Partaj judiciar. Decizia nr. 680/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA

Curtea de Apel ALBA IULIA - Sentințe și decizii civile / 2016

Decizia nr. 680/2013 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 27-09-2013 în dosarul nr. 680/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECTIA I CIVILA

DECIZIA CIVILĂ Nr. 680/2013

Ședința publică de la 27 Septembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE D. M.

Judecător M. F. C.

Judecător M. A. M.-vicepreședinte

Grefier N. P.

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta – reclamantă reconvențională L. V. N. L., împotriva deciziei civile nr. 128/A/2013 pronunțată de Tribunalul A. în dosar civil nr._, având ca obiect partaj judiciar.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul reclamant L. V., lipsă fiind restul părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței, procedura de citare legal îndeplinită cu părțile la acest termen de judecată, recursul de față este motivat și netimbrat și se solicită judecarea cauzei în lipsă, iar recurenta nu a făcut dovada comunicării directe a recursului cu intimații, așa cum i s-a pus în vedere prin citația emisă pentru prezentul termen de judecată.

Se constată că s-a înregistrat la dosar, prin serviciul registratură al instanței, întâmpinare formulată de intimatul reclamant L. V..

Recurenta pârâtă – reclamantă reconvențională L. V. înregistrează la dosar, prin serviciul registratură al instanței, dovada achitării taxei judiciare de timbru de 1735 lei și timbru judiciar de 5 lei. Depune înscrisuri în susținerea cererii sale de recurs și 5 exemplare din recursul declarat pentru a fi comunicate intimaților.

Numita L. P. înregistrează la dosar, prin registratura instanței, un înscris prin care menționează că declarația dată nu îi aparține și nu poate fi luată în considerare.

Intimatul reclamant L. V. prezent în instanță, depune la dosar înscris referitor la contravaloarea transportului la instanță, pe care arată că le solicită la acordarea cheltuielilor de judecată.

Nefiind alte cereri formulate și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Intimatul reclamant L. V. solicită respingerea recursului declarat de pârâtă, cu cheltuieli de judecată, justificate cu înscrisuri la dosar. Arată că a procedat la construirea unei case de vacanță care nu era inclusă în partaj, aspect recunoscut de către recurentă și pe un teren care nu-i revine acesteia. Într-adevăr casa de vacanță a fost construită fără autorizație, însă a fost amendat pentru acest aspect, care nu face obiectul prezentului dosar.

Instanța, în deliberare, față de actele dosarului, lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față,

Prin sentința civilă nr. 1477/2012 a Judecătoriei Câmpeni a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul L. V., împotriva pârâților L. V. n. L., G. I., B. V. lui V., B. E., Z. O. n. L., L. C., N. R. n. G., G. E. n. L., B. I. lui V., B. G. lui V., B. T. lui V., C. A. lui P. n. Talpaș, B. S., B. V., C. E., C. R., M. M. n. F..

A fost admisă în parte cererea reconvențională formulată de reclamanta reconvențională L. V. n. L. împotriva pârâților reconvenționali L. V., G. I., B. V. lui V., B. E., Z. O. n. L., L. C., N. R. n. G., G. E. n. L., B. I. lui V., B. G. lui V., B. T. lui V., C. A. lui P. n. Talpaș, B. S., B. V., C. E., C. R., M. M. n. F..

A admis cererea reconvențională formulată de reclamanta reconvențională G. I., împotriva pârâților L. V., L. V. ns. L., B. V. lui V., B. E., Z. O. n. L., L. C., N. R. n. G., G. E. n. L., B. I. lui V., B. G. lui V., B. T. lui V., C. A. lui P. n. Talpaș, B. S., B. V., C. E., C. R., M. M. n. F. și în consecință:

S-a constatat că asupra imobilelor înscrise în cf_ A. I., cu nr top 1578 fânaț de 3302 mp sunt coproprietari reclamantul L. V. în cotă de 7/16 parte, pârâții L. V. în cotă de 7/16 parte și Talpaș A. în cotă de 2/16 parte; asupra imobilelor înscrise în cf_ A. I. cu nr top 1579 fânaț de 3122 mp, top 1580 casă de lemn cu o cameră și curți construcții de 180 mp, sunt coproprietari reclamantul L. V. în cotă de 8/16 parte, pârâții L. V. în cotă de 8/16 parte; asupra imobilelor înscrise în cf_ A. I. cu nr top 1577 arabil de 5096 mp sunt coproprietari: reclamantul L. V. în cotă de 6/24 parte, pârâții L. V. în cotă de 6/24 parte B. G. în cotă de 3/24 parte; B. I. în cotă de 3/24 parte, B. Tivador în cotă de 3/24 parte, L. L. în cotă de 1/24 parte, L. A. în cotă de 1/24 parte, G. I. și G. I. ambii în cotă de 1/24 parte.

S-a constatat că pe terenul cu nr top nou 1577/2 și 1578/3 există următoarele construcții: o casă de locuit C 1 pe fundație de piatră având la demisol două beciuri, iar la parter un hol, două camere, bucătărie, cămară, acoperită cu tablă în suprafață reală de 79 mp în valoare de 55.500 lei ; o bucătărie de vară C 2 din scândură și anexe acoperite cu plăci de azbociment în suprafață reală de 38 mp, o afumătoare din cărămidă C 3 acoperită cu plăci de azbociment în suprafață de 2 mp; anexe gospodărești din lemn C 5 acoperite cu plăci de azbociment în suprafață reală de 7 mp; anexe gospodărești( grajd și șură ) C 6 acoperite cu plăci de azbociment în suprafață de 26 mp; construcții asupra cărora sunt coproprietari reclamantul L. V. în cotă de ½ parte, pârâta L. V. în cotă de ½ parte.

S-a constatat că pe terenul cu nr top nou 1578/1 există edificată o cabană din lemn C 4 pe fundație de piatră pe circa jumătate din perimetru având la parter un hol, o cameră, o baie și copertină, iar la mansardă două camere și o baie fiind acoperită cu tablă lin dab în suprafață reală de 61 mp în valoare de 60.200 lei proprietatea reclamantului principal L. V. în cotă de 1/1 parte.

Constată că pe terenul cu nr top nou 1577/5 există edificate o casă pe fundație de piatră C 7 având la demisol o bucătărie, iar parterul din lemn compus din două camere, coridor și cămară, acoperită cu țiglă în suprafață reală de 53 mp, o anexă gospodărească construită din scândură, acoperită cu tablă zincată în suprafață reală de 16 mp asupra cărora sunt coproprietari pârâtele G. I. și N. R. în cote de câte ½ parte fiecare.

În baza art. 271 cod procedura civila s-a luat act de tranzacția intervenită între reclamanta reconvențională G. I. și pârâta reconvențională N. R. NĂSC G. la data de 25.08.2012 în sensul că reclamanta reconvențională G. I. și-a cesionat întregul ei de proprietate din imobilele în litigiu cu titlu gratuit pârâtei N. R. NĂSC G. .

S-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilelor în litigiu conform variantei I A din completarea raportului de expertiză topografică judiciară întocmit de expert V. G. ( filele 37 – 50) din vol 3) și a raportului de expertiză în construcții întocmit de expert Ghete I. ( filele 164 / 173 din vol 2), completare și raport ce fac parte integrantă din prezenta sentință prin formarea și atribuirea următoarelor loturi:

LOTUL NR 1 atribuit reclamantului principal L. V. în cotă de 1/1 parte cuprinzând imobilele înscrise în cf nou A. I. cu nr top 1578/1 cabană din lemn C 4 pe fundație de piatră pe circa jumătate din perimetru având la parter un hol, o cameră, o baie și copertină, iar la mansardă două camere și o baie fiind acoperită cu tablă lin dab în suprafață reală de 61 mp în valoare de 60.200 lei și curți construcții de 226 mp reală; top 1577/1 fânaț, top 1578/2 fânaț, top 1579 fânaț, top 1580 fânaț toate de 5713 mp reală.

LOTUL NR 2 atribuit reclamantei reconvenționale L. V. în cotă de 1/1 parte cuprinzând imobilele înscrise în cf nou A. I. cu nr top 1577/2, top 1578/3 casă de locuit C 1 pe fundație de piatră având la demisol două beciuri, iar la parter un hol, două camere, bucătărie, cămară, acoperită cu tablă în suprafață reală de 79 mp în valoare de 55.500 lei ; o bucătărie de vară C 2 din scândură și anexe acoperite cu plăci de azbociment în suprafață reală de 38 mp, o afumătoare din cărămidă C 3 acoperită cu plăci de azbociment în suprafață de 2 mp; anexe gospodărești din lemn C 5 acoperite cu plăci de azbociment în suprafață reală de 7 mp; anexe gospodărești( grajd și șură ) C 6 acoperite cu plăci de azbociment în suprafață de 26 mp; ambele curți construcții de 1730 mp; top 1577/3 fânaț, top 1578/4 fânaț ambele de 4208 mp reală.

LOTUL NR 3 atribuit în cotă de 1/1 parte pârâtei N. R. NĂSC G. cuprinzând imobilele înscrise în cf nou A. I. cu nr top 1577/4 fânaț de 281 mp reală, top 1577/5 casă pe fundație de piatră C 7 având la demisol o bucătărie, iar parterul din lemn compus din două camere, coridor și cămară, acoperită cu țiglă în suprafață reală de 53 mp, o anexă gospodărească construită din scândură, acoperită cu tablă zincată în suprafață reală de 16 mp și curți construcții de 330 mp reală, top 1577/6 fânaț de 1020 mp reală.

A fost obligată pe reclamanta reconvențională L. V. să plătească reclamantului principal L. V. suma de 27.750 lei cu titlu de sultă din casa părintească atribuită.

S-a dispus întabularea în cf a loturilor nou formate, teren și construcții, pe categoriile de folosință și suprafețele reale, prin rectificarea suprafețelor și schimbarea ramurii de cultură, de către OJCPI - biroul de carte funciară Cîmpeni, în baza prezentei hotărâri rămasă irevocabilă.

S-a constatat că imobilul casa de lemn cu o cameră din cf_ A. I. top 1580 casă de lemn cu o cameră nu mai există și dispune radierea lui din cf de către OJCPI - Biroul de Carte Funciara Câmpeni, în baza prezentei hotărâri rămasă irevocabilă.

S-a constituit o servitute de trecere permanentă marcată prin punctele 67 – 9- 8- 17 în variantei I A din completarea raportului de expertiză topografică judiciară întocmit de expert V. G. ( filele 37 – 50) din vol 3) asupra terenului cuprins în lotul nr 2 atribuit pârâtei L. V. în favoarea terenului cuprins în lotul nr 1 atribuit reclamantului L. V. și dispune notarea acestei servituți în cf de către OJCPI - Biroul de Carte Funciara Câmpeni, în baza prezentei hotărâri rămasă irevocabilă .

S-a constituit o servitute de trecere permanentă marcată prin punctele 6 – 5- 8- 9-4- 7 în variantei I A din completarea raportului de expertiză topografică judiciară întocmit de expert V. G. ( filele 37 – 50) din vol 3) asupra terenului cuprins în lotul nr 3 atribuit pârâtei N. R. NĂSC G. în favoarea terenului cuprins în lotului nr 1 atribuit reclamantului L. V. și a lotului nr 2 atribuit reclamantei reconvenționale L. V. și dispune notarea acestei servituți în cf de către OJCPI - Biroul de Carte Funciara Câmpeni, în baza prezentei hotărâri rămasă irevocabilă .

S-a respins capătul de cererea principală privind pasivul succesoral și partajul imobilelor înscrise în cf_ A. I..

S-a respins capetele din cererea reconvențională formulată de reclamanta reconvențională L. V. privind uzucapiunea, plata fructelor și productelor, a chiriei, a sumelor de bani din conturi bancare și a sumelor încasate de la APIA.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr 36/2008 emis de BNP L. I. L. ( filele 10 – 13 din vol 1), din masa succesorală rămasă după Leach L. decedată la 21.06.1987 fostă cu ultimul domiciliu în A. I., nr 38, județul A., fac parte cota de ½ parte din cota de 4/8 parte din imobilele înscrise în cf 1075 A. I., cota de ½ parte din cota de 42/48 parte din imobilele înscrise în cf 1076 A. I., cota de ½ parte din cota de ¼ parte din imobilele înscrise în cf 1077 A. I. cota de ½ parte din cota de 5/9 parte din imobilele înscrise în cf 1881 A. I., cota de ½ parte din imobilele de natură fânaț și curte în suprafață de cf de 3302 mp și o casă de lemn în suprafață de 72 mp, imobile situate în A. I. la nr 38, județul A. și înscrise în cf 235 A. I.. Moștenitori legali ai defunctei Leachu L. s-a constatat că sunt: Leach R. în calitate de soț supraviețuitor în cotă de 2/8 parte, reclamantul L. V. și reclamanta reconvențională L. V. în calitate de fii în cotă de 3/8 parte fiecare.

Prin același certificat de moștenitor s-a constatat că din masa succesorală rămasă după defunctul Leach R. decedat la 16.12.2007 fost cu ultimul domiciliu în A. I., județul A., fac parte: cota de 5/8 parte din cota de 4/8 parte din imobilele înscrise în cf 1075 A. I.; cota de 5/8 parte din cota de 42/48 parte din imobilele înscrise în cf 1076 A. I.; cota de 5/8 parte din cota de ¼ parte din imobilele înscrise în cf 1077 A. I.; cota de 5/8 parte din cota de 5/9 parte din imobilele înscrise în cf 1881 A. I., cota de 5/8 parte din imobilele de natură fânaț și curte în suprafață de 3302 mp și dintr-o casă de lemn în suprafață de 72 mp, imobile situate administrativ în A. I. . 38, județul A. și înscrise în cf 235 A. I. ; cota de 1/1 parte din suprafața de 4000 mp pădure situată în A. I. conform titlului de proprietate nr 1722/87/29.12.1993 emis de Comisia Județeană A. pentru Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Prin același certificat de moștenitor s-a constatat că moștenitori ai defunctului Leach R. decedat la 16.12.2007 fost cu ultimul domiciliu în A. I., județul A. sunt, reclamantul L. V. și reclamanta reconvențională L. V. în calitate de fii în cotă de 1/2 parte fiecare.

Coroborând certificatul de moștenitor cu actele de stare civilă depuse la dosar și extrasele de carte funciară, rezultă că asupra imobilelor înscrise în cf_ A. I., cu nr top 1578 fânaț de 3302 mp sunt coproprietari reclamantul L. V. în cotă de 7/16 parte, pârâții L. V. în cotă de 7/16 parte și Talpaș A. în cotă de 2/16 parte; asupra imobilelor înscrise în cf_ A. I. cu nr top 1579 fânaț de 3122 mp, top 1580 casă de lemn cu o cameră și curți construcții de 180 mp, sunt coproprietari reclamantul L. V. în cotă de 8/16 parte, pârâții L. V. în cotă de 8/16 parte; asupra imobilelor înscrise în cf_ A. I. cu nr top 1577 arabil de 5096 mp sunt coproprietari: reclamantul L. V. în cotă de 6/24 parte, pârâții L. V. în cotă de 6/24 parte B. G. în cotă de 3/24 parte; B. I. în cotă de 3/24 parte, B. Tivador în cotă de 3/24 parte, L. L. în cotă de 1/24 parte, L. A. în cotă de 1/24 parte, G. I. și G. I. ambii în cotă de 1/24 parte.

Părțile nu și-au contestat calitatea de proprietari sau moștenitori ai coproprietarilor tabulari asupra imobilelor in litigiu, nici cotele de proprietate sau de moștenire si nici masa bunurilor supusă partajului.

În cauză au fost audiați martorii Petruțea T. ( Fila 83) C. A. ( Fila 84) C. N. V. ( Fila 85), L. D. I. ( 149), C. A. ( Fila 150), P. T.( Fila 179).

Martora Petruțea T. a declarat că, cunoaște cabana in litigiu și știe că este pe fundație construită pentru că ea a săpat fundația si a fost plătită de L. V.. Cabana a fost ridicată de L. V. din lemn dar nu știe de unde a avut lemnul. In urmă cu 3-4 ani in spatele casei părintești a părților a fost depozitat ceva material de construcție, însă nu știe ce material si nici ce s-a făcut cu acesta. L. V. a tăiat frasini dar nu știe ce a făcut cu ei . Știe că fratele ei a transportat nisip dar nu știe cine l-a plătit, L. V. sau L. V.. Nu știe când a transportat fratele ei nici înainte sau după ce a început construcția cabanei. A auzit că există neînțelegeri între părți dar nu știe de la ce. Nu cunoaște cine a depozitat lemnul după casa părintească a părților. Nu a văzut pe nimeni altcineva să lucreze la cabană în afară de L. V. .

Martorul C. A. a declarat că locuiește la cca 500 m de reclamant dar se ajută reciproc si de mai mult timp. Cabana din litigiu a fost construită de L. V. si susține acest lucru pentru că el i-a transportat acestuia cu calul materialele de construcție necesare . Nu știe sigur dacă cabana este pe fundație sau pe stâlpi dar la partea de jos a văzut 2 stâlpi. Cât timp a fost el si l-a ajutat pe L. V. nu a văzut-o pe L. V. sau altă persoană plătită de aceasta să ajute la construcția cabanei. A transportat pentru L. V. grinzi și scândură de lemn din centul comunei până acasă precum si balastru si piatră din râu până acasă. Nu a fost atenționat de L. V. să nu-l mai ajute pe L. V. la lucrări. In urmă cu 20 de ani a transportat bușteni pentru tatăl părților din pădure până la banzic ca să fi e tăiați dar nu știe ce s-a făcut cu materialul lemnos rezultat. Cât timp a construit L. V. cabana nu a transportat bușteni pentru tăiat. Nu cunoaște dacă reclamantul a tăiat copaci din jurul casei părintești.

Martorul C. N. V. a declarat că știe că este o cabană din lemn, dar nu știe dacă este pe fundație sau pe stâlpi. A mai declarat că a fost solicita de către L. V. să facă instalația electrică la cabană, el a făcut-o si a fost plătit de către L. V.. Știe că L. V. a făcut interiorul și exteriorul acestei cabane, și o știe pentru că a lucrat personal împreună cu L. V. pentru că el fiind cel care a făcut instalația electrică a trebuit să stea de la început până la sfârșit, si a văzut cum L. V. a construit personal această cabană. Nu a văzut-o pe L. V. când s-a făcut cabana în timpul in care a lucrat el acolo. Din discuțiile pe care le-a avut cu L. V. a înțeles că L. V. a cumpărat scheletul din lemn si restul materialelor, nu reține amănunte că nu l-a interesat. Cât timp a fost el la lucru la cabană nu au mai fost alte persoane in afară de L. V. și de el care să participe la construcția cabanei. A mai declarat că este autorizat pentru a efectua lucrări de instalație electrică si instalația nu este încă branșată. El a făcut acest lucru pentru L. V. ca să-l ajute, fiind vecin si el l-a ajutat si se cunoșteau de copii.

Martora PETRUȚEA T. a declarat că L. R. a fost bolnav cam un an de zile înainte de a muri și de îngrijirea lui acasă s-a ocupat soția reclamantului L. V. . Nu știe cine s-a ocupat de înmormântarea lui L. R. și nici cât au costat cheltuielile de întreținere a lui L. R. Știe că au fost si parastase făcute, dar nu știe cine a suportat cheltuielile . Știe că este mormântul lui L. R. amenajat, dar nu știe cine la făcut. Știe că L. R. a fost internat la Spital la Câmpeni și a fost dus la Spital la Cluj de L. V.. Ea a anunțat atât pe reclamantul principal cât și pe reclamanta reconvențională despre L. R. că este la spital și reclamanta reconv i-a spus că este prea departe și nu poate veni. Reclamantul când era bolnav L. R., venea de 2 ori pe săptămână acasă în timp ce mama sa îl îngrijea. Soția reclamantului principal a fost cu L. R. când a murit, iar recl. reconv L. V. a venit între ziua înmormântării. Nu știe dacă reclamanta reconv îi trimitea bani tatălui ei L. R.. Când a fost la A., de mai multe ori dar nu pot să spun de câte ori i-a dat recl. reconv L. V. bani să-i aducă tatălui ei, dar nu mai știe ce sumă. Ea ajuta pe reclamanta reconv să urce bagajele la A. I. ,dar nu știe ce avea în bagaje, în afară de fructe care se vedeau. Știe că a rugat-o odată recl. reconv să stea cu ea împreună cu tatăl ei, însă nu știe de ce, dar nu a stat. De câteva ori știe că a rugat-o recl. reconv să meargă după asistentele din comună să vină la L. R. când era și ea acasă. A ajutat-o pe reclamanta reconv să facă pachete pentru parastas, dar nu știe cine le-a cumpărat. Știe că L. R. a fost înmormântat în mormântul familiei, dar era amenajat doar unde era soția lui L. R. și soacra lui, dar unde a fost înmormântat L. R. nu era amenajat, s-a amenajat după. Nu reține în ce an i-a dat recl. reconv,. bani să-i aducă tatălui ei. Știe că era de față și soția reclamantului principal atunci când recl. reconv a rugat-o să meargă după asistentă să vină la tatăl ei. După înmormântarea lui Leagu R., respectiv în anul 2009 a început construirea casei de vacanță de către L. V.. A ajutat-o pe reclamanta reconv. după decesul tatălui părților să reconstruiască gardul casei părintești. A arătat că doar o parte din gard a fost refăcută de recl. reconv, cealaltă parte a fost făcută de reclamantul L. V. .

Martorul L. D. I. a declarat că l-a cunoscut pe L. R. si știe că acesta înainte de a muri a fost o perioadă in mai multe spitale și cheltuielile de înmormântare au fost suportate de L. V. dar nu știe la ce sumă se ridică. A mai declarat că el i-a săpat groapa lui L. R. si a fost plătit de L. V. cu 200 lei. L. V. a suportat cheltuielile de amenajare a mormântului lui L. R.. L. R. a fost ca un părinte pentru el si nu i-a supus niciodată că L. V. să fi suportat cheltuieli de spitalizare cu el si nici nu l-a vizitat la spital la Cluj. La L. R. s-au făcut parastase, cheltuielile au fost suportate de L. V.. Atunci când nu era L. V. L. M. a fost si l-a îngrijit pe L. R., de fiecare dată când a fost la spital a fost îngrijit de soția lui L. V.. Știe că și L. V. venea de 2-3 ori pe săptâmână de la Cluj la L. R. și din câte știe cu o zi mai înaointe de înmormântarea lui L. R., L. V. a venit la A. I. A mai declarat că a săpat mormântul lui L. R. lângă o placă turnată, a dat de un sicriu și a săpat în lateral și unde era placa era îngrădit, unde a săpat el nu era îngrădit.

Martorul C. A. a declarat că l-a cunoscut pe L. R. si știe că acesta înainte de a muri a fost o perioadă in mai multe spitale si L. V. a suportat cheltuielile dar nu știe la cât s-au ridicat. De asemenea știe că L. V. a suportat cheltuielile de înmormântare a lui L. R. si știe pentru că el l-a ajutat, nu știe la cât s-au ridicat cheltuielile de înmormântare. La L. R. s-au făcut parastase, nu știe cine a suportat cheltuielile si cine le-a făcut, știe că la L. R. i s-a făcut mormânt si din câte știe L. V. l-a făcut. Nu cunoaște dacă L. V. a participat sau nu la aceste cheltuieli. Nu l-a auzit pe L. R. zicând că a fost căutat de L. V. sau să fi dat vreun telefon . Știe că L. V. a venit acasă cu o zi sau două înainte de decesul lui L. R. . A mai declarat că L. V. s-a mutat din Cluj în A. I. de 2 – 3 ani.

Din depozițiile acestor martori rezultă cu certitudine că imobilul casă de vacanță situat pe terenul în litigiu a fost edificat în întregime de reclamantul principal L. V. acesta suportând contravaloarea materialului și manoperei de edificare a acestei construcții. Nu s-a făcut dovada certă că la edificarea acestei construcții s-ar fi folosit ceva material lemnos sau de altă natură care să fi făcut parte din bunurile rămase după defuncții Leach L. și Leach R..

În ceea ce privește capătul de cerere din cererea principală privind pasivul succesoral rămas după după defunctul Leach R., instanța urmează a respinge ca prescris acest capăt de cerere având în vedere că Leach R. a decedat la 16.12.2007 iar cererea de plată a acestuia a fost formulată la data de 02.05.2012( fila 98 din vol 2), deci cu mult peste termenul legal de 3 ani de prescripție prev de art 3 din Decretul 167/1958. În acest sens s-a pronunțat și ICCJ printr-un recurs în interesul legii respectiv prin Decizia nr. 6 din 19 ianuarie 2009 referitoare la caracterul prescriptibil al cererilor privind lichidarea pretențiilor referitoare la cheltuielile de înmormântare si respectarea tradițiilor religioase ce compun pasivul succesoral, publicată în Monitorul Oficial nr. 321 / 14 mai 2009. Potrivit acestei decizii “Dispozitiile art. 728 raportate la art. 774, art. 775, art. 777 si art. 896 din Codul civil si ale art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctiva, republicat, se interpreteaza in sensul ca: Cererile privind lichidarea pretentiilor referitoare la cheltuielile de înmormântare si respectarea traditiilor religioase ce compun pasivul succesoral sunt prescriptibile in termenul general de prescriptie atat in situatiile in care sunt formulate in cadrul actiunii de iesire din indiviziune, cat si atunci cand sunt formulate pe cale separata. Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedura civila.” Cum în speță aceste cheltuieli au fost solicitate după aproape 5 ani de la data decesului lui Leach R., instanța urmează a respinge ca prescris acest capăt de cerere.

În ceea ce privește capătul de cerere din cererea reconvențională prin care reclamanta reconvențională L. V. susține că a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune și joncțiunea posesiilor asupra imobilelor în litigiu instanța urmează a-l respinge ca nefondat întrucât niciunul din martorii audiați nu au declarat că aceste imobile ar fi fost folosite în condițiile unei posesii utile exclusiv de reclamanta reconvențională L. V., ci că au făcut parte din masa succesorală rămasă după părinții acesteia.

În ceea ce privește capetele de cerere din cererea reconvențională formulate de reclamanta reconvențională L. V. privind plata fructelor și productelor, a chiriei, a sumelor de bani din conturi bancare și a sumelor încasate de la APIA urmează a se respinge ca nefondate întrucât din depozițiile martorilor audiați și menționați anterior rezultă că și reclamanta reconvențională după decesul părinților a venit și a folosit din bunurile rămase după aceștia culegând inclusiv fructele astfel că nu mai poate cere contravaloarea lor atâta timp cât a cules și și-a însușit o parte din ele. Plata chiriei nu poate fi acordată atâta timp cât chiar reclamanta în perioadele de vară a folosit o cameră din casa părintească, iar după ce reclamanta reconvențională se întorcea la domiciliu, această cameră era încuiată de chiar reclamanta reconvențională și cheia era în posesia ei. Sumele de bani din conturile bancare ale defunctului Leach R. nu se vor acorda deoarece potrivit adresei nr._ R/2012 a BCR ( fila 63 din vol 3), singura operațiune de eliberare în numerar din conturile deținute de Leach R. este cea din data de 30.11.2007 în sumă de 3769,95 lei ridicată de L. V., ori la data la care reclamantul principal a ridicat această sumă, încă trăia tatăl său Leach R., astfel că nu se poate susține că această sumă a fost folosită de reclamantul principal și nu de titularul de cont. În ceea ce privește sumele de bani acordate de APIA acestea se acordă producătorilor agricoli și au fost acordate reclamantului principal pentru mai multe terenuri, multe din ele care nu fac obiectul acestui dosar, astfel că nu se poate preciza cu certitudine care este suma obținută de reclamantul principal numai pentru imobilele în litigiu și urmează a nu se acorda.

Pe parcursul procesului între reclamanta reconvențională G. I. și pârâta reconvențională N. R. NĂSC G. la data de 25.08.2012 a intervenit o tranzacție ( fila 16 din vol.3) în sensul că reclamanta reconvențională G. I. și-a cesionat întregul ei de proprietate din imobilele în litigiu cu titlu gratuit pârâtei N. R. NĂSC G., astfel că în baza art 271 cod procedura civila instanța urmează a lua act de tranzacția intervenită între acestea..

Pentru identificarea, evaluarea la preț de circulație și formularea propunerilor de partajare a imobilelor în litigiu în cauză s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză topografică judiciară întocmit de expert V. G. cu 3 completări și cu mai multe variante de partaj și a unui raport de expertiză în construcții întocmit de expert Ghete I. .

Potrivit constatărilor expertului Ghete I.( filele 164 / 173 din vol 2), coroborat cu raportul de expertiză topografică judiciară întocmit de expert V. G., pe terenul cu nr top nou 1577/2 și 1578/3 există următoarele construcții: o casă de locuit C 1 pe fundație de piatră având la demisol două beciuri, iar la parter un hol, două camere, bucătărie, cămară, acoperită cu tablă în suprafață reală de 79 mp în valoare de 55.500 lei ; o bucătărie de vară C 2 din scândură și anexe acoperite cu plăci de azbociment în suprafață reală de 38 mp, o afumătoare din cărămidă C 3 acoperită cu plăci de azbociment în suprafață de 2 mp; anexe gospodărești din lemn C 5 acoperite cu plăci de azbociment în suprafață reală de 7 mp; anexe gospodărești( grajd și șură ) C 6 acoperite cu plăci de azbociment în suprafață de 26 mp; iar pe terenul cu nr top nou 1578/1 există edificată o cabană din lemn C 4 pe fundație de piatră pe circa jumătate din perimetru având la parter un hol, o cameră, o baie și copertină, iar la mansardă două camere și o baie fiind acoperită cu tablă lindab în suprafață reală de 61 mp în valoare de 60.200 lei.

Expertul Ghete I. a concluzionat că imobilul casă de locuit părintească în litigiu nu este comod partajabilă în natură.

În ceea ce privește variantele de partajare a imobilelor în litigiu, la termenul de fond și prin concluziile scrise părțile au fost de acord cu completarea a treia a raportului de expertiză topografică, însă reclamantul principal a solicitat partajarea conform variantei 1 B, variantă în care casa de locuit care face parte din masa succesorală rămasă după părinții reclamantului principal și a pârâtei L. V. este partajată în natură, iar reclamanta reconvențională L. V. a solicitat partajul conform variantei 1 A, variantă în care casa de locuit care face parte din masa succesorală rămasă după părinții părților este atribuită pârâtei L. V..

Dintre cele două variante de partaj propuse de expert, instanța va dispune partajarea imobilelor conform variantei I A din completarea raportului de expertiză topografică judiciară întocmit de expert V. G. ( filele 37 – 50) din vol 3) și a raportului de expertiză în construcții întocmit de expert Ghete I. ( filele 164 / 173 din vol 2), motivat de faptul că doar reclamanta reconvențională L. V. a solicitat atribuirea în întregime a casei părintești, iar reclamantul principal a solicitat partajarea în natură a acestei case, însă casa nu este comod partajabilă în natură, astfel că instanța va alege varianta de partaj solicitată de reclamanta reconvențională.

Față de considerentele de fapt expuse și în baza art 650, 651 și urm cod civil rap la art 673/5 și urm cod procedura civila urmează a se admite în parte atât cererea principală cât și cererea reconvențională formulată de L. V. și a se admite în întregime cererea reconvențională formulată de G. I. și a se constata că asupra imobilelor înscrise în cf_ A. I., cu nr top 1578 fânaț de 3302 mp sunt coproprietari reclamantul L. V. în cotă de 7/16 parte, pârâții L. V. în cotă de 7/16 parte și Talpaș A. în cotă de 2/16 parte; asupra imobilelor înscrise în cf_ A. I. cu nr top 1579 fânaț de 3122 mp, top 1580 casă de lemn cu o cameră și curți construcții de 180 mp, sunt coproprietari reclamantul L. V. în cotă de 8/16 parte, pârâții L. V. în cotă de 8/16 parte; asupra imobilelor înscrise în cf_ A. I. cu nr top 1577 arabil de 5096 mp sunt coproprietari: reclamantul L. V. în cotă de 6/24 parte, pârâții L. V. în cotă de 6/24 parte B. G. în cotă de 3/24 parte; B. I. în cotă de 3/24 parte, B. Tivador în cotă de 3/24 parte, L. L. în cotă de 1/24 parte, L. A. în cotă de 1/24 parte, G. I. și G. I. ambii în cotă de 1/24 parte.

În baza art 480 cod civil rap la art 482 cod civil urmează a se constata că pe terenul cu nr top nou 1577/2 și 1578/3 există următoarele construcții: o casă de locuit C 1 pe fundație de piatră având la demisol două beciuri, iar la parter un hol, două camere, bucătărie, cămară, acoperită cu tablă în suprafață reală de 79 mp în valoare de 55.500 lei ; o bucătărie de vară C 2 din scândură și anexe acoperite cu plăci de azbociment în suprafață reală de 38 mp, o afumătoare din cărămidă C 3 acoperită cu plăci de azbociment în suprafață de 2 mp; anexe gospodărești din lemn C 5 acoperite cu plăci de azbociment în suprafață reală de 7 mp; anexe gospodărești( grajd și șură ) C 6 acoperite cu plăci de azbociment în suprafață de 26 mp; construcții asupra cărora sunt coproprietari reclamantul L. V. în cotă de ½ parte, pârâta L. V. în cotă de ½ parte.

Totodată urmează a se constata că pe terenul cu nr top nou 1578/1 există edificată o cabană din lemn C 4 pe fundație de piatră pe circa jumătate din perimetru având la parter un hol, o cameră, o baie și copertină, iar la mansardă două camere și o baie fiind acoperită cu tablă lindab în suprafață reală de 61 mp în valoare de 60.200 lei proprietatea reclamantului principal L. V. în cotă de 1/1 parte.

De asemenea urmează a se constata că pe terenul cu nr top nou 1577/5 există edificate o casă pe fundație de piatră C 7 având la demisol o bucătărie, iar parterul din lemn compus din două camere, coridor și cămară, acoperită cu țiglă în suprafață reală de 53 mp, o anexă gospodărească construită din scândură, acoperită cu tablă zincată în suprafață reală de 16 mp asupra cărora sunt coproprietari pârâtele G. I. și N. R. în cote de câte ½ parte fiecare.

În baza art 271 cod procedura civila ia act de tranzacția intervenită între reclamanta reconvențională G. I. și pârâta reconvențională N. R. NĂSC G. la data de 25.08.2012 în sensul că reclamanta reconvențională G. I. și-a cesionat întregul ei de proprietate din imobilele în litigiu cu titlu gratuit pârâtei N. R. NĂSC G. .

În baza art 728 și urm cod civil rap la art 673/9 și urm cod procedura civila urmează a se admite, în parte, în fond atât cererea principală cât și cererea reconvențională formulată de L. V. și a se admite în întregime cererea reconvențională formulată de G. I. și a se dispune sistarea stării de indiviziune asupra imobilelor în litigiu conform variantei I A din completarea raportului de expertiză topografică judiciară întocmit de expert V. G. ( filele 37 – 50) din vol 3) și a raportului de expertiză în construcții întocmit de expert Ghete I. ( filele 164 / 173 din vol 2), completare și raport ce fac parte integrantă din prezenta sentință prin formarea și atribuirea următoarelor loturi:

În vederea egalizării loturilor urmează a fi obligată reclamanta reconvențională L. V. să plătească reclamantului principal L. V. suma de 27.750 lei cu titlu de sultă din casa părintească atribuită conform cotei acestuia de ½ parte din casă.

În baza art 20 și urm din Legea 7/1996 urmează a se dispune întabularea în cf a loturilor nou formate, teren și construcții, pe categoriile de folosință și suprafețele reale, prin rectificarea suprafețelor și schimbarea ramurii de cultură, de către OJCPI - biroul de carte funciară Câmpeni, în baza prezentei hotărâri rămasă irevocabilă.

Totodată urmează a se constata că imobilul casa de lemn cu o cameră din cf_ A. I. top 1580 casă de lemn cu o cameră nu mai există și dispune radierea lui din cf de către OJCPI - Biroul de Carte Funciara Câmpeni, în baza prezentei hotărâri rămasă irevocabilă.

În baza art 616 cod civil, având în vedere că în urma partajului s-au creat fonduri înfundate, urmează a se constitui o servitute de trecere permanentă marcată prin punctele 67 – 9- 8- 17 în variantei I A din completarea raportului de expertiză topografică judiciară întocmit de expert V. G. ( filele 37 – 50) din vol 3) asupra terenului cuprins în lotul nr 2 atribuit pârâtei L. V. în favoarea terenului cuprins în lotul nr 1 atribuit reclamantului L. V. și dispune notarea acestei servituți în cf de către OJCPI - Biroul de Carte Funciara Câmpeni, în baza prezentei hotărâri rămasă irevocabilă .

Totodată urmează a se constitui o servitute de trecere permanentă marcată prin punctele 6 – 5- 8- 9-4- 7 în variantei I A din completarea raportului de expertiză topografică judiciară întocmit de expert V. G. ( filele 37 – 50) din vol 3) asupra terenului cuprins în lotul nr. 3 atribuit pârâtei N. R. NĂSC G. în favoarea terenului cuprins în lotului nr. 1 atribuit reclamantului L. V. și a lotului nr.2 atribuit reclamantei reconvenționale L. V. și dispune notarea acestei servituți în cf de către OJCPI - Biroul de Carte Funciara Câmpeni, în baza prezentei hotărâri rămasă irevocabilă .

În ceea ce privește capătul de cererea principală privind pasivul succesoral și partajul imobilelor înscrise în cf_ A. I. urmează a fi respins pentru argumentele prezentate în prezentele considerente.

În ceea ce privește capetele din cererea reconvențională formulată de reclamanta reconvențională L. V. privind uzucapiunea, plata fructelor și productelor, a chiriei, a sumelor de bani din conturi bancare și a sumelor încasate de la APIA urmează a fi respins pentru argumentele prezentate anterior.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de părți acestea urmează a se compensa întrucât părțile au suportat în mod egal atât taxa judiciară de timbru cât și onorarii de avocat și onorarii de expert.

Împotriva sentinței civile nr. 1477/2012 a Judecătoriei Câmpeni a declarat recurs, calificat drept apel, pârâta reclamantă reconvențională L. V. solicitând casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la o altă instanță de același grad.

În dezvoltarea motivelor de apel au fost aduse hotărârii atacate următoarele critici:

1. Instanța nu s-a pronunțat cu privire la accesiunea imobiliară artificială, respectiv nu s-a pronunțat și nu a reținut existența clădirilor pe terenul ce face obiectul partajului, anterior alcătuirii loturilor, deși acest lucru a fost cerut, urmând ca aceste clădiri să intre în partajul succesoral. În acest mod instanța nu a stabilit care sunt bunurile ce compun masa succesorală.

2. Instanța nu s-a pronunțat asupra precizării acțiunii reclamantului privind scoaterea din masa bunurilor partajabile a casei de vacanță edificată pe terenul ce face obiectul partajului.

3. Instanța nu a soluționat cererea privind uzucapiunea formulată de reclamanta reconvențională.

4. Instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la sarcinile notate asupra imobilului, deși prin acțiunea reconvențională s-a solicitat radierea acestora.

5. Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra solicitării reclamantei reconvenționale de a se constata că reclamantul L. V. este constructor de rea credință a casei de vacanță, ridicând această construcție fără autorizație și fără acordul reclamantei reconvenționale.

6. Sentința atacată este netemeinică și nelegală în sensul că s-au format loturi dezechilibrate și s-a acordat mai mult decât s-a cerut, întrucât reclamantul nu a solicitat să se constate că este singurul proprietar al construcției casă de vacanță.

7. Hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, nefiind aduse nici un fel de argumente cu privire la cele reținute de instanța de fond nici în ce privește stabilirea bunurilor supuse partajului și nici în ce privește formarea loturilor.

8. Instanța de fond nu a reținut corect starea de fapt ce reprezintă obiectul dedus judecății și nu a administrat toate probele necesare pentru stabilirea acestuia.

9. Hotărârea atacată este lipsită de temei legal, nefiind reținute dispozițiile art. 482 Cod civil. Prin partajul judiciar părțile nu pot dobândi în proprietate, ori obține întabularea în CF A altor bunuri ce le-au revenit în urma partajului conform art. 750 Cod civil, iar instanța de fond nu putea dispune întabularea dreptului de proprietate asupra unei construcții fără autorizație de construire, conform art. 55 din L.7/1996.

Prin decizia civilă nr. 128/A/2013, Tribunalul A. – Secția I a Civilă a respins apelul declarat de pârâta reclamantă reconvențională L. V. împotriva sentinței civile nr. 1477/2012 a Judecătoriei Câmpeni.

În considerentele deciziei, Tribunalul a reținut următoarele:

Cu privire la motivele 1 și 2 de apel, deși se susține că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la accesiunea imobiliară artificială, se poate observa că niciuna dintre părți nu a formulat un capăt de cerere în acest sens. Atât în considerentele cât și în dispozitivul hotărârii, instanța a stabilit care sunt bunurile supuse partajului, și a constatat starea de fapt existentă, respectiv împrejurarea că pe terenul coproprietatea părților reclamantul L. V. a edificat o cabană, o casă de lemn, prin contribuție exclusivă raportat la ceilalți coproprietari ai terenului. Reclamantul principal, prin acțiunea introductivă a specificat aspectele legate de construirea prin contribuție proprie a casei de vacanță, pentru ca ulterior prin precizarea de acțiune să solicite în mod expres ca această casă de vacanță să nu fie inclusă în masa bunurilor partajabile.

Reclamanta reconvențională nu a formulat un capăt de cerere prin care să solicite ca această construcție să fie inclusă în masa bunurilor partajabile, susținând tot timpul că respectiva construcție a fost edificată de reclamant, cu rea credință.

Instanța de fond a reținut că părțile s-au prezentat în fața notarului care a emis certificatul de moștenitor nr. 36/2008 după defuncții L. L. dec. la 21.06.1987 și L. R. dec. la 16.12.2007, prin care s-a stabilit calitatea de moștenitori ai părților și masa succesorală, această construcție nefiind inclusă în masa succesorală după cei doi defuncți. În lipsa unor capete de cerere privind completarea certificatului de moștenitor sub aspectul masei succesorale, instanța de fond nici nu putea pronunța o altă soluție.

Cu privire la motivul nr. 3, s-a susținut că instanța de fond nu a înțeles și nu a rezolvat cererea privind uzucapiunea, motiv infirmat de soluția pronunțată, prin care acest capăt de cerere formulat în acțiunea reconvențională a fost respins. Reclamanta reconvențională, în precizarea acțiunii reconvenționale a arătat că înțelege să invoce uzucapiunea, fără să precizeze imobilul uzucapat, persoanele care au uzucapat și îndeplinirea condițiilor de dobândire a dreptului de proprietate prin uzucapiune.

În ce privește motivul nr. 4, s-a constatat că prin acțiunea principală formulată de reclamantul L. V. s-a solicitat și radierea sarcinilor înscrise în CF_ A. I. (CF 1075 A. I.) și CF_ A. I. (CF 2817 A. I.). Reclamanta reconvențională nu a solicitat radierea sarcinilor din aceste cărți funciare. Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra radierii sarcinilor, dar acest aspect nu a fost criticat de reclamantul L. V., care nu a declarat recurs, reclamanta reconvențională neavând calitatea și interesul procesual în a declara recurs pentru acest capăt de cerere.

În ce privește motivul nr. 5, instanța de fond a reținut faptul că reclamantul L. V. în calitate de coproprietar asupra terenului a construit pe acesta o casă de vacanță, aspect recunoscut de reclamanta reconvențională atât prin acțiunea reconvențională formulată de aceasta cât și prin întâmpinările depuse la dosarul cauzei. Având calitatea de coproprietar asupra terenului, instanța de fond a reținut că acesta este un constructor de bună credință și a înlăturat susținerile reclamantei reconvenționale privind reaua credință a coproprietarului care a construit pe terenul proprietate comună a mai multor persoane.

În ce privește motivul nr. 6, s-a constatat că loturile formate în sistarea stării de indiviziune respectă dispozițiile art. 673 ind. 4 și urm Cod pr. civilă în sensul că s-a avut în vedere poziția reclamantei care a solicitat un lot care să includă casa părintească, componența masei succesorale, cotele de proprietate ale părților, posibilitatea formării loturilor în natură, ultima operațiune fiind egalizarea acestora prin sultă. Așa cum s-a reținut la punctele anterioare, reclamantul principal a solicitat încă de la promovarea acțiunii să se constate că a construit o casă de vacanță pe terenul coproprietatea părților din prezentul litigiu. Această construcție a fost cuprinsă pe terenul ce a intrat în lotul atribuit reclamantului. Această construcție nu a făcut parte din masa succesorală după antecesorul părților, reclamanta reconvențională a recunoscut că nu a contribuit la edificarea acesteia și că aceasta a fost ridicată de fratele său fără acordul ei, astfel că instanța de fond nu avea cum să supună respectiva construcție partajului. În concluzie, valoarea acestei construcții nu mărește valoarea lotului atribuit reclamantului, pentru că această construcție nu face parte din masa bunurilor comune. Nu s-a putut reține că reclamantul a dobândit proprietăți și beneficii necuvenite, atâta timp cât a contribuit singur la edificarea acestei construcții și a existat posibilitatea tehnică pentru formarea loturilor, în așa fel încât, lotul atribuit reclamantului să cuprindă terenul pe care se află această construcție.

În ce privește motivul nr. 7, instanța de fond a motivat în fapt și în drept hotărârea pronunțată, inclusiv în ce privește formarea și atribuirea loturilor. Existența autorizației de construcție pentru cabana în litigiu este o problemă a unității administrativ teritoriale, care nu are nicio relevanță asupra împărțirii unor bunuri ce provin din moștenire, atâta vreme cât această construcție nu a fost edificată de antecesorii părților. De altfel, situația este similară cu cea a celorlalți coproprietari, reclamanta reconvențională recunoscând în precizarea acțiunii că pârâta G. I. folosește din imobilele în litigiu un lot precis delimitat, care urmează a-i fi atribuit.

În ce privește motivul nr. 8, instanța de fond a reținut corect starea de fapt dedusă judecății, iar hotărârea pronunțată se bazează pe probe, având în vedere că și recunoașterea părților prin acțiune reconvențională sau întâmpinări constituie probe în dosarul cauzei. Apelanta nu detaliază în susținerea acestui motiv ce probe ar fi fost necesare să se mai administreze pentru stabilirea unei alte stări de fapt și nici nu a solicitat suplimentarea probațiunii în fața instanței de apel, după recalificarea căii de atac și de altfel nici în fața instanței de fond.

S-a apreciat că nu este întemeiată nici critica adusă hotărârii instanței de fond în sensul că ar fi dată cu încălcarea dispozițiilor art. 482 Cod civil și a dispozițiilor art. 55 din L:7/1996.

Hotărârea atacată este motivată în drept iar în cazul de față, instanța de fond a constatat că nu sunt incidente disp. art. 482 Cod civil, în ce-i privește pe defuncții autori ai părților construcția casei de vacanță a avut loc după decesul antecesorilor reclamantului și reclamantei reconvenționale, această construcție a rămas pe terenul inclus în lotul reclamantului, astfel că acesta a dobândit dreptul de proprietate asupra acesteia. Reclamanta reconvențională nu poate dobândi în proprietate alte bunuri decât cele care au făcut obiectul masei succesorale a cărei componență reclamanta reconvențională nu a criticat-o nici printr-o acțiune separată după emiterea certificatului de moștenitor și nici prin prezenta acțiune reconvențională.

În ce privește întabularea dreptului de proprietate al reclamantului asupra construcției casă de vacanță, instanța de fond a reținut incidența dispozițiilor art. 20 din L.7/1996 urmând ca la întabulare acesta să depună întreaga documentație solicitată de OCPI în temeiul art. 55 din același act normativ.

Așa cum a reținut instanța de fond imobilele în litigiu sunt coproprietatea reclamantului și pârâtei reconvenționale în calitate de moștenitori ai părinților lor, precum și a celorlalți pârâți chemați în prezentul litigiu. Pârâții coproprietari sau moștenitorii acestora au avut posibilitatea să solicite diferite modalități de sistare a stării de indiviziune, așa cum a procedat reclamanta reconvențională G. I., instanța urmând să se pronunțe asupra tuturor solicitărilor. Instanța de fond a procedat la sistarea stării de indiviziune prin formarea a trei loturi ce au fost atribuite coproprietarilor care au solicitat această modalitate de sistare a indiviziunii, în natură, prin formarea de loturi, iar în lipsa solicitărilor de plată a sultelor de către ceilalți pârâți, instanța de fond nu a stabilit aceste sulte. Nu a existat nici un impediment pentru acești pârâți de a ataca soluția pronunțată, ceea ce nu s-a întâmplat. S-a apreciat că reclamanta reconvențională nu justifică un interes în a declara o cale de atac în numele acestor pârâți.

Pentru motivele invocate s-a apreciat ca nefondat apelul, care în consecință a fost respins.

Împotriva deciziei civile nr. 128/A/2013 a Tribunalului A. – Secția I a Civilă a declarat recurs pârâta L. V. solicitând modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului și alcătuirea loturilor 1 și 2 conform cererii reconvenționale, astfel cum a fost precizată.

În dezvoltarea motivelor de recurs, au fost aduse hotărârii atacate următoarele critici:

1. Instanța a acordat ceea ce nu s-a cerut și mai mult decât ceea ce s-a cerut (art. 304 pct. 6 C. proc. civ.), creând astfel un avantaj în afara cadrului legal uneia dintre părți.

Pârâta a înțeles să introducă în masa de partajat, casa de vacanță, prin cererea reconvențională precizată și s-a opus solicitării reclamantului de a fi scos imobilul de la partaj deoarece aparține coproprietarilor terenului pe care a fost edificată.

Instanța nu a analizat cererile conform legii și a acordat beneficiul accesiunii imobiliare reclamantului, constructor de rea-credință, prin includerea construcției fără valoare în lotul ce i-a fost atribuit, creându-i astfel un avantaj în afara cadrului legal.

Instanța nu a cercetat motivul de apel privitor la cererea de constatare a uzucapiunii asupra cotelor de proprietate ale unora dintre pârâți, deși s-au administrat probe din care rezultă că recurenta și intimatul reclamant au folosit netulburat și public mai mult de 30 de ani terenul ce alcătuiește loturile 1 și 2 din expertiză.

Instanța nu a cercetat nici motivul de apel privitor la includerea în masa de partajat a fructelor și productelor fondului ce alcătuiește loturile 1 și 2, care a fost stăpânit din anul 2009 doar de către reclamant.

2. Hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, ori se bazează pe motive contradictorii ori străine cauzei (art. 304 pct. 7 C. proc. civ.). Decizia Tribunalului nu cuprinde motivele pentru care reclamantul a putut dobândi dreptul de proprietate asupra casei de vacanță, scoasă de la partaj la solicitarea sa, deși accesiunea imobiliară ar fi trebuit să opereze în beneficiul ambelor părți.

De asemenea, nu cuprinde motivele pentru care instanța a nesocotit lipsa autorizației de construcție și a dispus întabularea în CF contrar normelor de drept care nu permit întabularea unei construcții realizată fără autorizație.

Hotărârea nu menționează vreo probă și nu cuprinde motivele pentru care instanța a reținut buna – credință a constructorului reclamant. Instanța a reținut că această construcție – casă de vacanță – a fost construită anterior partajului, dar nu a motivat prin hotărârea atacată de ce nu a constatat existența ei pe terenul ce face obiectul partajului. Toate propunerile privind alcătuirea loturilor 1 și 2 cuprind și casa de vacanță, ceea ce confirmă că ambele părți au înțeles să o includă în masa bunurilor partajabile.

Decizia nu cuprinde motivele care să justifice convingerea instanței că recurenta nu are interes în a declara apel cu privire la radierea sarcinilor din CF.

3. Instanța nu a cercetat atent motivele de apel, nu a reținut corect starea de fapt, a interpretat greșit și a schimbat înțelesul actului juridic dedus judecății, depășind cadrul procesual stabilit de părți (art. 304 pct. 8 C. proc. civ.) și în consecință a dispus alcătuirea greșită a loturilor 1 și 2.

Instanța a reținut greșit că loturile 1 și 2 erau delimitate în fapt anterior partajului și că reclamantul a construit casa de vacanță pe lotul său.

Instanța a reținut că reclamantul nu a putut prezenta nici un fel de înscrisuri legale care să prezume proprietatea sa exclusivă asupra construcției și că nu a cerut să se constate proprietatea sa exclusivă, fapt ce a determinat alcătuirea greșită a celor două loturi.

Inexistența autorizației de construcție dovedește reaua-credință și că accesiunea imobiliară s-a realizat în beneficiul întregului teren ce face obiectul partajului, argument care trebuia să conducă la respingerea cererii de scoatere de la partaj a casei de vacanță.

4. Hotărârea atacată este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 C. proc. civ.). Referitor la cererea reclamantului din 26.07.2012, niciuna dintre instanțe nu au analizat-o prin prisma dispozițiilor art. 132 C. proc. civ., care ar fi permis reținerea fără valoarea a casei de vacanță în lotul atribuit prin partaj reclamantului.

Nerespectarea acestor dispoziții nu poate fi acoperită prin invocarea art. 482 C. civ., deoarece acesta se referă la accesiunea imobiliară asupra căreia instanța nu s-a pronunțat. Invocând dispozițiile art. 482 C. civ., instanța motivează greșit includerea fără valoare a casei de vacanță în lotul atribuit reclamantului, deoarece accesiunea imobiliară a avut loc anterior formării loturilor 1 și 2. Aplicând greșit dispozițiile art. 482 C. civ., hotărârea a fost dată cu încălcarea reglementărilor privind partajul judiciar (art. 750 C. civ., art. 680 N C. civ.9), deoarece prin partaj părțile nu pot dobândi în proprietate, ori obține întabularea în CF a altor bunuri decât cele care le-au revenit în urma partajului.

Prin întâmpinare, intimatul reclamant a solicitat respingerea recursului, arătând în esență că nu este incident niciunul dintre cazurile de modificare invocate, construcția casă de vacanță în litigiu nefăcând parte din masa bunurilor de împărțit, fiind construită de către reclamant după decesul părinților părților. Faptul că a fost construită fără autorizație nu poate crea un drept de proprietate în favoarea recurentei, care nu a contribuit în nici un fel la realizarea ei.

Pe terenul atribuit recurentei se găsesc și alte edificate, grajd și șură, bucătărie de vară cu magazie de lemne, afumătoare, cotețe, WC, care nu au fost supuse împărțelii, recurenta fiind cea avantajată.

Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs formulate și din oficiu în limitele prevăzute de art. 306 alin 2 C. proc. civ., Curtea constată următoarele:

Instanța de apel a făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale aplicabile, cazul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocat nefiind incident în cauză.

Astfel, așa cum în mod corect a reținut Tribunalul, reclamanta reconvențională nu a formulat un capăt de cerere distinct privitor la dobândirea prin accesiune a dreptului de proprietate asupra casei de vacanță, despre care a menționat dintru început că a fost edificată de către reclamantul principal, fără acordul ei, pe terenul coproprietatea părților.

În lipsa unei atari cereri, solicitarea de partajare a imobilului formulată la termenul de judecată din 23.02.2012 (fila 19 vol. II fond) nu putea fi primită.

De altfel, dat fiind efectul declarativ al partajului și atribuirea terenului pe care a fost edificată construcția în litigiu, în lotul reclamantului, examinarea bunei sau relei-credințe a constructorului este lipsită de relevanță odată ce reclamantul a contribuit exclusiv la realizarea construcției, situație în care nu se pune problema unei dezdăunări în favoarea recurentei.

Prin urmare, nu se poate reține că accesiunea a operat doar în favoarea reclamantului constructor, instanțele constatând în mod corect faptul juridic al edificării imobilului prin contribuția sa exclusivă și dobândirea dreptului de proprietate ca efect al construirii pe lotul ce i-a fost atribuit.

Critica privitoare la notarea construcției este lipsită de interes, recurenta nedovedind prin ce este prejudiciată ca urmare a întabulării loturilor nou formate, înscrierea dreptului de proprietate asupra construcției în litigiu urmând regimul instituit de dispozițiile art. 36 din Legea nr. 7/1996 republicată.

Nefondate se privesc a fi și criticile privitoare la respingerea capătului de cerere vizând uzucapiunea. Cererea formulată de reclamanta reconvențională în acest sens a fost în mod corect respinsă, nefiind dovedit că în cauză au fost întrunite cerințele legale prevăzute de Legea nr. 115/1938 aplicabile în sistemul cărților funciare.

Celelalte aspecte critice invocate, privitoare la plata fructelor și productelor, a chiriei, a sumelor de bani din conturi bancare și a sumelor încasate de la APIA, sunt generice, vizând chestiuni de apreciere a probelor, ce nu pot face obiectul cenzurii instanței de recurs.

Invocarea cazurilor de modificare prevăzute de art. 304 pct. 6, 7 C. proc. civ. este nejustificată, neexistând un plus petita prin constatarea construirii de către reclamant a imobilului în litigiu, iar motivul pentru care recurenta nu a dobândit un drept de coproprietate asupra construcției a fost clar explicitat de către instanța de apel.

Nici dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. nu-și găsesc aplicabilitatea, neexistând un act juridic a cărui natură să fie schimbată sau denaturată de către Tribunal.

(continuare decizia civilă 680/27.09.2013 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar civil nr._ )

Pentru toate aceste considerente, constatând că recursul dedus judecății este nefondat, Curtea, în temeiul art. 312 alin 1 C. proc. civ., îl va respinge, cu consecința obligării recurentei la plata cheltuielilor de judecată dovedite de intimat, reprezentând cheltuieli de transport.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta L. V. împotriva deciziei civile nr. 128/A/2013 pronunțată de Tribunalul A. – Secția I Civilă.

Obligă recurenta să plătească intimatului L. V. suma de 100 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 27.09.2013.

Președinte,

D. M.

Judecător,

M. F. C.

Judecător,

M. A. M.

Grefier,

N. P.

Redc. M.A.M.

Tehn. EH/2 ex/6.01.2013

Jud. fond – V.E.C.

Jud. apel – D. G./L. P. P.

← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 645/2013. Curtea de...		Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... →

Partaj judiciar. Decizia nr. 680/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj judiciar. Decizia nr. 680/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA