Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 1827/2013. Curtea de Apel BRAŞOV

Decizia nr. 1827/2013 pronunțată de Curtea de Apel BRAŞOV la data de 14-10-2013 în dosarul nr. 6235/197/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL B.

SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE ,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIa civilă Nr. 1827/R Dosar nr._

Ședința publică din data de 14 octombrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: N. G. - judecător

Judecător: D. R.

Judecător: M. C. T.

Grefier: E. C.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de intimatul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B., împotriva deciziei civile nr.215/. 21 mai 2013, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 23 septembrie 2013, când părțile au lipsit, cele constatate fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru 30 septembrie 2013, apoi pentru 7 octombrie 2013, apoi pentru astăzi 14 octombrie 2013.

CURTEA :

Asupra recursului de față:

Constată că prin sentința civilă nr._/2012 pronunțată de Tribunalul B., a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R. reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B. .

A fost admisă plângerea formulată de petenta S. M., persoană interesată fiind Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B. împotriva Încheierii de carte funciară nr._/14.12.2011 pronunțate de către Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară B. –Biroul de carte Funciară R. în dosarul nr._/30.11.2011, a Încheierii nr. 1374/08.02.2012 pronunțată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară B. –Biroul de carte Funciară R. registratorul șef în dosarul 1374/10.01.2012, a Încheierii nr._/30.12.2011 pronunțate de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară B. –Biroul de carte Funciară R. în dosarul nr._/16.12.2011 și Încheierea nr. 1389/08.02.2012 pronunțată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară B. –Biroul de carte Funciară R. registratorul șef în dosarul 1389/10.01.2012.

A dispus desființarea în parte a Încheierii de carte funciară nr._/14.12.2011 pronunțate de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară B. –Biroul de carte Funciară R. în dosarul nr._/30.11.2011 în ceea ce privește soluția de respingere a capătului de cerere privind întabularea dreptului de proprietate asupra imobilelor de la A+2-4 din CF_ B..

A dispus desființarea în tot a Încheierii nr. 1374/08.02.2012 pronunțată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară B. –Biroul de carte Funciară R. registratorul șef în dosarul 1374/10.01.2012, a Încheierii nr._/30.12.2011 pronunțate de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară B. –Biroul de carte Funciară R. în dosarul nr._/16.12.2011 și Încheierea nr. 1389/08.02.2012 pronunțată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară B. –Biroul de carte Funciară R. registratorul șef în dosarul 1389/10.01.2012 și în consecință:

A dispus înscrierea în CF nr._ B., imobilul de sub A+3, nr. top ( 465,466) /2/II . compus dintr-o cameră, 50% din PUCS 1, 32,02 % din PUCS 2 și 32,02 % din PUCG a dreptului de proprietate al petentei S. M. cu titlu de vânzare cumpărare provenită din sentința civilă nr. nr. 2598/09.03.2008 pronunțată în dosarul civil nr._/197/2008 al Judecătoriei B. .

A dispus înscrierea în CF nr._ B., imobilul de sub A+4, nr. top ( 465,466) /2/III . 2 camere într-un corp de clădire, 50% din PUCS 1, 29,24 % din PUCS 2 și 29,24 % din PUCG a dreptului de proprietate al numitului S. C. cu titlu de vânzare cumpărare provenită din sentința civilă nr. nr. 2598/09.03.2008 pronunțată în dosarul civil nr._/197/2008 al Judecătoriei B. .

A dispus înscrierea în CF nr._ B., imobilul de sub A+2, nr. top ( 465,466) /2/I . compus dintr-o cameră, bucătărie, baie și 38,74% din PUCS 2 și 38,74% din PUCG a dreptului de proprietate al numitei Cernacunschi M. cu titlu de vânzare cumpărare constatată prin sentința civilă nr. nr. 2598/09.03.2008 pronunțată în dosarul civil nr._/197/2008 al Judecătoriei B. .

A luat act că petenta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța astfel instanța a reținut următoarele:

prin sentința civilă nr. 2598/09.03.2011 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._/197//2008 s-a admis cererea formulată de către reclamanții S. C. și S. M., precum și cererea de intervenție principală formulată de către intervenienta Cernacunschi Mariași s-a dispus: înscrierea în CF_ B., nr. top (465,466)/2, cad. 5785 a construcției compusă din apartamentul nr.1 la parter compus dintr-o cameră, bucătărie, baie și 38,74% din PUCS 2 și 38,74% din PUCG, apartamentul nr.2 la parter compus dintr-o cameră, 50% din PUCS 1, 32,02 % din PUCS 2 și 32,02 % din PUCG și apartamentul nr.3 compus din 2 camere într-un corp de clădire, 50% din PUCS 1, 29,24 % din PUCS 2 și 29,24 % din PUCG; au fost identificate părțile de uz comun generale (PUCG) ca fiind terenul cu nr. top inițial (465,466)/2 cad. 5785 construit și neconstruit, fundațiile, fațadele, ., branșamentele, precum ți părțile de uz comun speciale 1 (PUCS1) sunt bucătăria, baie, cămară, scări de acces și părțile de uz comun speciale 2 (PUCS2) sunt beciul și accesul la beci; s-a dispus dezmembrarea imobilului înscris în CF_ B., nr. top (465,466)/2, cad. 5785 în nr. top nou (465,466)/2/I - apartamentul nr.1 la parter compus dintr-o cameră, bucătărie, baie și 38,74% din PUCS 2 și 38,74% din PUCG, nr. top nou (465,466)/2/II - apartamentul nr.2 la parter compus dintr-o cameră, 50% din PUCS 1, 32,02 % din PUCS 2 și 32,02 % din PUCG și nr. top nou (465,466)/2/III - apartamentul nr.3 compus din 2 camere într-un corp de clădire, 50% din PUCS 1, 29,24 % din PUCS 2 și 29,24 % din PUCG; pârâta . a fost obligată să încheie cu reclamantul S. C. contract de vânzare cumpărare, având ca obiect locuința situată în B., ., . CF_ B., nr. top (465,466)/2/III compusă din 2 camere într-un corp de clădire, 50% din PUCS 1, 29,24 % din PUCS 2 și 29,24 % din PUCG, în caz contrar prezenta sentință urmând a ține loc de contract autentic de vânzare cumpărare; de asemenea a fost obligată să încheie cu reclamanta S. M. contract de vânzare cumpărare, având ca obiect locuința situată în B., ., . CF_ B., nr. top (465,466)/2/II compusă dintr-o cameră, 50% din PUCS 1, 32,02 % din PUCS 2 și 32,02 % din PUCG, în caz contrar prezenta sentință urmând a ține loc de contract autentic de vânzare cumpărare. Prin aceeași sentință s-a constatat dreptul de proprietate al intervenientei Cernacunschi M. asupra imobilului situat în B., . CF_ nr. top (465,466)/2/I și s-a dispus înscrierea dreptului de proprietate al reclamanților și intervenientei asupra imobilelor menționate anterior.

Instanța de fond a reținut că opinia registratorului din Încheierea de cf nr._/14.12.2011 a OCPI B. privind respingerea intabulării, precum și opinia registratorului șef manifestată prin Încheierile nr. 1374/08.02.2012 și 1389/10.01.2012 de explicare a sentinței civile și motivare în drept a acesteia prin indicarea dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 112/1995 și concluzia că nu ar exista niciun raport juridic între petentă și S. R. exced atribuțiilor acestora . Prin sentința civilă nr. 2598/09.03.2011 s-a admis în tot acțiunea reclamanților și a intervenientei din acel dosar și nu în parte (ori toți solicitaseră înscrierea în cartea funciară a situației nou create și a dreptului lor de proprietate), s-a dezmembrat imobilul în cele trei apartamente, fiecare apartament având în componența sa și cote părți ideale din PUCS, dar și din PUCG, acestea din urmă incluzând, printre altele și terenul cu nr. top inițial (465,466)/2 cadastral 5785 construit și neconstruit, teren care aparținea și aparține Statului R., astfel cum reiese din considerentele sentinței.

. a fost obligat să încheie contracte de vânzare–cumpărare cu reclamanții, printre care și petenta, obiectul vânzării fiind „locuințele„ reprezentând apartamentele nr. 2și 3 din imobilul situat în B., ., în componența cărora a fost indicat clar și expres ce se vinde și cu privire la ce ține loc hotărârea de contract autentic de vânzare cumpărare, fiind inclus în componența fiecărei locuințe și cote părți din PUCG, adică cote părți ideale din dreptul de proprietate asupra terenului aparținând conform înscrierilor din CF Statului R.. Ca urmare a bunurilor vândute, inclusiv cote din PUCG, instanța a dispus, în aliniatul 10 al dispozitivului sentinței civile nr. 2598/09.03.2011 „înscrierea dreptului de proprietate al reclamanților și intervenientei asupra imobilelor menționate anterior „ .

Instanța de fond a reținut că prin sentința civilă mai sus arătată Judecătoria B. a dispus înscrierea dreptului de proprietate asupra „imobilelor„ cu privire la care sentința a ținut loc de contract de vânzare cumpărare, cât și cu privire la cel cumpărat de soțul intervenientei Cernacunschi M., căreia instanța i-a constatat dreptul de proprietate și a dispus intabularea dreptului în cartea funciară, inclusiv asupra terenului care constituie parte a PUCG, iar întrucât sentința este definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului declarat de S. R., nici registratorul șef și nici prezenta instanță nu se pot erija în instanțe de control pentru verificarea legalității sentinței. Sentința se bucură de putere de lucru judecat, dispune înscrierea dreptului de proprietate al petentei, al numitului S. C. și a numitei Cernacunschi M. în cartea funciară asupra „imobilelor„ dobândite, ori sentința trebuie respectată. Mai mult, că aceasta a fost intenția instanței o reprezintă faptul că instanța a reținut că dispozițiile art. 6 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 112/1995 au fost abrogate implicit la data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, precum și faptul că noțiunea de „imobil„ include, astfel cum apare definit în dispozițiile art. 1 alin. 5 din Legea nr. 7/1996, precum și în art. 876 alin. 3 din NCC „terenul, cu sau fără construcții, de pe teritoriul unei unități administrativ-teritoriale, aparținând unuia sau mai multor proprietari, care se identifică printr-un număr cadastral unic.” Ori, instanța a dispus înscrierea dreptului de proprietate asupra imobilelor fiind evident că doar “locuința” nu putea constitui “imobil“ care să fie intabulat, ceea ce dovedește că instanța, ca urmare a admiterii în tot a acțiunii a dispus și înscrierea în CF a dreptului de proprietate asupra bunurilor cumpărate și respective dobândite ( de intervenientă ) inclusiv asupra terenului.

În ceea ce privește susținerile din Încheierile de carte funciară atacate în sensul că nu există raport juridic cu proprietarul terenului, S. R., instanța de fond a reținut că susținerile nu sunt reale, dat fiind faptul că imobilul care a făcut obiectul sentinței civile nr. 2598/09.03.2011 a fost unul naționalizat și deși în CF apărea întabulat S. R., în fapt imobilul era administrat de ., care administrat bunurile din patrimoniul privat al municipiului B. . Este cunoscută disputa doctrinară și cea din practica judiciară cu privire la calitatea procesuală pasivă a Statului R. prin DGFP sau municipiul prin primar în acțiunile în revendicare, însă în ceea ce privește înstrăinarea locuințelor s-a tranșat situația și s-a stabilit că vinde cel ce are bunul în administrare și are încheiate contractele de închiriere în calitate de mandatar al Statului .

În cauza dedusă judecății ,care a făcut obiectul dosarului civil nr._/197/2008, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R. prin DGFP reținând tocmai aspectul legat de faptul că S. este proprietar tabular al „imobilului„, iar „ potrivit art. 20 alin. 2 din legea nr. 7/1996, intabularea unui drept real nu se poate dispune decât împotriva celui care este înscris ca și titular în cartea funciară„. Și această mențiune din penultimul alineat al considerentelor sentinței civile nr. 2598/09.03.2011 dovedesc că dispozițiile privind intabularea priveau și terenul și mai dovedesc și existența raportului juridic dintre părți, . fiind obligat să vândă ca mandatar al proprietarului tabular, S. R. și nu în nume propriu, pentru că nu era proprietarul imobilului. Sentința a fost atacată de S. R. cu recurs care însă a fost respins, astfel că, sentința a intrat în puterea de lucru judecat și se bucură de o prezumție absolută de legalitate și adevăr și trebuie să fie pusă în executare, întrucât îi este opozabilă Statului R. care apare ca și proprietar tabular întrucât a fost parte în acel proces.

Față de acestea, instanța de fond a reținut faptul că S. R., proprietar tabular al imobilului în integralitatea sa, este persoană interesată în prezenta cauză întrucât potrivit art. 20 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 înscrierea dreptului se va face împotriva sa, motiv pentru care instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de DGFP B., nefiind vorba despre o pârâtă propriu-zisă în sens procedural, ci despre o persoană interesată, care cunoscând despre existența plângerii poate formula apărări.

Întrucât Sentința civilă nr. 2598/09.03.2011 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._/197/2008 este definitivă și irevocabilă și investită cu formulă executorie ea reprezintă titlul de proprietate al petentei și al numiților S. C. și Cernacunschi M. atât în ceea ce privește apartamentele, cât în ceea ce privește terenul, component al PUCG, prin urmare nu se încalcă dispozițiile art. 47 alin. 1 din Legea nr. 1/1996 și nici ale art. 885 alin. 1 din NCC, sentința fiind actul care justifică înscrierea drepturilor de proprietate dobândite sau constatate prin intermediul ei, impunându-se intabularea drepturilor de proprietate în baza sentinței civile nr. 2598/09.03.2008 în dosarul civil nr._/197/2008 al Judecătoriei B. astfel cum s-a solicitat prin cererile depuse de notarii publici.

Împotriva acestei sentința s-a declarat apel de apelantul S. R. prin MFP prin DGFP B., criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. nr. 215/2013 pronunțată de Tribunalul B., a fost respins apelul declarat de apelanta S. R., prin MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, prin DGFP Brasov împotriva sentinței civile nr._/2012 a Judecătoriei B..

Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:

Referitor la excepția lipsei calitații procesuale pasive a Statului R., prin MFP și a lipsei calitatii de reprezentant al MFP pentru S. R., tribunalul retine incidența disp. art. 50 din Legea nr. 7/1996, potrivit cârora încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum și celorlalte persoane interesate și poate fi atacată cu plângere în termen de 15 zile de la comunicare, iar conform art. 22 alin. (1) lit. a) din același act normativ, înscrierea unui drept se poate efectua numai împotriva aceluia care, la înregistrarea cererii sale, era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează a fi făcută.

In speță, instanța a constatat ca cererea de inscriere in CF a avut la bază sentinta civila nr 2589/2011 a Judecătoriei Brasov, in care au figurat ca părti, in calitate de pârâti, . si S. R., prin MFP.

Procedura înscrierii în cartea funciara reglementata de Legea nr.7/1996 respectiv Ordinul nr. 633/2006, actualizat, are caracter necontencios, întrucât nu tinde la stabilirea unui drept fata de alt subiect de drept si nici la anlizarea raporturilor juridice dintre parti, asa cum, de altfel a statuat si instanta suprema prin decizia 72/2007, in care a aratat ca reglementarile cuprinse in Legea 7/1996, se completeaza, sub aspect procesual, cu cele prevazute de art. 331 - 339 cod procedura civila.

Astfel, dispozitiile art. 48 si urm. din Legea nr.7/1996 sunt fara echivoc în sensul ca registratorul de carte funciara are obligatia doar de a verifica existenta conditiilor de forma ale titlului. Este adevarat ca si procedura plângerii împotriva încheierii de respingere este tot o procedura necontencioasa.

Ori, nu poate fi schimbată pe această cale a plângerii impotriva încheierii de Cf calitatea procesuală a unei părti sau calitatea de reprezentant, în alt mod decat cel mentionat in titlul executoriu ,aceasta intrucât registratorul de carte funciară are abilitatea de a verifica doar dacă incrisul ce face obiectul înscrierii respectă exigențele legii, neavând competența de a proceda la verificarea pe fond a calității procesuale a părtilor, in speță sub aspectul disp art 22 lit. „a” din Legea nr. 7/1996, in condițiile în care S. R. apare ca proprietar tabular al imobilului.

Ori, esențial pentru realizarea acestui principiu este că la data înregistrării cererii de înscriere, cel împotriva căruia este formulată să fie titularul dreptului real transmis, conditie indeplinita in cauza.

Pe de alta parte, această exceptie a mai fost invocată odată cu examinarea pe fond a litigiului, iar instanta, care a pronuntat sentinta civila nr 2589/2011-fila 8 dosar fond-, a respins-o fata de disp art 20 alin 2 din L7/1996, intrucât acest parat este inscris ca si titular al imobilului in Cf.

In ce priveste fondul litigiului, tribunalul constată că apelantul a reluat motivele mentionate in intâmpinare, fără insă a aduce vreo critica hotararii atacate astfel ca va proceda la examinarea apelului prin prisma disp art 292 alin 2 teza a II a CPCIV.

Apelantul a solicitat în realitate, reexaminarea si interpretarea aspectelor statuate prin hotararea sus mentionată, in sensul ca intabularea dreptului de proprietate vizeaza numai locuinta ,fara a se intelege din aceasta ca se transmite si dreptul de proprietate asupra cotei aferente din teren.

Ori, asa cum a retinut prima instanta ,din cuprinsul sentintei civile nr 2589/2011, fiecare apartament rezultat in urma dezmembrarii are in componenta sa si cote parti din PUCS dar si din PUGS, conform mentiunilor de sub A din Cf_ Brasov, care include si terenul care apartine Statului R., acest rationament al instantei rezultând si din retinerea aspectului ca disp art 6 din normele metodologice al L 112/1995 au fost abrogate implicit la data aparitiei L 10/2001,tinând seama, totodată, de disp art 1 alin 5 din L 7/1996 care definește notiunea de –imobil-.

Mai mult, raportul juridic al reclamantilor S. cu parata . presupune calitatea sa de mandatar al Statului R. si nu in nume propriu, intrucât aceasta nu avea in proprietate imobilul.

D. urmare, atâta timp cât în cauza titlul ce a stat la baza intabularii l-a constituit o hotarare judecatoreasca acest titlu nici instanta si cu atâta mai mult registratorul, nu il puteau cenzura si nici interpreta, asta intrucât serviciul de Cf nu este un organ jurisdictional, ceea ce face imposibila examinarea legaliății inscrisului constatator al intabulării .

Împotriva acestei decizii s-a declarat recurs de recurentul S. R. prin MFP prin DGFP B., criticându-o pentru nelegalitate.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că în prezenta cauză s-a substituit DGFP B., Direcția Regională a Finanțelor Publice B. conform OUG 74/2013.

În continuare se mai arată că în mod eronat a fost soluționată de instanța de apel, excepția lipsei calității procesual pasive a acestei părți, întrucât legitimare procesual pasivă în această cauză ar avea Municipiul B. și nu recurenta.

Chiar dacă figurează intabulat în cartea funciară dreptul de proprietate al Statului R., instanța trebuie să rețină faptul că imobilul face parte din proprietatea privată a Municipiului B., pârât care reprezintă în speță S. R..

Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins iar sentința primei instanțe va fi menținută ca legală și temeinică în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente.

Această excepția, care reprezintă de fapt principala critică din recurs, a fost analizată în mod legal și temeinic, de două instanțe de judecată.

În criticile din recurs, nu se arată decât faptul că S. R. în astfel ce cauze trebuie reprezentat prin Municipiul B., însă fără a se indica un temei de drept care să justifice o astfel de reprezentare. Aceleași critici au fost invocate și în fața instanței de fond și a celei din apel, instanțele dând o rezolvare judicioasă acestei excepții.

În plus, s-a reținut de ambele instanțe că în hotărârile judecătorești în temeiul cărora s-a solicitat intabularea dreptului de proprietate al petente, a fost parte în proces și S. R. prin DGFP B. și că acesta justifică un interes în prezenta cauză, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. 2 din legea 7/1996.

Prin urmare criticile din recurs sunt nefondate și în consecință recursul va fi respins iar decizia Tribunalul va fi menținută ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge recursul declarat de recurentul S. R. prin MFP prin DGFP B. împotriva sentinței civile nr. 215/2013 pronunțată de Tribunalul B..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 14.10.2013.

Președinte,

N. G.

Judecător,

D. R.

Judecător,

M. C. T.

Grefier,

E. C.

Red.NG/28.10.2013

Tehnored.E.C. 01.11.2013- 3 ex.

Jud apel A.G./V.M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 1827/2013. Curtea de Apel BRAŞOV