Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 672/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 672/2013 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 26-09-2013 în dosarul nr. 672/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA I CIVILA
DECIZIE CIVILĂ Nr. 672/2013
Ședința publică de la 26 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. N.
Judecător M. A. M.-vicepreședinte
Judecător C. M. C.
Grefier M. R.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de petenta S.C. V. Instituție Financiară Nebancară S.A. împotriva deciziei civile nr. 147/A/2013 pronunțată de Tribunalul A. – Secția I Civilă în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează procedura legal îndeplinită, faptul că recursul este netimbrat și s-a depus întâmpinare din partea intimatului OCPI A. – BCPI A.. Părțile solicită judecarea în lipsă.
Instanța, având în vedere că până la această dată recurenta petentă nu și-a îndeplinit obligația de a timbra recursul fiind citată în acest sens și semnând de primirea citației (fila 11), din oficiu invocă excepția de netimbrare a recursului și lasă cauza în pronunțare pe excepție.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia sub număr de dosar_ , petenta S.C. V. INSTITUȚIE F. N. SA în contradictoriu cu intimatul O. DE C. SI P. I. A. - B. DE C. SI P. I. A. I., a solicitat instanței desființarea Încheierii de respingere nr._ pronunțată de BCPI A. I. în dosar_/02.11.2012 și pe fond admiterea cererii de reexaminare a Încheierii de respingere nr._ pronunțată în dosar nr._/23.+8.2012, cu consecința admiterii cererii de intabulare a dreptului de proprietate asupra imobilului din ., jud. A., înscris în CF nr._ al localității Ciugud, nr. cad/topo 1408/5/1/3 dobândit de societatea petentă în baza actului de adjudecare din data d4e 10.03.2011 emis de executor IFN Misa A. R. în dosar execuțional nr. 70/2010 (dosar instanță_ ).
În motivarea cererii a arătat, în esență, că societatea petentă a solicitat intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului din comuna Ciugud, ., jud. A., înscris în CF nr._ al localității Ciugud, nr. cad/topo 1408/5/1/3 dobândit de societatea petentă în baza actului de adjudecare din data d4e 10.03.2011 emis de Executor IFN Misa A. R. în dosar execuțional nr. 70/2010 (dosar instanță_ ) prin preluarea în contul creanței pe care o avea împotriva proprietarului tabular D. T..
Prin Nota de completare privind înscrierea în cartea funciară emisă in dosar_/23.08.2012 s-a solicitat petentei să facă dovada achitării impozitului pe transferul dreptului de proprietate în conformitate cu disp. art. 77 ind. 1 din Codul fiscal.
Prin adresa nr. 41/10.09.2012 petenta a formulat Nota de completare prin care și-a expus punctul de vedere, potrivit căruia nu datora acest impozit.
Prin încheierea nr._ a fost respinsă cererea de intabulare a dreptului de proprietate sub B 10 din Cartea funciară_ UAT Ciugud.
Prin încheierea de respingere nr._ pronunțată în dosarul_/02.11.2012 a fost respinsă cererea de reexaminare a încheierii nr._.
Apreciază că art. 77 ind. 1 Cod fiscal, invocat în încheierea de respingere, reglementează clar și fără echivoc impozitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, or din documentația depusă atașat la cererea de intabulare - actul de adjudecare din data de 10.03.2011 emis de executor IFN Misa A. R. din dosar execuțional nr. 70/2010, reiese faptul că imobilul ce face obiectul operațiunii solicitate a intrat în patrimoniul societății petente, nu a ieșit din patrimoniul acesteia.
Apreciază petenta că, în calitate de dobânditor, datorează impozit pe transferul de proprietate ci chiar debitoarea supusă executării silite, D. T., iar neplata impozitului de către debitoare atrage executarea silită a acesteia, potrivit Codului de procedură fiscală și nicidecum privarea societății petente, ca adjudecatar, de dreptul de a avea intabulat în cartea funciară dreptul de proprietate asupra imobilului.
În drept a invocat a disp. art. 112 și urm. Cod procedură civilă coroborate ci disp. Legii 7/1996 și ale Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 – Codul fiscal.
Intimatul a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a OCPI A..
Prin sentința civilă nr. 1043/2013 pronunțată de Judecătoria A. I. a fost admisă excepția lipsei calității procesual pasive a intimatei O. DE C. ȘI P. IMOBILIARĂ A. și, în consecință, a fost respinsă plângerea formulată de petenta S.C. V. INSTITUȚIE FINANCIARĂ NEBANCARĂ S.A., în contradictoriu cu intimata O. DE C. ȘI P. IMOBILIARĂ A., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
A fost respinsă plângerea formulată de petenta S.C. V. INSTITUȚIE FINANCIARĂ NEBANCARĂ S.A. împotriva încheierii de CF nr._/02.11.2012, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că:
Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimata Oficiul de C. și P. Imobiliară A., instanța a admis-o, având în vedere decizia Secțiilor Unite ale ÎCCJ nr. 72, pronunțată în recurs în interesul legii, în care s-a reținut că în cauzele ce au ca obiect plângerile împotriva încheierilor de carte funciară, OCPI nu are calitate procesual pasivă, și, în consecință, a respins plângerea formulată de petenta S.C. V. INSTITUȚIE FINANCIARĂ NEBANCARĂ S.A. împotriva intimatei Oficiul de C. și P. Imobiliară A., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Instanța, având în vedere caracterul necontencios al cererii, s-a pronunțat pe fondul cauzei.
Prin Încheierea nr._ emisă în dosarul nr._/23.08.2012 (f. 11-13), s-a dispus respingerea cererii formulate de . Nebancară SA, având ca obiect intabularea dreptului de proprietate dobândit în baza actului de adjudecare încheiat la data de 10.03.2011 emis de executor în cadrul Corpului Executorilor pentru Instituții Financiare Nebancare M. A. R. asupra imobilului situat în Drâmbar, nr. 49, județ A., înscris în CF_ Ciugud, nr. top 1408/9/1/3.
S-a reținut în cuprinsul acestei încheieri că în vederea înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate dobândit prin adjudecare petenta avea obligația de a depune la dosar dovada achitării impozitului prevăzut de art. 77 indice 1 Cod fiscal și că deși i-a fost adusă la cunoștința aceasta obligație aceasta nu a depus dovada solicitată în termenul acordat astfel ca cererea de intabulare a fost respinsă.
Împotriva încheierii petenta a formulat cerere de reexaminare care a fost respinsă prin încheierea nr._ emisă în dosar nr._/02.11.2012 cu aceeași motivare ca și încheierea antemenționată, respectiv aceea că în vederea înscrierii era necesară depunerea dovezii plății impozitului.
Instanța a apreciat că plângerea formulată de petenta S.C. V. INSTITUȚIE FINANCIARĂ NEBANCARĂ S.A. este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Astfel, în acord cu motivele invocate în încheierile contestate instanța reține că în vederea înscrierii dreptului de proprietate dobândit prin actul de adjudecare, petenta avea obligația de a face dovada achitării de către debitor a impozitului datorat pentru venitul obținut din transferul dreptului de proprietate. Constatându-se că petenta nu a depus dovada plății impozitului reiese ca în mod legal s-a dispus respingerea cererii de înscriere, precum și a cererii de reexaminare îndreptate împotriva încheierii de respingere având în vedere dispozițiile exprese ale art. 77 indice 1 alin 6 din Codul fiscal potrivit cărora „(…) Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moștenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătorești și a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciara vor verifica îndeplinirea obligației de plata a impozitului prevăzut la alin. (1) si (3) și, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului.”
De asemenea dispozițiile art. 151 ind. 7 alin. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare arată că în cazul în care se solicită întabularea dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia, în temeiul hotărârilor judecătorești, registratorii de carte funciară vor verifica existența deciziei de impunere emise de organul fiscal competent și dovada achitării impozitului.
Prin urmare, una din condițiile prevăzute pentru întabularea dreptului de proprietate în aceste situații, este dovada achitării impozitului prev. de art. 77 ind. 1 din Codul fiscal, neavând relevanță că plata acestor venituri trebuie să se facă de către vânzător și nu de către cumpărător, acesta din urmă având posibilitatea de a achita impozitul în contul vânzătorului, urmând a-și recupera această sumă de la vânzător.
În consecință, având în vedere existența unor dispoziții legale, respectiv prevederile art. 77 ind. 1 alin. 6 din Codul fiscal, care impun anterior întabulării dreptului de proprietate, îndeplinirea acestei obligații de plată, în mod justificat a fost respinsă cererea de întabulare.
Împrejurarea că obligația declarării venitului obținut din transferul dreptului de proprietate în vederea calculării impozitului aferent, precum si obligația plății acestuia revine contribuabilului, respectiv proprietarului anterior, iar nu petentei nu conduce la concluzia ca înscrierea dreptului de proprietate ar fi condiționată de dovada plății impozitului doar atunci când ar fi solicitată de înstrăinătorul dreptului de proprietate, iar nu și atunci când este solicitată de dobânditor, deoarece prevederile art. 77 indice 1 alin 6 final sunt clare și impun soluția respingerii cererii de înscriere ori de câte ori nu se face dovada achitării impozitului și aceasta indiferent de titularul cererii de înscriere. Pe de altă parte, cerința legală privitoare la înscrierea în cartea funciară nu impune ca plata impozitului să se efectueze de către dobânditor, ci se limitează la a solicita doar dovada plății acestuia, indiferent de persoana care a efectuat plata.
Într-adevăr însă, condiționarea înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară de plata impozitului aferent transferului dreptului de proprietate este o condiție de natură să restrângă exercitarea dreptului fundamental de proprietate privată garantat de art. 44 din Constituție și art. 1 Protocol 1 din CEDO .
Însă, potrivit chiar dispozițiilor Convenției, art. 1 Protocol 1 paragraf 2 statul poate reglementa utilizarea bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau a amenzilor atâta vreme cât se menține un just echilibru între ingerința în dreptul garantat de Convenție și scopul legitim urmărit prin instituirea normei interne.
Cerința impusă petentei și care a condus la respingerea cererii de înscriere in cartea funciară prin încheierea contestată în prezentul litigiu este prevăzută de lege, respectiv de art. 77 indice 1 alin 6 teza finala din Codul fiscal.
De asemenea, scopul urmărit de dispoziția legală este acela de a asigura plata impozitului datorat pentru transferul dreptului de proprietate, iar acest scop este apreciat ca legitim chiar de dispozițiile art. 1 paragaf 2 din Protocol 1 la CEDO. Mai mult, potrivit jurisprudenței Curții măsurile luate în vederea plății impozitului corespund unui interes general deoarece privesc asigurarea obținerii de venituri care urmează să fie folosite în interesul întregii societăți.
Totodată, ingerința în dreptul de proprietate al petentei este minimă câtă vreme refuzul înscrierii dreptului în cartea funciară pentru neplata impozitului aferent transferului dreptului de proprietate nu afectează existența ori folosința dreptului, ci impune o restricție temporară în privința unuia dintre atributele dreptului de proprietate, respectiv cel al dispoziției, până la plata de către titular a unei sume rezonabile și previzibile și pe care are posibilitatea să o recupereze de la adevăratul debitor al obligației de plată a impozitului, respectiv de la vânzător.
Față de acestea, instanța a apreciat că dispoziția legală în discuție care condiționează înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară de dovedirea achitării impozitului aferent transferului dreptului de proprietate nu contravine prevederilor art. 1 Protocol 1 al CEDO și art. 44 din Constituție, deoarece este proporțională cu scopul legitim urmărit prin aceasta.
Apelul declarat împotriva acestei sentințe de petentă a fost respins prin decizia civilă nr. 147/A/2013 pronunțată de Tribunalul A.-secția I civilă.
În considerentele deciziei s-a reținut că potrivit art. 771 din Codul fiscal, la întabulare, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligației de plată a impozitului și, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului.
Sub acest aspect, s-a constatat că registratorul a procedat corect atunci când a respins cererea de înscriere, în lipsa dovezii achitării acestui impozit, iar încheierea de carte funciară a fost corect menținută de către instanța de fond.
Este adevărat că legiuitorul nu este foarte explicit, ba chiar ambiguu, atunci când legiferează impozitul intitulat asupra „veniturilor din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal”, fără a defini noțiunea de contribuabil căruia îi incumbă această obligație de plată a acestui tip de impozit, însă critica formulată de apelant, în sensul că instanța de fond nu a stabilit cine este debitorul obligației de plată a impozitului în discuție este nefondată, întrucât nu acesta este obiectul plângerii formulate de către petentă, pe de o parte, iar pe de altă parte instanța nu are atribuții de legiferare, ci este datoare să interpreteze a unui text de lege, deja legiferat.
Prin urmare, câtă vreme art. 771 Cod fiscal vorbește despre contribuabili care datorează impozitul pentru imobile dobândite în anumite intervale de timp și scutește de obligația de plată a impozitului contribuabilii care dobândesc imobile în alte ipoteze, singura concluzie care se poate desprinde în urma interpretării logice și literale a acestui text de lege, este aceea că dobânditorul imobilului este și contribuabilul care datorează impozitul.
Această concluzie se desprinde și din modalitatea de calcul a acestui impozit, care nu are legătură cu vreun venit obținut în urma încheierii tranzacției, de către vreuna din părți (așa cum s-ar putea crede după titlul impozitului), ci exclusiv cu valoarea imobilului tranzacționat, conform literelor a și b ale alin. 1 a art. 771 Cod fiscal, antemenționat.
Modul de organizare și funcționare a OCPI nu stabilește în sarcina acestuia analiza situațiilor persoanei devenită proprietară ca urmare a adjudecării în cadrul procedurii de executare silită, motiv pentru care s-a și solicitat petentei să depună de la organul fiscal decizia de impunere. Această decizie de impunere stabilea în sarcina contribuabilului devenit proprietar sumele pe care le datorează către buget pentru respectivul imobil, iar OCPI urma să ia în considerare cele înscrise în decizia de impunere.
Acest lucru nu a fost îndeplinit de către petentă, petenta invocând aspecte pe care eventual le-ar fi putut invoca în fața organului fiscal competent să stabilească obligațiile de plată ale petentei și nu în fața OCPI care nu are astfel de competențe.
Cerința legală rezultată din disp. art. 77 alin.6 Cod fiscal privind înscrierea în cartea funciară nu impune ca plata impozitului să se efectueze de fostul proprietar sau de noul proprietar, în sarcina registratorului fiind stipulată doar obligația de a verifica dacă a fost efectuată plata, iar lipsa dovezii plății conduce la respingerea cererii.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs petenta, solicitând schimbarea în tot a deciziei în sensul admiterii apelului și desființarea sentinței în sensul admiterii plângerii și admiterea cererii de întabulare a dreptului de proprietate asupra imobilului indicat în petitul acțiunii.
În motivarea recursului, petenta susține, în esență, că nu există venit din acest transfer imobiliar, astfel că nici debitoare nu este datoare să plătească vreun impozit pe venit și nici recurenta nu este datoare cu plata pentru întabularea dreptului de proprietate. Refuzul înscrierii dreptului de proprietate fără dovada plății impozitului de către terț este apreciată de recurentă ca o atingere adusă dreptului de proprietate incompatibilă cu art. 1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. Scopul pentru care recurenta a preluat imobilul îl reprezintă vânzare sa pentru recuperarea creanței, însă fără întabularea acestui drept de proprietate, nu este posibilă vânzarea.
(continuare decizia civilă nr. 672/26.09.2013 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar civil_ )
Anterior analizei legalității hotărârii atacate, Curtea constată că, deși legal citată cu mențiunea de a depune taxa de timbru de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, recurenta nu s-a conformat. Ca urmare, în temeiul art. 20 alin. 3 din Legea 146/1997 urmează a se anula ca netimbrat recursul declarat de petenta . Nebancară S.A. cu sediul în Timișoara împotriva deciziei civile nr. 147/A/2013 pronunțată de Tribunalul A..
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Anulează ca netimbrat recursul declarat de petenta . Nebancară S.A. cu sediul în Timișoara împotriva deciziei civile nr. 147/A/2013 pronunțată de Tribunalul A. – Secția I Civilă în dosar nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.09.2013.
Președinte, A. N. | Judecător, M. A. M. | Judecător, C. M. C. |
Grefier, M. R. |
Red./Tehn.AN
2 ex/29.10.2013
Jud. apel – C. F., S. I.
Jud. fond – S. P. A. C.
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 680/2013. Curtea de Apel ALBA IULIA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 702/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
