Cereri. Decizia nr. 673/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 673/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-03-2013 în dosarul nr. 4749/1748/2008
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.673 R
Ședința publică din data de 28.03.2013
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE – MEDIAN ANCA-MIHAELA
JUDECĂTOR: S. G.
JUDECĂTOR: G. D. M.
GREFIER: V. F.
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de recurentul reclamant V. I. și de recurentul pârât V. ANIȘOR împotriva deciziei civile nr.106A/08.10.2012 pronunțată de Tribunalul Ilfov Secția Civilă în dosar nr._, cauza având, ca obiect, „revendicare imobiliară”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns: recurentul reclamant V. I., personal și asistat de avocat O. A. Tănțica, cu împuternicire avocațială la fila 33 dosar și recurentul pârât V. Anișor, personal și asistat de avocat G. N. cu împuternicire avocațială la fila 31dosar .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că ambele recursuri nu au fost timbrate.
Se procedează la verificarea identității recurentului reclamant, V. I. cu C.I. . nr._ eliberat la 13.12.2012 de SPCLEP Jilava.
Apărătorul recurentului pârât V. Anișor depune la dosar dovada achitării taxei de timbru în sumă de 500 lei și timbru judiciar de 5 lei.
Apărătoarea recurentului reclamant V. I. învederează instanței că a primit citația, nu a putut timbra, nu a plătit taxa de timbru în sumă de 2305,5 lei și timbru judiciar de 5 lei.
Curtea, invocă excepția de netimbrare a recursului formulat de recurentul reclamant V. I. și acordă cuvântul părților pe excepție
Apărătoarea recurentului reclamant V. I. lasă la aprecierea instanței excepția netimbrării recursului formulat de parte a pe care o reprezintă.
Apărătorul recurentului pârât V. Anișor învederează instanței că nu este de acord cu cele susținute de apărătoarea recurentului reclamant V. I. și solicită să se aplice dispozițiile Legii nr.46/1997 art.26 și să se respingă ca netimbrat recursul formulat de acesta. Arată că în același mod de a trata s-a procedat și la Tribunalul București.
Apărătorul recurentului pârât V. Anișor pe recursul formulat de partea pe care o reprezintă arată că a fost nemulțumit de hotărârea nr.106 A din 08.10.2012 pronunțată de Judecătoria B. față de faptul că s-a trimis din nou cauza la instanța de fond pentru a fi obligat reclamantul la plata cheltuielilor de judecată. Arată că instanța de apel trebuia să facă aceasta și să nu mai trimită cauza la Judecătoria Cornetu. Depune la dosar nota de cheltuieli cu suma totală de 159.906 lei. Solicită să i se aprobe aceste cheltuieli pentru că a câștigat procesul. Pune concluzii de admitere a recursului declarat de recurentul pârât V. Anișor așa cum a fost formulat împotriva deciziei civile nr.106 A din 08.10.2012 pronunțată de Tribunalul Ilfov în dosar nr._ . Solicită obligarea recurentului reclamant V. I. să plătească cheltuielile de judecată în sumă de 159.906 lei și să se respingă recursul declarat de recurentul reclamant V. I. ca neîntemeiat cu privire la cheltuielile de judecată pe care acesta consideră că ar fi datorate de către recurentul pârât V. Anișor. Solicită cheltuieli de judecată.
Apărătoarea recurentului reclamant V. I. învederează instanței că recursul formulat de partea pe care o reprezintă este netimbrat. Pe recursul formulat de recurentul pârât V. Anișor arată că motivele de casare prevăzute de art.304 pct.9 cod pr. civ. invocate de acesta nu se regăsesc deloc. La Judecătoria Cornetu nu au fost solicitate cheltuielile de judecată. Nu există la dosar chitanțe pentru cheltuielile de judecată. Sunt foarte multe cereri reconvenționale. Nu există cereri de despăgubiri. Cheltuielile de judecată nu au fost solicitate și instanța nu avea ce să acorde. Recurentul pârât V. Anișor a formulat apel. Instanța de fond nu avea ce să-i acorde. Consideră că instanța de apel nu a analizat, întrucât nu există în dosarul de la Judecătoria Cornetu nici o cerere de despăgubiri, nici de cheltuieli de judecată. Arată că a făcut cheltuieli. Pune concluzii de respingere în totalitate a recursului formulat de către recurentul pârât V. Anișor. Arată că nu se regăsesc motive de casare în motivele de recurs formulate de recurentul pârât V. Anișor. Invocă excepția nulității recursului formulat de recurentul pârât V. Anișor. Arată că se invocă același motive absurde. Nici o parte nu a căzut în pretenții. Se invocă din nou aceleași motive. Sumele sunt nedovedite. Consideră că trebuiau respinse ambele cereri de apel. Pune concluzii de respingere a recursului formulat de recurentul pârât V. Anișor și solicită amânarea pronunțării pentru a depune dovada cheltuielilor de judecată.
Curtea, pune în vedere apărătoarei recurentului reclamant V. I. să depună la acest termen dovada cheltuielilor de judecată și acordă cuvântul în combaterea excepției nulității recursului formulat de recurentul pârât V. Anișor invocate de apărătoarea recurentului reclamant V. I..
Apărătorul recurentului pârât V. Anișor pune concluzii de respingere a excepției invocate.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Cornetu, la data de 16.12.2008, reclamantul V. I. în contradictoriu cu paratul V. A., a solicitat sa se constate calitatea sa de proprietar pe terenul intravilan de 1083 mp și obligarea paratului sa-i lase in deplina proprietate, posesie și folosință, acest teren.
Se arata ca reclamantul este proprietarul terenului dobândit de mama sa prin reconstituirea dreptului de proprietate, prin TP41339/1998, iar reclamantul este unicul moștenitor al acesteia. Mama sa a dobândit acest teren prin sentința civila nr. 11/1952.
Paratul ii ocupa abuziv acest teren de câțiva ani, deși reclamantul a încercat amiabil recuperarea acestuia.
Acțiunea se întemeiază pe art.480, 481 C.civ au fost depuse înscrisuri in susținerea acțiunii titlul de proprietate, certificate moștenitor, pvb. Punere in posesie, sentința 11/1952 a fostei Judecătorii Populare V., taxa de timbru.
Paratul prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, arătând ca autorul sau ar fi avut o suprafața de 3500 mp din care face parte si cea revendicata de reclamant. Paratul a depus înscrisuri precum si o completare a întâmpinării si reconvenționala arătând ca reclamantul nu a avut posesia terenului revendicat, posesia terenului o are paratul si o exercita de la data decesului tatălui sau, iar titlul reclamantului este nul deoarece a fost eliberat cu încălcarea prevederilor legii 18/91, întrucât aparținea autorului autoarei reclamantului, numitul P. M.R. V..
A fost încuviințata pentru parți proba cu înscrisuri interogatoriu si expertiza. Deși încuviințat, interogatoriul nu a mai fost administrat in cauza.
Prin sentința civilă nr. 3942 din 21.11.2011 s-a respins acțiunea, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri, părțile au formulat apel.
Prin decizia civilă nr. 106 A/08.10.2012 Tribunalul Ilfov - Secția Civilă a anulat, ca netimbrat, apelul formulat de apelantul reclamant V. I., a admis apelul formulat de apelantul pârât V. Anișor, a desființat în parte sentința civilă apelată, în sensul că a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe cu privire la cererea formulată de pârâtul V. Anișor la data de 03.03.2011, a menținut celelalte dispoziții ale sentinței civile apelante cu privire la modul de soluționare a cererii principale.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut apelul formulat de apelantul reclamant, ca fiind netimbrat și l-a anulat pentru considerentele cuprinse în încheierea de dezbateri.
Cu privire la apelul formulat de apelantul pârât tribunalul a constatat că la data de 03.03.2011, a fost înregistrată la Judecătoria Cornetu o cerere prin care pârâtul solicita obligarea părții adverse la plata sumei de 3500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, a sumei de_ de lei cu titlu de despăgubiri morale și a sumei de 1200 de lei reprezentând alte cheltuieli pentru pierdere de timp și transport.
Tribunalul a reținut că judecătorul fondului nu a pus în discuție calificarea juridică a cererii, conform art. 84 din Codul de procedură civilă, nu a stabilit în sarcina părții obligația de a achita taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, nu s-a pronunțat prin hotărârea judecătorească atacată asupra acestei cereri.
Astfel, prima instanță a nesocotit dispozițiile art. 129 alin. 6 C.p.c., conform cărora „judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății”, neintrându-se în cercetarea fondului cu privire la cererea formulată la data de 03.03.2011, ceea ce atrage aplicarea prevederilor art. 297 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs reclamantul V. I. și pârâtul V. Anișor.
Recurentul V. Anișor a arătat în motivarea recursului, că prin decizia nr.106/2012 a Tribunalului Ilfov a fost anulat, ca netimbrat, apelul declarat de către reclamantul V. I. și din greșeală nu a fost obligat acest reclamant la plata cheltuielilor de judecată solicitate de către apelantul-pârât V. Anișor, căruia i-a fost admis apelul.
Se consideră că procedând astfel, instanța a încălcat dispozițiile art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, motivul de recurs putând fi încadrat în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă .
În cel de-al doilea motiv de recurs, întemeiat de asemenea pe dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 Cod procedură civilă, se arată că au fost aplicate greșit dispozițiile art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă, care prevede că atunci când se constată că prima instanță a soluționat procesul fără să intre în judecarea fondului, instanța de apel va judeca procesul evocând fondul.
De asemenea recurentul mai arată că prin decizia recurată, instanța a făcut mai multe erori, reținând că reclamantul pârât a afirmat în întâmpinare că „întrucât aparține autorului reclamantului P. Mr. V.” însă acest autor nu a existat niciodată fizic. O altă eroare se află la fila 2 pag. 1 rândul 10, la identitatea defunctului tată al recurentului, V. M. I. (se redactează „tatăl apelantului reclamant).
În ceea ce privește recursul declarat de către recurentul-reclamant V. I., Curtea constată că deși acesta a fost citat cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru de 2305,5 lei și a timbrului judiciar de 5 lei potrivit dovezii de la fila 23, și, deși cererea de ajutor public judiciar formulată de acesta a fost respinsă ca neîntemeiată, recurentul V. I. nu a înțeles să timbreze recursul declarat, astfel că instanța conform art. 20 alin. 1 și 3 din Legea nr. 146/1997 și art. 9 alin. 2 din OG nr. 32/1995 va anula, ca netimbrat, recursul declarat de această parte.
În ceea ce privește recursul declarat de către recurentul pârât, analizând motivele de recurs formulate, Curtea constată că acesta este nefondat pentru considerentele care vor urma.
D. fiind că prin decizia Curții de Apel s-a desființat în parte sentința apelată, trimițând cauza spre rejudecare primei instanțe cu privire la cererea formulată de către pârâtul V. Anișor la data de 03.03.2011, reiese că instanța în mod corect nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor de judecată, ceea ce nu constituie o omisiune a instanței și nici o nelegalitate care să poată face obiect al recursului.
Rejudecarea cauzei presupune reanalizarea cererilor părților, inclusiv a celor privitoare la cheltuielile de judecată, acordarea acestora din urmă fiind într-o dependență strictă de soluția dată cererii de chemare în judecată.
Astfel, numai după soluționarea pretențiilor deduse judecății se poate ști care este partea care datorează celeilalte cheltuieli de judecată, ca fiind partea căzută în pretenții, în înțelesul art. 274 Cod procedură civilă.
Si cea de-a doua critică este nefondată. Acțiunea de față a fost formulată la data de 16.12.2008, astfel că se va aplica forma în vigoare la data sesizării instanței a art. 297 alin.1 Cod procedură civilă.
A.. 1 al art. 297 Cod procedură civilă redat de către partea recurentă este în forma modificată prin art. I pct. 27 din Legea nr. 202/2010.
Curtea reține că prin art. XXII alin. 2, dispozițiile art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă așa cum a fost modificat și completat prin această lege se aplică numai proceselor începute, respectiv formulate după . prezentei legi.
Referitor la erorile la care face referire recurentul la finele motivelor de recurs, Curtea constată că acestea sunt erori materiale care pot fi îndreptate din oficiu, sau la cerere, în conformitate cu dispozițiile art. 281 Cod procedură civilă, nefiind aspecte de nelegalitate.
Față de aceste considerente, conform sart. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de pârât.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul-reclamant V. I. împotriva deciziei civile nr. 106A/08.10.2012 pronunțată de Tribunalul Ilfov - Secția Civilă.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-pârât V. Anișor împotriva aceleiași decizii.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.03.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. A.-M. S. G. G. D.-M.
GREFIER
V. F.
Red. SG
Tehnored. GC – 2 ex
03.04.2013
Jud. apel: L. C. C.
A. D.
| ← Evacuare. Decizia nr. 601/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Legea 10/2001. Decizia nr. 450/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
