2012 pronunțată de T. A. în dosar civil nr._, având ca obiect despăgubiri Legea nr.221/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței, procedura de citare legal îndeplinită cu părțile la acest termen de judecată, recursul de față este motivat și s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C. proc. civ, fiind scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
Se constată că s-a înregistrat la dosar, prin serviciul registratură al instanței, întâmpinare formulată de intimata reclamantă I. M., într-un singur exemplar trimis pe fax, prin care se solicită judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C. proc. civ.
Nefiind alte cereri formulate și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, în opinia sa, considerând că instanța de judecată este abilitată a constata incidența Legii nr. 221/2009.
Instanța, în deliberare, față de actele dosarului, lasă cauza în pronunțare.
C. DE A.
Asupra recursului civil de față,
P. acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului A. sub dosar civil nr._, reclamanta I. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin M. Finanțelor P., să se constate caracterul politic al condamnării defunctului R. E. la o pedeapsă de 18 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uneltire, dispusă prin sentința penală nr. 477/1950, pronunțată de T. M. Sibiu și să fie obligat pârâtul la plata sumei de 200.000 Euro cu titlu de daune morale.
P. sentința civilă nr. 1685/2012, instanța de fond a admis în parte acțiunea reclamantei, s-a constatat caracterul politic al condamnării defunctului R. E. la pedeapsa de 18 luni închisoare pentru uneltire, dispusă prin sentința penală 477/1950 pronunțată de T. M. Sibiu și a fost respinsă cererea de acordare a daunelor morale.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că tatăl reclamantei, defunctul R. E., a fost condamnat la o pedeapsă de 18 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uneltire, dispusă prin sentința penală nr. 477/1950, pronunțată de T. M. Sibiu.
Analizând acțiunea de față prin prisma dispozițiilor art. 1 din Legea 221/2009, aceasta s-a apreciat a fi fondată în parte, doar cu privire la constatarea caracterului politic al condamnării.
Cât privește cererea de acordare a daunelor morale, aceasta a fost respinsă, reținând că prin Decizia nr. 1358/2010 C. Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate invocată de S. R., reprezentat prin M. Finanțelor P. și a constatat că prevederile art.5 alin.(1) lit.a) teza întâi din Legea nr.221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările și completările ulterioare, sunt neconstituționale.
Ca o consecință a caracterului obligatoriu erga omnes al deciziilor Curții Constituționale, prevederea normativă a cărei neconstituționalitate a fost constatată nu mai poate fi aplicată de niciun subiect de drept, încetându-și de drept efectele, pentru viitor. În speță, articolul care constituia temeiul legal al acordării daunelor morale fiind declarat neconstituțional și-a încetat efectele și nu mai poate fi aplicat de instanță care este obligată să respecte deciziile Curții Constituționale.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs pârâtul, care a solicitat modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii în întregime a acțiunii, susținând că nu se mai impunea constatarea caracterului politic al condamnării reclamantului, întrucât această condamnare are de drept un asemenea caracter.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma criticilor formulate, C. constată următoarele:
C. reține că, potrivit art. 1 alin. 2 lit. a din Legea 221/2009, constituie condamnare cu caracter politic, condamnarea pronunțată pentru
(continuarea deciziei civile nr. 314/25.04.2013 pronunțată de C. de A. A. I. – Secția I Civilă în dosar civil nr._ )
infracțiunea prevăzută de art. 209 C. pen. Ca atare, legiuitorul a considerat că nu se mai impune dovedirea caracterului politic al unei astfel de condamnări.
Norma juridică cuprinsă în art. 1 alin. 2 lit. a din Legea nr. 221/2009 are caracter obiectiv, este independentă de subiectele raportului juridic concret, prevăzând în mod abstract că orice condamnare pentru infracțiunea prevăzută de art. 209 C. pen. are caracter politic.
În cadrul raporturilor juridice concrete, subiectul care se consideră beneficiarul acestei norme juridice trebuie să facă dovada că hotărârea prin care a fost condamnat se încadrează în prevederile art. 1 din Legea nr. 221/2009, situație în care legea prezumă caracterul politic și nu mai este necesar să-l dovedească.
Ca urmare, plecând de la norma abstractă, obiectivă cuprinsă în art. 1 din lege, în mod corect, instanța de fond a constatat că situația concretă a antecesorului reclamantei se încadrează în această prevedere și ca urmare, condamnarea suferită de acesta are caracter politic.
Față de aceste considerente, C. constată nefondat recursul pârâtului, urmând ca în temeiul art. 312 C. pr. civ., să îl respingă.
Pentru aceste motive:
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de către pârâtul S. R. prin M. Finanțelor P. prin Direcția Generală a Finanțelor P. A. împotriva sentinței civile nr. 1685/2012 pronunțată de T. A. în dosar civil nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25.04.2013.
Președinte, M. F. C. | Judecător, A. N. | Judecător, C. G. N. |
Grefier, N. P. |
Redc./Tehn. M.F.C./08.05.2013
N.P./2 ex/15.05.2013
Jud. fond – I. S.
| ← Anulare act. Decizia nr. 307/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 384/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
