Pretenţii. Decizia nr. 181/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 181/2012 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 05-04-2012 în dosarul nr. 181/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 181/2012
Ședința publică de la 05 Aprilie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. G. N.-vicepreședinte
Judecător M. F. C.
Judecător A. N. – președinte secție
Grefier N. P.
Cu participarea din partea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia
Procuror A. M.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul S. R. prin M. FINANȚELOR P. reprezentat prin DGFP H., împotriva sentinței civile nr. 340/2011 pronunțată de T. H. în dosar civil nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței, procedura legal îndeplinită cu părțile la acest termen de judecată, recursul este motivat, scutit de la plata taxei judiciare de timbru și s-a solicitat, prin declararea recursului de către pârât, aplicarea în cauză a prevederilor art. 242 alin. 2 C. proc. civ.
Nefiind alte cereri formulate și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea recursului declarat de pârât, întrucât acțiunea a fost formulată de către reclamante în fața instanței de fond, doar pentru acordarea de despăgubiri nu și pentru a se constata caracterul politic al măsurii.
Instanța, în deliberare, față de actele dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
P. acțiunea înregistrată la T. H., reclamanții P. E., P. A. și C. M. au chemat în judecată S. R. prin M. Finanțelor P. solicitând ca prin hotărâre:
- să se constate caracterul politic al condamnării numitului P. D. la pedeapsa de 10 luni închisoarea corecțională dispusă prin sentința penală nr. 614/1950 a Tribunalului M. Timișoara,
- să fie obligat pârâtul la plata sumei de 30.000 euro cu titlu daune morale.
În drept s-a invocat: Legea 221/2009, art. 504-506 C. proc. pen., art. 5 și 6 CEDO.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că prin sentința 614/1950, dată de T. M. Timișoara, P. D. a fost condamnat la 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uneltire contra ordinii sociale. A fost arestat de organele securității române la data de 20.10.1949, în timp ce susținea examenul de licență la Facultatea de Agronomie din Timișoara. În timpul cercetării penale, al judecății și executării pedepsei, a fost supus unui tratament umilitor, dezumanizant din partea autorităților judiciare ale vremii. P. D. provenea dintr-o familie cu puternice tradiții în susținerea intereselor creștine românești, și, împreună cu alți colegi de facultate, s-au opus organizațiilor studențești patronate de partidul comunist. Ca urmare, împotriva întregului grup de studenți a început prigoana specifică regimului comunist, au fost întemnițați în beciurile securității din Timișoara, iar după condamnare, a fost ținut în vederea executării pedepsei, în Penitenciarul P. Ș. din Timișoara. Deși soțul, respectiv tatăl reclamanților a fost condamnat la 10 ani închisoare, punerea în libertate s-a făcut după 11 luni și 13 zile. Condițiile de detenție și tratamentul inuman i-au afectat sănătatea și i-au marcat modul de viață. După eliberarea din penitenciar, numitul P. D. a fost persecutat, nu s-a realizat profesional, iar statutul de deținut politic a afectat întreaga familie, care a fost tratată cu ostilitate de regimul comunist.
P. sentința civilă nr. 340/16.11.2011, pronunțată de T. H., secția civilă, a fost respinsă excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamanților P. E., P. A. și C. M. și a fost admisă în parte acțiunea precizată de aceștia. În consecință, s-a constatat caracterul politic al condamnării numitului P. D. la pedeapsa de 10 luni închisoare corecțională, dispusă prin sentința penală 604/1950 a Tribunalului M. Timișoara așa cum a fost modificată prin decizia penală nr. 2676/1950 a Curții Militare de Casație și Justiție, cu aplicarea art. 6 din Legea 221/2009. A fost respinsă în rest acțiunea.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin sentința penală nr. 604/1950 a Tribunalului M. Timișoara, așa cum a fost modificată prin decizia penală nr. 2676/1950 a Curții Militare de Casație și Justiție, numitul P. D. a fost condamnat la pedeapsa de 10 luni închisoare corecțională pentru săvârșirea infracțiunii de delict uneltire contra ordinii sociale prev. de art. 209 pct. 4 C. pen.. S-a reținut că, fiind student, a ajutat cu bani o organizației subversivă, condusă de P. C., sprijinind astfel material, activitățile organizației care avea ca scop răsturnarea prin violență a ordinii politice și sociale instaurată în România. Pedeapsa a fost executată integral, așa cum rezultă din Biletul de liberare nr. 14.489/1950 al Penitenciarului Timișoara, condamnatul executând în plus o lună și 13 zile. Pe perioada cât a fost arestat, condamnatul a fost înfometat și traumatizat fizic și psihic, iar după eliberare, atât el cât și familia au fost marginalizați în societate. Pentru aceste suferințe fizice și psihice, P. D. a beneficiat de o indemnizație lunară în baza DL 118/1990, în perioada 1991 – 1996, când a decedat. În temeiul art. 6 din Legea 221/2009, instanța a constatat caracterul politic al acestei condamnări.
A fost respinsă solicitarea de acordare a daunelor morale ca urmare a încălcării unor drepturi fundamentale ale omului prevăzute în art. 3, 5, 7, 9, 10, 11 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și preluate în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în art. 22, 23, 32 și 44 din Constituția României, față de soluția pronunțată în recursul în interesul legii ce face obiect al deciziei nr. 12/19.09.2011 pronunțată de ÎCCJ. P. această decizie s-a stabilită că, urmare a deciziilor Curții Constituționale nr. 1358 și 1360/2010, art. 5 alin 1 lit. a Teza I din Legea nr. 221/2009 și-a încetat efectele și nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele nesoluționate definitiv la data publicării lor în Monitorul Oficial, respectiv 15.11.2011.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul S. R. prin MFP prin DGFP H., solicitând admiterea căii de atac cu consecința modificării sentinței atacate și respingerii în întregime a acțiunii formulate de reclamanții P. A. și C. M..
În drept se invocă art. 304 pct. 6 C. proc. civ..
În motivele de recurs, pârâtul arată că sentința tribunalului este criticabilă, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 6 C. proc. civ., în sensul că instanța a acordat reclamanților ceea ce nu s-a cerut. Astfel, din acțiunea depusă și din precizare rezultă care au fost cererile formulate, iar solicitarea de recunoaștere a caracterului politic al condamnării suferite de antecesorul lor nu se regăsește. Apreciază că o asemenea solicitare nu era necesară având în vedere prev. art. 1 alin 2 lit. a din Legea nr. 221/2009. Procedând într-o asemenea manieră, instanța de fond a pronunțat o hotărâre care se impune a fi modificată în sensul respingerii în întregime a acțiunii.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, din oficiu și prin prima motivelor de recurs, Curtea constată următoarele:
P. acțiunea formulată, reclamanții au solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 30.000 euro, daune morale pentru condamnarea cu caracter politic suferită de antecesorul lor. Chiar dacă nu a fost formulat ca un capăt de cerere separat, din redactarea petitului acțiunii rezultă cele două solicitări formulate de reclamanți, respectiv acordarea daunelor morale și constatarea caracterului politic al condamnării def. P. D..
Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că instanța s-a pronunțat asupra acțiunii formulată de reclamanți așa cum s-a solicitat, astfel încât nu este incident motivul de nelegalitate prev. de art. 304 pct. 6 C. proc. civ.. De aceea, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va fi respins ca nefondat recursul pârâtului, menținând ca legală și temeinică hotărârea atacată.
(continuare dispozitiv decizie 181/2012 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosar nr._ )
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul S. R. prin MFP prin DGFP H. împotriva sentinței civile nr. 340/16.11.2011 pronunțată de T. H..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5.04.2012.
Președinte, C. G. N. | Judecător, M. F. C. | Judecător, A. N. |
Grefier, N. P. |
Redc. A.N.
Tehn. EH/2 ex/22.06.2012
Jud. fond – E.I.I.
| ← Validare poprire. Decizia nr. 290/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 205/2012. Curtea de Apel... → |
|---|
