Pretenţii. Decizia nr. 98/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 98/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 26-03-2015 în dosarul nr. 98/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 98/2015
Ședința publică din data de 26 martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. S.
Judecător A. N.
Grefier M. V.
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarea L. M. I. împotriva deciziei civile nr. 119/27.11.2014 pronunțată de C. de A. A. I. în dosar nr._, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsă părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată faptul că la data de 28.01.2015 s-a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 lei.
De asemenea, la data de 30.01.2015 intimata ÎCCJ a depus la dosar întâmpinare, solicitându-se respingerea contestației în anulare; s-a solicitat judecarea cauzei și în eventuala lipsă de la dezbateri.
La data de 12.02.2015 s-a depus la dosar răspuns la întâmpinarea ÎCCJ.
La data de 05.03.2015 s-a depus la dosar întâmpinare la contestația în anulare, din partea Ministerului Finanțelor P., prin Direcția Generală a Finanțelor P. B., prin Administrația Județeană a Finanțelor P. A., fiind atașată delegația de reprezentare.
La data de 10.03.2015 s-au depus la dosar, din partea ÎCCJ note scrise, solicitându-se respingerea contestației în anulare.
La dosarul cauzei s-au depus la data de 23.03.2015 din partea contestatoarei, concluzii scrise; s-a solicitat judecarea cauzei și în eventuala lipsă.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de solicitat, având în vedere lipsa părților și solicitarea acestora de judecare a cauzei și în eventuala lipsă de la dezbateri, ținând seama de înscrisurile depuse la dosar, instanța apreciază cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
C. DE A.
Asupra contestației în anulare;
În deliberare se constată că prin contestația în anulare înregistrată pe rolul Curții de A. A. I. – Secția I civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, sub dosar nr._, contestatoarea L. M. I. a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța în contradictoriu cu intimații S. R., prin M. Finanțelor P., și Î. C. de Casație și Justiție, să se dispună anularea deciziei civile nr.119 din 27.11.2014 pronunțată de C. de A. A. I. – Secția I civilă, în dosar nr._ și să se dispună rejudecarea apelului.
În motivarea contestației a susținut că instanța de apel a comis mai multe erori material atunci când a pronunțat soluția de respingere a apelului declarata de reclamanta contestatoare.
Astfel, sub un prim aspect a învederat că instanța de apel nu luat în considerare decizia nr.2358/23.11.2010 prin care s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului A., ca instanță de contencios administrativ, s-a admis recursul declarata de reclamantă și s-a casat cauza cu trimitere spre judecată, instanței competente, Tribunalul A. – Secția comercială. P. urmare, apreciază că fapta ilicită constă tocmai în încălcarea de către Tribunalul A. – Secția I civilă și Î.C.C.J., a celor statuate irevocabil prin hotărârea judecătorească invocată mai sus.
În al doilea rând, susține că instanța de apel a omis să cerceteze unul din motivele prin care C. de A., prin decizia nr.2358/2010 a statuat irevocabil ca instanțele să judece acțiunea reclamantei ca litigiu comercial.
O altă eroare materială invocată de către contestatoare s-a referit la faptul că instanța de apel nu a avut în vedere că odată cu notele scrise depuse la dosar, la data de 24.11.2014, a atașat și facturile aferente prin care a dovedit că suma de 344.152,24 nu i-a fost achitată niciodată.
Sub un ultim aspect a susținut că instanța nu a analizat și motivat din greșeală, vinovăția faptelor săvârșite prin comunicarea anumitor adrese care precizau că se vor achita sumele din facturi. Pentru aceste motive arată că se i se cuvin daune morale în cuantum de 500.000 lei.
În drept, a invocat art.317 - 318 Cod procedură civilă de la 1865.
Intimata Î. C. de Casație și Justiție a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației în anulare deoarece datorită caracterului său de cale extraordinară de atac, de retractare, poate fi exercitată numai în condițiile expres prevăzute de art.503 și urm. di N.C.P.C.
A mai susținut că contestatoarea, prin intermediul acestei contestații în anulare își exprimă nemulțumirea cu privire la aspecte care nu se circumscriu condițiilor impuse de dispozițiile legale care reglementează această cale extraordinară de atac, astfel că se impune respingerea contestației.
P. răspunsul la întâmpinare, contestatoarea L. M. I. a precizat temeiul de drept al contestației în anulare, ca fiind art.503 din N.C.P.C., și înlăturarea apărărilor invocate de intimata Î.C.C.J., prin întâmpinarea depusă.
Examinând actele și lucrările dosarului, C. constată următoarele:
Art.503 alin.2 pct.2 coroborat cu alin.3 al aceluiași articol, din N.C.P.C. prevede că hotărârile instanțelor de apel pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când dezlegarea dată apelului este rezultatul unei erori materiale.
Contestația în anulare reglementată de art. 503 N.C.P.C. (art. 318 C. proc. civ. vechi) reprezintă o cale de atac extraordinară, de retractare ce poate fi exercitată doar pentru remedierea unor greșeli materiale, iar nu și pentru reformarea unor greșeli de fond, cum ar fi aprecierea probelor, interpretarea unor dispoziții legale de drept substanțial sau procedural.
În cadrul Deciziei nr. 3467 din 18 septembrie 2012, Î. C. a arătat că greșelile la care se referă acest text de lege trebuie să fie apreciate în raport cu datele existente la dosarul cauzei la data pronunțării hotărârii, deoarece numai în acest mod se poate hotărî dacă dezlegarea dată în cauză este sau nu rezultatul unei greșeli materiale.
P. urmare, greșelile instanței de apel care deschid calea contestației în anulare, sunt greșeli de fapt, cu caracter procedural, care au dus la pronunțarea unei soluții eronate și nu greșeli de judecată, de apreciere a probelor ori de interpretare a dispozițiilor legale, cum sunt cele invocate de către contestatoare în prezenta contestație.
În același sens s-a pronunțat și CEDO, în cauza S. P. împotriva României, unde constatând, în soluționarea unei căi extraordinare de atac, încălcarea de către statul român a art.6 alin.1 din CEDO (dreptul la un proces echitabil în privința nerespectării principiului securității raporturilor juridice) a apreciat că doar erorile de fapt care nu au devenit vizibile decât după finalizarea procedurii judiciare pot justifica o derogare de la principiul securității raporturilor juridice, acestea neputând fi în mod evident, remediate în căile de atac.
S-a mai subliniat și faptul că doar circumstanțe substanțiale și imperioase pot justifica redeschiderea unei cauze soluționate în mod irevocabil. Simplu fapt că asupra aceluiași subiect pot exista puncte de vedere diferite nu e un motiv suficient pentru redeschiderea procedurii soluționate irevocabil.
Față de toate aceste împrejurări de fapt și de drept se constată că, în cauză, nu sunt incidente prevederile art.503 alin.2 pct.2, coroborat cu art.503 alin.3 din N.C.P.C., motiv pentru care C. va respinge prezenta contestație în anulare.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea L. M. I. împotriva deciziei civile nr. 119/27.11.2014 pronunțată de C. de A. A. I. în dosar nr._ .
( continuarea deciziei civile nr. 98/2015 pronunțată în dosar nr._ )
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 26.03.2015.
Președinte, M. S. | Judecător, A. N. | |
Grefier, M. V. |
Red., tehnored. jud. S.M.
4 ex./ 20.04.2015
Jud. fond C.M. C.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 20/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA | Pretenţii. Decizia nr. 11/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA → |
|---|
