Contestaţie la legea electorală. Încheierea nr. 28/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Încheierea nr. 28/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 30-05-2013 în dosarul nr. 3360/2/2013
ROMÂNIA
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ,
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 28 mai 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - M. S.
JUDECĂTOR - M. G. R.
JUDECĂTOR - I. R. D.
GREFIER - M. L.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de doamna procuror B. M..
Pe rol se află judecarea cererii de revizuire formulată de revizuentul – pârât C. M. împotriva deciziei civile nr. 1179R/05.05.2012, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata – reclamantă U. S. LIBERALĂ IALOMIȚA.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns revizuentul – pârât C. M. reprezentat de avocat R. P., ce depune în ședință publică împuternicire avocațială nr._/21.05.2013, lipsind intimata – reclamantă U. S. LIBERALĂ IALOMIȚA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că intimata – reclamantă a depus prin fax, la data de 27.05.2013 întâmpinare, în două exemplare și a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Se procedează la comunicarea unui exemplar al întâmpinării formulată de intimata – reclamantă către apărătorul revizuentului – pârât.
Apărătorul revizuentului – pârât arată că prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata – reclamantă invocă excepția inadmisibilității cererii de revizuire întemeiată pe disp. art.322 pct.10 Cod procedură civilă, în temeiul disp. art.121 alin.2 din Legea nr. 67/2004.
Din punctul său de vedere, reținând și punctul de vedere al deciziei Curții Constituționale pronunțată în cauză, interdicția exercitării căii extraordinare de atac prevăzută în Legea nr. 67/2004 nu putea suprima ceeace nu exista la acel moment, respectiv revizuirea întemeiată pe disp. art.322 pct.10 Cod procedură civilă, introdusă în anul 2010. Astfel, solicită soluționarea acestui incident procesual pe cale judecătorească.
De asemenea, reiterează excepția de neconstituționalitate a disp. art.122 alin.2 din Legea nr. 67/2004, prin referire la suprimarea revizuirii întemeiată pe disp. art.322 pct. 10 Cod procedură civilă.
Susține că acest motiv de revizuire este singurul instrument în realizare a justiției constituționale. Depune în scris această excepție de neconstituționalitate și susține că o invocă în subsidiar.
Reprezentantul Parchetului arată că excepția inadmisibilității cererii de revizuire invocată de intimata – reclamantă USL este nefondată, față de dispozițiile Deciziei nr. 102 a Curții Constituționale, atât în ce privește dispozitivul acestei decizii, cât și considerentele acesteia, Curtea Constituțională referindu-se la posibilitatea atacării unei hotărâri definitive și irevocabilă în această materie. Precizează că nu este o pronunțare efectivă asupra constituționalității sau neconstituționalității art.121 alin.2 din Legea nr. 67/2004, însă consideră că decizia menționată anterior trebuie interpretată în ansamblul său.
De asemenea, invocă excepția inadmisibilității cererii de revizuire, în temeiul disp. art.322 pct.10 Cod procedură civilă, în sensul că pct.10 al acestui articol se referă la faptul că este admisibil un asemenea motiv de revizuire, în cazul în care după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză. Astfel, arată că excepția a fost invocată de către pârât în contestația în anulare și nu în judecarea recursului. Consideră că această excepție nu este invocată în cauza asupra căreia Curtea s-a pronunțat în recurs.
Apărătorul revizuentului – pârât solicită respingerea excepției inadmisibilității cererii de revizuire, arătând că din punctul său de vedere se operează o delimitare artificială între fazele procesuale pe care le parcurge o cauză și cauza însăși. Susține că potrivit disp. art.29 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională hotărăște asupra excepțiilor invocate în orice fază a litigiului. Astfel, calea de atac a revizuirii tinde la reformarea hotărârii atacate, în sensul unei dezlegări de fond. Din punctul său de vedere cererea de revizuire întemeiată pe disp. art. 322 pct. 10 Cod procedură civilă este admisibilă. Invocă decizia 1069/2010 a Curții Constituționale.
De asemenea, arată că hotărârea afectată de un viciu de neconstituționalitate trebuie reformată.
CURTEA,
Având nevoie de timp pentru a delibera, urmează a dispune amânarea pronunțării cauzei.
DISPUNE:
Amână pronunțarea cauzei la data de 30.05.2013.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.05.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. S. M. G. I. R.
R. D.
GREFIER
M. L.
ROMÂNIA
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ,
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1330R
Ședința publică de la 30 mai 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – M. S.
JUDECĂTOR – M. G. R.
JUDECĂTOR – I. R. D.
GREFIER – M. L.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de doamna procuror B. M..
Pe rol se află judecarea cererii de revizuire formulată de revizuientul-pârât C. M. împotriva deciziei civile nr.1179R/05.05.2012, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata – reclamantă U. S. LIBERALĂ IALOMIȚA.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28.05.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 30.05.2013, când în aceeași compunere, a dat următoarea decizie:
CURTEA,
Deliberând, reține următoarele:
Prin decizia civilă nr.1179R/05.05.2012, pronunțată în dosarul nr._, Curtea de Apel București - Secția a IX-a Civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale a admis recursul declarat de U. S. Liberală împotriva sentinței civile nr.1120F/04.05.2012, pronunțată de Tribunalul Ialomița, a modificat în tot sentința recurată și a admis contestațiile conexate formulate de contestatoarea U. S. Liberală Ialomița, respingând candidaturile depuse de numitul C. M. pentru funcțiile de Președinte al Consiliului Județean Ialomița și de consilier în Consiliul Județean Ialomița.
La pronunțarea acestei decizii instanța de recurs a avut în vedere, în esență, că în speță candidatura numitului C. M. la alegerile pentru funcția de președinte, respectiv membru al Consiliului Județean Ialomița nu poate fi primită, deoarece nu au fost respectate dispozițiile art.118 din Legea nr. 67/2004, care impuneau prefecților și subprefecților să demisioneze cu cel puțin 50 de zile înaintea datei alegerilor pentru a putea candida, în condițiile în care demisia produce efecte în 30 de zile calendaristice de la data înregistrării sale.
Prin decizia civilă nr.1302R/16.05.2012, pronunțată în dosarul nr._, Curtea de Apel București - Secția a IX-a Civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale a respins ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul C. M. împotriva deciziei instanței de recurs mai sus amintită, constatând că dispozițiile art.121 alin.2 din Legea nr. 67/2004 suprimă căile de atac împotriva hotărârilor irevocabile pronunțate în procedura electorală.
În cadrul dosarului nr._, contestatorul a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.118 și art.112 alin.2 din Legea nr. 67/2004, curtea dispunând prin încheierea de ședință din data de 16.05.2012 sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea acestei excepții de neconstituționalitate.
Împotriva deciziei civile nr.1179R/05.05.2012 a acestei instanțe a formulat cerere de revizuire intimatul-pârât C. M., cauza fiind înregistrată pe rolul instanței sub nr._ .
Revizuientul a solicitat schimbarea în tot a deciziei ce face obiectul revizuirii, în sensul respingerii ca nefondat a recursului formulat de U. S. Liberală Ialomița.
A invocat revizuientul prevederile art.322 pct. 10 Cod Proc.Civ., arătând că, prin decizia nr.102/2013, publicată în Monitorul Oficial nr.208/12.04.2013, Curtea Constituțională a decis, în privința constituționalității art.118 din Legea nr. 67/2004, că acestea sunt constituționale în mpsura în care se interpretează în sensul că termenul de 50 de zile curge de la data înregistrării demisiei.
S-a confirmat astfel, susține revizuientul, teza de interpretare propusă instanței de recurs, teză ce nu a fost însă validată, cu consecința încălcării dreptului său de a participa la alegerile locale din 10 iunie 2012, în condițiile în care candidaturile sale au fost legitime.
Din perspectiva admisibilității revizuirii pe temeiul art. 322 pct. 10 din codul de procedură civilă din 1865 prin raportare la art. 121 (2) din Legea nr. 67/2004, arată revizuientul că în aceeași Decizie a Curții Constituționale nr. 102/2013 se oferă dezlegări fundamentale referitoare la reformarea hotărârilor judecătorești in ipotezele particulare ale art. 322 pct.10 și bineînțeles, a art. 322 pct. 9 din Codul de procedura civila de la 1865. Astfel, Curtea Constituționala stabilește că motivul de revizuire reglementat la art. 322 pct. 10 a fost introdus prin art. II pct.1 din Legea nr.177/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală al României (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010), astfel încât prevederile art.121 (2) din Legea nr. 67/2004, la data la care au intrat in vigoare, au stabilit imposibilitatea declanșării unui control judiciar de reformare doar cu privire la căile de atac existente la momentul intrării în vigoare a reglementarii art. 121 (2) din Legea nr.67/2004 și nu și cu privire la revizuirea fondată pe motive reglementate ulterior. Curtea Constituțională a precizat expres că: „Prin urmare, cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1.542 din 25 noiembrie 2010 se refera la cadrul legislativ incident la momentul sesizării instanței de contencios constituțional cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 121 alin. (2) din Legea nr. 67/2004, respectiv 3 martie 2010, și nu vizează și motivul revizuirii prevăzut de art. 322 oct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865, reglementat ulterior acestei date." În aceeași decizie Curtea Constituționala a mai reținut si ca „puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci și considerentelor pe care se sprijină acesta".
Arată revizuientul că refuzul remedierii/reformării unei hotărâri judecătorești bazata pe un raționament de interpretare neconform Constituției României încalcă dreptul la un proces echitabil și periclitează însăși ideea de justiție si statul de drept, permițând supraviețuirea unei hotărâri judecătorești a cărei arhitectură argumentativă este în totalitate bazată pe o interpretare considerată contrară prevederilor Constituției României.
Intimata U. S. Liberală – Organizația Județeană Ialomița a formulat întâmpinare, solicitând respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire față de dispozițiile art.121 alin.2 din Legea nr. 67/2004, potrivit cu care împotriva hotărârilor definitive și irevocabile, pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentei legi, nu există cale de atac.
Susține, deci, intimata, că procedura specială a Legii nr.67/2004 derogă de la dreptul comun, revizuirea fiind interzisă de legea specială.
A mai invocat intimata existența autorității de lucru judecat, față de decizia civilă nr.1302/16.05.2012, prin care instanța a respins ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de revizuientul din cauza de față împotriva deciziei instanței de recurs, cadrul procesual fiind același cu acea cauză.
La data de 28.05.2013, revizuientul C. M. a invocat în scris excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.121 alin.2 din Legea nr. 67/2004, susținând că acestea încalcă art.1 alin.3 și 5, art.21, art.142 alin.1 și art.147 alin.4 din Constituția României în măsura în care se interpretează în sensul că împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în materia reglementată prin această lege nu se poate exercita calea de atac a revizuirii reglementată de prevederile art.322 pct. 10 Cod Proc.Civ.
La termenul de judecată din 28.05.2013, curtea a pus în discuție excepțiile invocate prin întâmpinare și excepția de neconstituționalitate, ocazie cu care reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii de respingere a excepției de inadmisibilitate invocată de intimată, a invocat la rândul său inadmisibilitatea formulării cererii de revizuire pentru motivul că sesizarea de neconstituționalitate admisă ce stă la baza cererii de revizuire nu a fost formulată în cauza în care s-a pronunțat decizia atacată cu revizuire.
Deliberând asupra ordinii de soluționare a chestiunilor procedurale mai sus amintite, curtea apreciază că se impune dezlegarea cu prioritate a chestiunii privitoare la inadmisibilitatea invocată de reprezentantul Ministerului Public.
Astfel, curtea consideră că, odată invocate prevederile art.322 pct.10 Cod Proc.Civ. prin cererea cu care a fost învestită, se impune verificarea cerințelor formale de sesizare a instanței potrivit acestui text, urmând ca apoi, în aplicarea prevederilor legii speciale, să aprecieze asupra aplicării în speță a dispozițiilor art.121 alin.2 din Legea nr. 67/2004 republicată.
În acest context, curtea reține, potrivit celor mai sus expuse, că prezenta cerere de revizuire este îndreptată împotriva deciziei civile nr.1179R/05.05.2012, pronunțată în recurs de această instanță în dosarul nr._, prin care s-a admis recursul și, modificând sentința tribunalului, au fost respinse candidaturile revizuientului din speță la alegerile locale din iunie 2012.
Excepția de neconstituționalitate la care se referă cererea de revizuire a fost invocată în dosarul nr._, ce a avut ca obiect o cerere de contestație în anulare formulată împotriva deciziei nr.1179/2012, această cerere fiind respinsă ca inadmisibilă prin decizia civilă nr.1302R/16.05.2012.
Potrivit art.322 pct.10 C.proc.civ.: ”Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: (…) 10. dacă, după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională legea, ordonanța ori o dispoziție dintr-o lege sau dintr-o ordonanță care a făcut obiectul acelei excepții ori alte dispoziții din actul atacat, care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate de prevederile menționate în sesizare”.
Față de situația de fapt reținută, curtea observă că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 118 din Legea 67/2004 nu a fost invocată în fața instanței de recurs (a cărei hotărâre este atacată prin cererea de revizuire de față), ci într-o cale de atac de retractare, respectiv în cadrul contestației în anulare exercitată împotriva hotărârii ce a fost pronunțată de instanța de recurs.
La aprecierea admisibilității cererii de revizuire în raport de dispozițiile art.322 pct.10 Cod Proc.Civ., curtea reține că sintagma “în acea cauză” nu poate avea în vedere momentul procesual al unei căi de atac extraordinare de retractare, cum a susținut revizuientul cu ocazia concluziilor asupra excepției invocate de reprezentantul Ministerului Public.
Teza formulată în apărare de revizuient este contrazisă de modul de formulare a cazului de revizuire, care se referă la pronunțarea de către Curtea Constituțională în acea cauză, după rămânerea definitivă a hotărârii.
Or, în contextul legislativ al introducerii acestor prevederi (prin art.II pct.1 din Legea nr.177/2010, act normativ ce a modificat și prevederile Legii nr.47/1992 privind organiarea și funcționarea Curții Constituționale, suprimând cazul de suspendare de drept a judecății la momentul sesizării acestui organism), curtea constată că legiuitorul a prevăzut acest motiv de revizuire ca un corectiv procesual pentru ipoteza în care, într-un litigiu aflat în curs de judecată, se invocă o excepție de neconstituționalitate, iar pronunțarea Curții Constituționale favorabilă titularului excepției are loc după soluționarea definitivă a cauzei în care excepția a fost invocată.
Acest raționament susține interpretarea instanței, în sensul că deschide calea revizuirii întemeiată pe art.322 pct. 10 Cod Proc.Civ. împrejurarea admiterii unei excepții de neconstituționalitate invocată în cauza în care s-a pronunțat hotărârea definitivă atacată cu revizuire, și nu admiterea unei asemenea sesizări invocată într-o cale de atac extraordinară.
Față de caracterul extraordinar al prevederilor art.322 Cod Proc.Civ., curtea constată că acestea sunt supuse unei interpretări restrictive și nu extensive, astfel încât noțiunea de “cauză” la care se referă textul nu are în vedere și formularea căilor de atac extraordinare, ci numai procedura soluționată prin hotărârea atacată cu revizuire.
Pentru aceste considerente, curtea va admite excepția inadmisibilității invocată de reprezentantul Ministerului Public și va respinge în consecință prezenta cerere de revizuire.
Prin urmare, devine inutilă analiza excepției inadmisibilității întemeiată pe prevederile art.121 alin.2 din Legea nr.67/2004, invocată de intimată prin întâmpinare, iar excepția de neconstituționalitate invocată de revizuient în cauza de față privea aceste din urmă dispoziții, astfel încât nu mai există cadrul procesual necesar pentru analiza cerințelor de admisibilitate ale sesizării Curții Constituționale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția inadmisibilității formulată de reprezentantul Ministerului Public.
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul-pârât C. M.împotriva deciziei civile nr. 1179R/05.05.2012, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr._ , în contradictoriu cu intimata-reclamantă U. S. LIBERALĂ IALOMIȚA, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.05.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. S. M. G. I. R.
R. D.
Pentru judecător transferat la altă secție, semnează
președintele secției, judecător I.R.D.
GREFIER
M. L.
Red. IRD/thred.IRD/
2 ex./21.10.2013
← Anulare act. Decizia nr. 268/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Legea 10/2001. Decizia nr. 1666/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
---|