Cereri. Decizia nr. 12/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 12/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-01-2013 în dosarul nr. 17117/3/2012
Dosar nr._
(2500/2012)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 12
Ședința publică din 08.01.2013
Curtea constituită din:
Președinte - M. V.
Judecător - L. D.
Judecător - S. G. P.
Grefier - E. C.
- XX -
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta-intervenientă B. S., împotriva deciziei civile nr.748 A din 09.08.2012, pronunțate de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant B. M. și cu intimata-pârâtă B. M..
La apelul nominal se prezintă avocatul N. L.-G.-R., în calitate de reprezentant al intimatei-pârâte B. M., în baza împuternicirii avocațiale nr._/2012, eliberate de Baroul București; lipsesc recurenta-intervenientă B. S. și intimatul-reclamant B. M..
Se face referatul cauzei de către grefier, învederându-se faptul că procedura este legal îndeplinită, iar recurenta a depus la dosar, prin registratura instanței, concluzii scrise și o cerere de acordare a unui termen față de imposibilitatea de prezentare a mandatarului acesteia, motiv dovedit prin copia biletului de călătorie, anexată; Secția a IV-a civilă a Curții Apel București a înaintat dosarul nr._ .
Avocatul intimatei-pârâte solicită respingerea cererii părții adverse, întrucât mandatarul recurentei nu a făcut dovada că deplasarea sa în Germania a fost necesară în perioada în care acesta avea cunoștință despre termenul acordat în cauză. În plus, susține că recursul pe fondul cauzei, în dosarul atașat, are termen stabilit la 25 ianuarie 2013, iar instanța a considerat că soluționarea dosarului ține de modul de soluționare a îndreptării de eroare materială.
După deliberare, Curtea respinge cererea formulată de mandatarul recurentei, de amânare a judecății față de imposibilitatea sa de prezentare, considerând că solicitarea nu este temeinic motivată, având în vedere că s-a depus doar o copie a biletului de avion, nefiind dovedit motivul deplasării în Germania; totodată, Curtea are în vedere și poziția procesuală a avocatului intimatei-pârâte, care se opune la amânare, reținând și faptul că dosarul nr._ are stabilit termen pentru soluționarea recursului la data de 25 ianuarie 2013.
Avocatul intimatei-pârâte arată că nu are alte cereri de formulat și nu solicită administrarea altor probe, împrejurare față de care, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului și asupra excepției tardivității și a excepției nulității, invocate de pârâtă prin întâmpinare.
Avocatul intimatei-pârâte B. M. arată că nu mai susține excepțiile invocate prin întâmpinare, deoarece la momentul când a formulat aceste apărări nu îi fuseseră comunicate motivele de recurs și nu avea cunoștință de conținutul acestora.
Interpelat fiind, avocatul intimatei-pârâte susține că înrâurirea pe care soluția din prezenta cauză ar avea-o în modul de soluționare a recursului, pe fond, constă în faptul că motivarea hotărârii de casare cu trimitere spre rejudecare are ca temei tocmai aspectul ce constituie obiect al cererii de îndreptare a erorii materiale. Că hotărârea nu este desființată irevocabil, pricina aflându-se în faza judecării recursului. În situația în care decizia pronunțată în apel ar fi desființată în recurs, hotărârea de fond ce conține eroarea materială și-ar produce efectele, așa că se justifică interesul pârâtei în declararea apelului împotriva modului de soluționare a cererii de îndreptare a erorii materiale.
Arată că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie un partaj care privește terenul și anumite sume de bani. Cererea de intervenție a fost formulată considerându-se de către intervenientă că are un drept asupra unei case, iar instanța de fond a respins-o tocmai având în vedere că obiectul cauzei nu viza vreo casă. Instanța de apel a făcut vorbire, în decizia pronunțată, de existența unei superficii a terenului (ceea ce presupune un drept de proprietate asupra casei și un drept de folosință asupra terenului).
În aceste condiții, susține că recursul nu vizează o eroare de judecată, ci o eroare materială; că cererea de îndreptare a erorii materiale nu este supusă vreunui termen și stă la baza recursului împotriva hotărârii pronunțate în apel.
În apel nu s-a formulat o critică în legătură cu acest aspect, apreciindu-se, probabil, că este vorba despre o simplă eroare de exprimare, ce nu ar produce efecte juridice.
Solicită, în concluzie, respingerea recursului, ca nefondat, susținând că tribunalul a înțeles care este problema în speță și a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.
Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
La interpelarea instanței, precizează că acea casă a fost înstrăinată încă din timpul vieții defunctului. Face și mențiunea că dacă recursul formulat în dosarul ce are ca obiect fondul cauzei ar fi respins, procesul s-ar relua pentru a se lămuri dacă din masa partajabilă face parte și casa, deși părțile se judecă deja de peste 9 ani.
Arată și că, după verificări efectuate ca urmare a discuțiilor purtate la termenul anterior a constatat că, într-adevăr, în cauză au fost formulate două cereri de îndreptare a erorilor materiale.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 11.05.2004, pe rolul Judecătoriei sectorului 1 București (dosar nr._ ), reclamanta B. M. a chemat în judecată pe pârâtul B. M., solicitând să se constate calitatea sa de unic moștenitor și legatar universal al defunctului B. D., decedat la 13.02.2003, cu ultim domiciliu în București, ..54, sector 1.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că defunctul a fost soțul său, acesta instituind-o legatar universal prin testamentul autentificat sub nr.4748/1993 de notariatul de Stat Sector 1 București. În termen legal a acceptat în mod expres succesiunea defunctului, în timp ce cererea formulată de pârât la B.N.P. C. Popper a fost făcută după împlinirea termenului de opțiune succesorală. Ceilalți succesori ai defunctului, respectiv B. M., B. D., B. C., B. A., B. O., în calitate de fii sau nepoți ai defunctului B. D., nu au acceptat succesiunea, declarând că sunt străini de aceasta în condițiile art.700 C.civ.
La data de 17.05.2004, sub nr._, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București cererea formulată de reclamantul B. M. în contradictoriu cu pârâtele B. M. și C. O., prin care s-a solicitat deschiderea succesiunii defunctului B. D., stabilirea calității moștenitorilor, a cotelor ce revin acestora, compunerea masei succesorale și împărțirea bunurilor rămase la decesul defunctului. Pârâtul a precizat că în masa succesorală intră și terenul în suprafață de 540 m.p. situat în ..54, pe care se află două case de locuit și un garaj dublu, vândute în timpul vieții de defunct moștenitorilor renunțători B. M. și B. M..
Dosarul nr._ a fost conexat la dosarul nr._, iar, prin sentința civilă nr.2651/23.03.2005, Judecătoria Sectorului 1 București a admis cererea formulată de reclamanta B. M. în contradictoriu cu pârâții B. M. și C. O., a respins cererea conexă formulată de pârâtul B. M. și a constatat că reclamanta este unica moștenitoare a defunctului B. D., decedat la 13.02.2003, în calitate de soție supraviețuitoare și legatară universală.
Prin decizia civilă nr.271/10.02.2006, pronunțată în dosarul nr._/3/2005, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a admis apelul formulat de pârâtul B. M., a desființat sentința menționată anterior și a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei sectorului 1 București, reținând în considerente că și această parte are calitatea de moștenitor acceptant, urmând să participe la dezbaterea succesiunii defunctului B. D. în această calitate.
Această hotărâre a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr.2003/10.11.2006, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IV-a Civilă.
În fond după rejudecare, s-a formulat cerere de intervenție în interes propriu de către intervenienta B. S., prin care s-a solicitat să se constate calitatea de constructor de bună-credință asupra construcției edificate pe terenul deținut de B. M. și B. D., părinții fiului decedat, B. A. (soțul intervenientei), situat în București, ..54, sector 1, dobândirea dreptului de superficie asupra terenului de sub construcție, în suprafață de 100 m.p., prin uzucapiune, și ieșirea din indiviziune asupra construcției.
Pârâtul B. M. a precizat cererea conexă și a menționat că în masa succesorală rămasă la decesul defunctului autorului său, B. D., intră și terenul de 540 m.p. situat în București, ..54, sector 1.
Prin sentința civilă nr._/23.11.2010 (dosar nr._ ), Judecătoria Sectorului 1 București a admis acțiunea formulată de reclamantul B. M. în contradictoriu cu pârâta B. M., a constatat deschisa succesiunea de pe urma defunctului B. D., decedat la data de 13.02.2003,cu ultimul domiciliu în București, ..54, sector 1; a constatat ca moștenitorii defunctului sunt reclamantul B. M., în calitate de nepot de fiu predecedat (B. V., decedat la data de 23.12.1989), cu o cotă - parte indiviză de 1/4 din masa succesorală și pârâta B. M., în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă - parte indiviză de 3/4 din masa succesorală; a constatat ca masa succesorală se compune din dreptul de superficie asupra cotei de ½ din imobilul situat în București, ..54, sector 1,compus din teren în suprafață de 540 mp, având o valoare de impunere de 400,03 lei, conform raportului de expertiza întocmit de către expert tehnic evaluator G. D., dreptul de proprietate asupra cotei de ½ din imobilul situat în București, ..214, sector 1, compus din teren în suprafață de 376,2 mp, având o valoare de circulație de 103.079 euro, echivalentul a 425.973 lei, conform raportului de expertiza întocmit de către expert tehnic evaluator G. D., dreptul de concesiune asupra cotei de ½ din locul de veci situat în Cimitirul Bucureștii Noi, dreptul de creanța asupra cotei de ½ din CEC-uri în valoare de 17.587,98 lei; a dispus ieșirea din indiviziune a părților asupra dreptului de superficie asupra cotei de ½ din imobilul situat în București, ..54, sector 1, compus din teren în suprafața de 540 mp, având o valoare de impunere de 400,03 lei, conform raportului de expertiza, asupra dreptului de proprietate asupra cotei de ½ din imobilul situat în București, ..214, sector 1, compus din teren în suprafață de 376,2 mp, având o valoare de circulație de 103.079 euro, echivalentul a 425.973 lei, conform raportului de expertiză, precum și asupra dreptului de creanță asupra cotei de ½ din CEC-uri în valoare de 17.587,98 lei; a atribuit pârâtei B. M. dreptul de superficie asupra terenului în suprafață de 540 mp, situat în București, ..54, sector 1; a obligat pârâta B. M. la plata către reclamantul B. M. a sumei de 100,008 lei, cu titlu de sultă; a atribuit pârâtei B. M. terenul în suprafață de 376,2 mp, situat în București, .. 214, sector 1, având o valoare de circulație de 103.079 euro, echivalentul a 425.973 lei; a obligat pârâta B. M. la plata către reclamantul B. M. a sumei de 25.769,75 euro, echivalentul a 106.493,25 lei, cu titlu de sultă; a atribuit pârâtei B. M. CEC-urile în valoare de 17.587,98 lei; a obligat pârâta B. M. la plata către reclamantul B. M. a sumei de 4.396,99 lei, cu titlu de sultă; a menținut starea de indiviziune a părților cu privire la dreptul de concesiune asupra locului de veci situat în Cimitirul Bucureștii Noi; a compensat cheltuielile de judecata.
Apelurile formulate împotriva acestei sentințe de către reclamanta B. M. și intervenienta B. S. au fost admise prin decizia civilă nr.606/23.06.2011, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă (dosar nr._ ), cu consecința desființării sentinței apelate și trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a apreciat că cererea formulată de intervenientă este în strânsă conexiune cu partajul succesoral pe care instanța de fond îl are de dezbătut, deoarece se justifică un interes și se pretinde un drept de proprietate în devălmășie cu soțul său decedat, B. A., de către intervenienta B. S., asupra unei construcții înstrăinate, pe care a deținut-o defunctul B. D.; se invocă și anularea actului de înstrăinare.
Criticile din apelul declarat de reclamanta B. M. au vizat modalitatea de determinare a cotelor succesorale, a compunerii masei succesorale, precum și calculul greșit al cotelor, respectiv sumelor ce trebuie achitate cu titlu de sultă. Apelanta reclamantă a susținut că în mod corect instanța de fond a apreciat că în masa succesorală intră dreptul de superficie asupra cotei de ½ din imobilul situat în București, ..54, sector 1, compus din teren în suprafață de 540 m.p.
Apelanta intervenientă B. S. a criticat hotărârea primei instanțe arătând că prin cererea de intervenție a solicitat constatarea drepturilor sale patrimoniale, conform art.30 din Codul familiei, precum și a celor succesorale asupra construcției edificate de aceasta împreună cu fostul său soț, B. A., fiul lui B. D., pe terenul părinților, B. M. și B. D., cu consimțământul acestora.
Împotriva deciziei civile nr.606/23.06.2011, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, a declarat recurs reclamanta B. M., solicitând modificarea în parte a deciziei instanței de apel, în sensul respingerii apelului formulat de intervenienta B. S..
A susținut recurenta că dreptul de superficie asupra căruia intimata B. S. invocă pretenții în cauză nu intră în masa partajabilă, sens în care această parte nu are un interes să intervină în dosar. S-a învederat și faptul că, dintr-o evidentă eroare materială, ce urmează însă a fi îndreptată ca urmare a cererii formulate în acest sens, hotărârea instanței de fond, pronunțată în rejudecare, în privința terenului din București, ..54, sector 1, din eroare, în loc de „teren grevat de dreptul de superficie” a consemnat numai „dreptul de superficie”. Obiectul litigiului a fost stabilit în mod clar de părțile dosarului, reclamanta și pârâtul în cauză, niciuna dintre acestea neconsiderând că dreptul de superficie intră în masa partajabilă. În aceste condiții, instanța nu putea să dea ceva ce nu s-a solicitat de părțile în litigiu.
Prin cererea formulată la 19.04.2011, reclamanta B. M. a solicitat îndreptarea erorii materiale cuprinsă în sentința civilă nr._/23.11.2010, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, întrucât în considerentele acestei hotărâri, ca și în dispozitiv, după stabilirea cotelor succesorale și a bunurilor ce fac parte din masa succesorală, s-a procedat în mod greșit la calculul sumelor datorate de reclamantă către pârât.
Prin încheierea din Camera de consiliu de la 19.04.2011, Judecătoria Sectorului 1 București a respins cererea de îndreptare eroare materială formulată de B. M., constând că susținerile petentei nu se încadrează în ipoteza prevăzută de art.281 C.proc.civ., cu referire la calculul greșit al cotei părți indivize de ¼ ce revine succesorului B. M. din valoarea totală a fiecărui bun.
Ulterior, la 21.11.2011, B. M. a formulat o nouă cerere de îndreptare a erorii materiale și de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr._/23.11.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, solicitând, în principal, constatarea faptului că obiectul prezentului litigiu nu vizează dreptul de superficie asupra terenului din București, ..54, sector 1, ci terenul indicat, afectat de un drept de superficie.
În drept, a invocat dispozițiile art.281 și 2811 C.proc.civ.
Prin încheierea din Camera de consiliu de la 10.01.2012, Judecătoria Sectorului 1 București a respins cererea formulată de B. M., ca neîntemeiată, în considerentele acesteia reținând că procedura prevăzută de art.281 C.proc.civ. permite îndreptarea acelor erori care privesc numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale ce s-au strecurat în hotărâre cu prilejul redactării și care nu afectează legalitatea și temeinicia acesteia.
În cauză, susținerile reclamantei nu se încadrează în această ipoteză, din verificarea conținutului sentinței civile menționate nerezultând că ar fi îndeplinite cerințele formale prevăzute de textul de lege invocat.
La data de 3.04.2012 s-a formulat de către reclamanta B. M. cerere de completare a încheierii de ședință din Camera de consiliu de la 10.01.2012, încheiere pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._, întrucât instanța nu s-a pronunțat asupra capătului de cerere privind lămurirea dispozitivului sentinței civile nr._/23.11.2010, pronunțată de aceeași instanță.
Împotriva încheierii de ședință de la 10.01.2012 a declarat apel reclamanta B. M., arătând, în esență, că încheierea atacată este nelegală și netemeinică, întrucât sentința civilă nr._/2010, în privința unuia dintre terenurile ce compun masa partajabilă, situat în București, ..54, dintr-o eroare în loc de teren grevat de un drept de superficie se menționează un drept de superficie, ceea ce implică alte consecințe juridice.
În masa partajabilă, cu privire la acest teren, poate intra numai nuda proprietate, pentru că cele două case aflate pe teren au fost vândute din timpul vieții defunctului de către acesta și soția sa prin act autentic de vânzare-cumpărare, împreună cu dreptul de folosință asupra întregului teren.
Ceea ce s-a înstrăinat în timpul vieții defunctului a fost însăși superficia, adică dreptul de proprietate asupra construcției și dreptul de folosință asupra terenului, astfel încât în patrimoniul defunctului putea rămâne doar nuda proprietate, iar dreptul de superficie nu face parte din masa partajabilă, fiind înstrăinat.
Apelanta a mai invocat faptul că asupra cererii de lămurire dispozitiv, instanța de fond nici măcar nu s-a pronunțat, însă a solicitat ca acest petit să fie analizat doar în subsidiar, dacă tribunalul va constata că nu este vorba de o eroare materială.
Intimata B. S. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, întrucât nu sunt incidente dispozițiile art.281 Cod procedură civilă, respectiv art.2811 Cod procedură civilă, fiind, eventual, vorba de o eroare de judecată pe fond.
Prin decizia civilă nr.748/9.08.2012, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă (dosar nr._ ) a admis apelul formulat de către apelanta-pârâtă B. M. împotriva încheierii de ședință din data de 10.01.2012 pronunțate de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant B. M. și intimata-intervenientă B. S.; a schimbat în tot încheierea din camera de consiliu din 10.01.2012, în sensul că a admis cererea de îndreptare eroare materială; a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul sentinței civile nr._/2010, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1, în sensul că urmează a se menționa corect că masa partajabilă rămasă de pe urma defunctului B. D. se compune din cota de 1/2 din terenul situat în București, ..54, sector 1, în suprafață de 540 mp, afectat de un drept de superficie, iar ceea ce se atribuie este dreptul de proprietate asupra acestui teren, afectat de un drept de superficie și nu dreptul de superficie asupra terenului sus-menționat, cum din eroare s-a consemnat; a respins cererea de lămurire dispozitiv, ca rămasă fără obiect.
Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru admiterea unei cereri de îndreptare a erorilor materiale, întrucât, din analiza actelor existente la dosar, rezultă că în privința unuia dintre terenurile ce compun masa partajabilă, situat în București, ..54, dintr-o eroare, în loc de teren grevat de un drept de superficie s-a menționat un drept de superficie, ceea ce presupune alte consecințe juridice.
Cu privire la acest teren, în masa partajabilă poate intra numai nuda proprietate a acestuia, pentru că cele două case de pe teren au fost vândute din timpul vieții defunctului de către acesta și soția sa prin act autentic de vânzare-cumpărare nr.1316/02.06.1997, împreună cu dreptul de folosință asupra întregului teren.
Practic, ceea ce s-a înstrăinat în timpul vieții defunctului a fost însăși superficia, adică dreptul de proprietate asupra construcției și dreptul de folosință asupra terenului, astfel încât în patrimoniul defunctului putea rămâne doar nuda proprietate, iar dreptul de superficie nu face parte din masa partajabilă, fiind înstrăinat.
Cu toate acestea, dintr-o greșeală de redactare și în contra a ceea ce a reținut instanța pe parcursul judecății, în hotărâre s-a scris din eroare că în masa partajabilă intră superficia și nu terenul afectat de superficie.
Acest lucru rezultă cu evidență din faptul că niciuna dintre părțile din dosar nu a solicitat vreodată vreun drept în privința superficiei, dimpotrivă, părțile au arătat că nu solicită împărțirea dreptului de superficie, ci nuda proprietate (filele 44-52 din volumul 1, fond după casare, fila 84, 107, 167, fila 8-16 vol.2).
Instanța a dat o interpretare strict formală a dispozițiilor art.281 Cod procedură civilă, dăunătoare actului de justiție în condițiile în care este de domeniul evidenței că nu poate face obiectul partajului dreptul de superficie asupra terenului, ci terenul în cauză, în materialitatea lui, teren care este afectat de un drept de superficie.
Tribunalul a respins cererea de lămurire dispozitiv ca rămasă fără obiect, având în vedere că s-a solicitat ca aceasta să fie admisă doar în subsidiar, în măsura în care nu s-ar admite cererea de îndreptare eroare materială.
În termen legal, a declarat recurs intervenienta B. S., solicitând admiterea recursului și respingerea cererii de apel formulată de reclamanta B. M..
În motivarea cererii de recurs, recurenta a arătat că hotărârea a fost dată cu încălcarea legii, întrucât, în speță, nu este vorba de o eroare materială, ci, dimpotrivă, de o eroare de judecată asupra fondului dedus judecății, astfel cum a stabilit și judecătorul primei instanțe.
Cererea de recurs nu a fost motivată în drept.
Prin întâmpinare, intimata B. M. a invocat excepția tardivității recursului, întrucât acesta nu a fost depus în termenul legal prevăzut de art.301 C.proc.civ., precum și excepția de nulitate a recursului pentru lipsa motivării. Pe fond, a susținut că recursul este nefondat, dintr-o evidentă eroare materială instanțele pronunțându-se în sensul includerii în masa succesorală a dreptului de superficie, în loc de teren grevat de dreptul de superficie.
În speță, ceea ce s-a înstrăinat (constituit) încă din timpul vieții defunctului de către acesta și soția sa a fost însăși superficia (construcția plus dreptul de folosință asupra terenului), în patrimoniul ce a fost supus partajării după moartea autorului rămânând numai nuda proprietate sau, cu alte cuvinte, numai terenul afectat de un drept de superficie, ce nu face parte însă din masa partajabilă, acest lucru fiind chiar de esența înstrăinării construcțiilor.
În opinia intimatei, în speță, dintr-o eroare de redactare, cu toate că, inclusiv instanța de fond, pe tot parcursul procesului, a consimțit că în masa partajabilă intră terenul afectat de superficie, în sensul că valoarea acesteia este, pe cale de consecință, redusă (superficia fiind înstrăinată), în hotărâre s-a scris că în masa partajabilă intră superficia, iar nu terenul afectat de superficie.
În recurs s-a procedat la atașarea dosarului de fond.
Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, Curtea constată, în prealabil, că prin cererea de recurs nu s-a arătat temeiul de drept pe care recurenta B. S. înțelege să-și susțină motivele.
În raport de considerentele expuse în cererea de recurs, având în vedere și dispozițiile art.306 alin.3 C.proc.civ., potrivit cărora indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art.304 C.proc.civ., Curtea reține că recurenta a invocat aplicarea greșită a dispozițiilor art.281 C.proc.civ., critică ce poate fi încadrată, în drept, în prevederile art.304 pct.9 C.proc.civ.
Curtea constată, de asemenea, că avocatul intimatei-reclamante B. M. a arătat, la data de 8.01.2013, că nu mai înțelege să susțină excepțiile invocate prin întâmpinare, deoarece la momentul când a formulat aceste apărări nu îi fuseseră comunicate motivele de recurs și nu avea cunoștință de data declarării recursului, respectiv de conținutul acestora.
În aceste condiții, Curtea apreciază că nu se mai impune analiza excepțiilor invocate, cât timp partea interesată a înțeles să nu le mai susțină.
Pe fondul recursului, Curtea constată că instanța de apel a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor art.281 C.proc.civ., invocate ca temei al cererii de îndreptare eroare materială, ceea ce conduce la admiterea prezentei căi de atac raportat la prevederile art.304 pct.9 C.proc.civ., pentru următoarele considerente:
Reclamanta B. M. a solicitat prin cererea de îndreptare a erorii materiale consemnarea în considerentele hotărârii de fond – sentința civilă nr._/23.11.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, precum și în dispozitivul acesteia a mențiunii „teren grevat de dreptul de superficie”, în ceea ce privește imobilul teren din București, ..54, sector 1.
Potrivit art.281 C.proc.civ., erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.
Noțiunea de „greșeală materială” are, în sensul textului de lege citat, înțelesul de eroare materială vizibilă, săvârșită cu ocazia redactării hotărârii.
În speță, pârâtul B. M. a solicitat includerea în masa partajabilă a terenului situat în București, ..54, sector 1, pe care se află două case de locuit și un garaj dublu, vândute în timpul vieții de defunct moștenitorilor renunțători B. M. și B. M..
Totodată, prin cererea de intervenție adresată instanței, intervenienta B. S. a solicitat să se constate dreptul de superficie asupra terenului în cauză, în condițiile în care aceasta a dobândit, împreună cu soțul său, decedat, proprietatea asupra construcțiilor edificate în București, ..54, sector 1.
Prin hotărârea primei instanțe, contestată în cauza de față, și care face, de asemenea, obiectul recursului aflat pe rolul Curții de Apel București - Secția a IV-a Civilă (dosar nr._ ), instanța a reținut că masa succesorală se compune din dreptul de superficie asupra cotei de ½ din imobilul situat în București, ..54, sector 1, compus din teren în suprafață de 540 m.p.
Împrejurarea că instanța de fond a cuprins în masa succesorală dreptul de superficie în loc de teren grevat de dreptul de superficie nu poate conduce la o îndreptare în sensul solicitat de reclamanta B. M., în procedura prevăzută de art.281 C.proc.civ., aceasta reprezentând o greșeală de judecată, ce poate fi rectificată în căile de atac exercitate împotriva hotărârii primei instanțe.
Instanța de judecată care are a aprecia asupra compunerii masei succesorale trebuie să stabilească care este obiectul cererii de chemare în judecată (implicit asupra a ceea ce s-a solicitat a fi inclus în masa succesorală rămasă la decesul defunctului B. D.), care este natura drepturilor ce sunt supuse partajului prin raportare la patrimoniul rămas la decesul autorului și care este obiectul dedus judecății prin cererea de intervenție.
În atare condiții, o astfel de apreciere nu poate fi făcută într-o procedură de îndreptare eroare materială, pentru că ea vizează un aspect de fond al raporturilor juridice deduse judecății.
Faptul că în masa partajabilă poate intra numai nuda proprietate cu privire la terenul în litigiu, întrucât cele două case de pe teren au fost înstrăinate de defunct în timpul vieții acestuia, reprezintă un aspect ce face obiectul partajului, iar nu o problemă care ține de interpretarea dăunătoare a actului de justiție, astfel cum susține tribunalul.
Pentru a se verifica ce anume s-a înstrăinat în timpul vieții defunctului - dreptul de proprietate asupra construcției, nuda proprietate, dreptul de folosință/dreptul de superficie asupra terenului, instanța are a se pronunța asupra unor noțiuni juridice ce trebuie să primească o definiție în raport de probele administrate în cauză, fără a utiliza procedura prevăzută de art.281 Cod procedură civilă, care privește strict erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri ce pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere, iar nu erori de judecată, prin urmare erori materiale vizibile, săvârșită cu ocazia redactării hotărârii, iar nu a judecării litigiului în oricare din fazele procesuale prevăzute de lege.
Pentru toate aceste considerente, Curtea, conform art.312 alin.1 C.proc.civ., va admite recursul declarat de recurenta B. S., va modifica decizia civilă nr.748/09.08.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr._, în sensul că va respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta B. M. împotriva încheierii din Camera de consiliu din 10.01.2012, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta-intervenientă B. S., împotriva deciziei civile nr.748 A din 09.08.2012, pronunțate de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant B. M. și cu intimata-pârâtă B. M..
Modifică decizia recurată, în sensul că respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta pârâtă B. M. împotriva încheierii din 10.01.2012, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 8 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. V. L. D. S. G. P.
GREFIER
E. C.
Red.M.V.
Tehnored.B.I.
2 ex/18.01.2013
-------------------------------------------
T.B.Secția a IV-a – E.C.C.
- I.Târțău
Jud.Sector 1 – P.C.D.
| ← Strămutare. Sentința nr. 89/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Cereri. Decizia nr. 1412/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
