Legea 10/2001. Decizia nr. 8/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 8/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-01-2013 în dosarul nr. 28928/3/2010
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 8 R
Ședința publică de la 08.01.2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE – F. C.
JUDECĂTOR – D. L. M.
JUDECĂTOR – D. Z.
GREFIER – S. V.
………………..
Pe rol soluționarea, în fond după casare, a cererii formulată de reclamanta Z. A. E., în contradictoriu cu pârâtul C. B. SA, având ca obiect „Legea 10/2001”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pârâtul C. B. SA prin consilier juridic I. P., cu împuternicire la dosar, lipsind reclamanta Z. A. E..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se învederează instanței că s-a depus la dosar de către reclamanta Z. A. E. o cerere prin care se solicită amânarea cauzei pentru imposibilitate de prezentare, iar de către domnul expert Osepeanu C. s-a depus o cerere prin care solicită majorarea onorariului cu suma de 1.000 lei, însoțită de un decont justificativ.
Reprezentantul pârâtului C. B. SA solicită respingerea cererii de amânare formulată de reclamantă ca neîntemeiată. Arată că nu se opune încuviințării cererii de majorare a onorariului de expert.
După deliberare, Curtea dispune majorarea onorariului de expert cu suma de 1.000 lei, în sarcina pârâtului.
Cu privire la cererea de amânare pentru imposibilitate de prezentare, formulată de reclamanta Z. A. E., Curtea o respinge, având în vedere că nu este întemeiată în condițiile art. 156 C.pr.civ și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul pârâtului C. B. SA solicită respingerea acțiunii. Să se constate că la data când acest imobil a fost achiziționat nu exista formulată nici o cerere de restituire în natură. Mai arată că la momentul achiziționării imobilul era într-o stare avansată de degradare, astfel că s-a menținut doar fațada acestuia, restul imobilului fiind reconstruit. Cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar note scrise.
CURTEA
Prin cererea formulată la data de 15.06.2011, reclamanta Z. A.-E. a chemat în judecată Societatea bancară C. B. S.A., cu sediul în București, sector 3, solicitând ca în temeiul Legii 10/2001 republicată, cu modificările și completările ulterioare, să se pronunțe o hotărâre prin care pârâta să fie obligată să soluționeze cererea de restituire a imobilului situat în Municipiul Târgu J., ..14, județul Gorj, imobil deținut în prezent de pârâtă în calitate de unitate deținătoare
Motivând cererea în fapt, reclamanta arată că, în calitate de moștenitor al autoarei D.-M. S., în conformitate cu Certificatul de moștenitor nr. 187/12.09.2002, a solicitat restituirea imobilului situat în municipiul Târgu J., .. 14, județul Gorj, format din teren în suprafață de 2165 mp. și construcții in suprafața de 757mp., desfășurat 1147mp., prin Notificarea nr. 656 din 14.02.2002adresată Primăriei Municipiului Târgu J..
Din investigațiile efectuate a rezultat faptul că terenul este deținut în prezent de Municipiul Târgu J., fiind concesionat către pârâtă conform Contractului de concesiune din 01.01.1993, iar construcția este deținută în prezent de către pârâtă.
Primăria Municipiului Târgu J. a disjuns cererea referitoare la construcții, înaintând-o prin adresa nr._ din 31.12.2008, unității deținătoare, respectiv către C. B. S.A., spre competentă soluționare, însă pârâta a returnat pur și simplu cererea de restituire, refuzând soluționarea sa.
Prin întâmpinarea de la fila nr.11 din dosar, intimata C. B. SA București a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București privind soluționarea cauzei, conform art.26 alin.3 din Legea nr. 10/2001, solicitând declinarea competenței către Tribunalul Gorj Secția civilă, în raza teritorială a căruia se află construcția.
Prin încheierea de ședință din 8.02.2011 a fost respinsă excepția necompetenței teritoriale, Tribunalul constatând că art. 26 alin.3 din Legea nr. 10/2001 face trimitere expresă la Tribunalul în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare și nu la Tribunalul în a cărei rază teritorială se află sediul unei sucursale, cum este cazul în speță, cu privire la Sucursala C. B. SA Tg.J..
În ceea ce privește apărarea pârâtei, în sensul că imobilul ar constitui proprietatea Sucursalei C. B. SA Tg.J., Tribunalul a reținut că această apărare nu este relevantă, chiar dacă sucursala respectivă ar avea personalitate juridică proprie, patrimoniul acesteia fiind circumscris patrimoniului general al unității centrale C. B. SA, astfel că aceasta este unitatea deținătoare la sediul căreia face trimitere Legea nr. 10/2001, derogându-se astfel de la regula competenței instanței de la locul situației imobilului.
Cu privire la fondul cauzei, pârâta C. B. SA, prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii reclamantei cu motivarea că aceasta nu este persoană îndreptățită să obțină măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, în condițiile în care Certificatul de moștenitor nr.187/12.09.2002 depus de reclamantă la fila 2 din dosar, nu cuprinde în masa succesorală rămasă de la autoarea S. D. M. și terenul din Municipiul Tg. J. aferent clădirilor revendicate.
Pârâta a invocat Contractul de concesiune nr.259/15.01.1993 încheiat cu Municipiul Tg.J., act înscris în Cartea funciară prin încheierea nr.4858/2.10.2003.
În ceea ce privește construcțiile, pârâta susține că potrivit autorizației de construire nr.316 din 14.10.1994 și procesului verbal de recepție finală nr.7007/16.08.2001, Sucursala C. B. SA Tg.J. a edificat imobilul ce formează obiectul litigiului, astfel că notificarea reclamantei pentru un imobil edificat de această sucursală este neîntemeiată solicitând respingerea ca atare.
Prin cererea precizatoare de la fila 42 din dosar, reclamanta A. E. Z. a precizat că notificarea sa vizează imobilul situat în municipiul Târgu J., ..14, jud.Gorj, deținut în prezent de către pârâtă în calitate de unitate deținătoare.
Tribunalul a constatat că prin această decizie au fost transmise către Sucursala C. Tg.J., din proprietatea RAFLIPS, imobilul reprezentând „restaurantul Popasul Pandurilor”, respectiv, o clădire compusă din Parter și Etaj, prevăzută cu 6 camere și dependințe și imobilul reprezentând o „croitorie pe comandă”, compus la rândul său din parter și un etaj, respectiv 5 camere și dependințe, ambele fiind situate în Mun. Tg. J., .. 14.
De asemenea a fost depus Contractul de vânzare cumpărare din 3.05.1923 prin care autorii T. I. și Sevastița I. au cumpărat terenul cu două case, cu precizarea că în ceea ce privește construcția, aceasta era prevăzută cu două etaje, jos funcționând două prăvălii, iar sus camere de locuit.
Prin Certificatul de urbanism nr.14/19.01.1993, eliberat de Primăria Târgu J. în favoarea Sucursalei C. Gorj la 19.01.1993 s-a consemnat că imobilele ce reprezintă construcții vechi sunt degradate și necesită lucrări de consolidare după efectuarea unei expertize tehnice de specialitate.
În ceea ce privește etajul imobilului, s-a reținut în această matricolă, că este compus din 8 camere, o bucătărie și o magazie.
Privind apărările pârâtei și motivul pentru care refuză soluționarea Notificării nr. 656 din 14.02.2002, tribunalul a constatat că există identitate între imobilul situat în Mun. Tg. J., .. 14, naționalizat la 20 mai 1950, conform Decretului nr. 92/1950, de la autorul T. I. (fila nr. 49), imobilul transmis prin Decizia nr.29/11.05.1993 de către Consiliul Județean Gorj către Sucursala C. Gorj, cu aprobarea Centralei C. București din perioada 1993-1994, situat în Municipiul Târgu J., ..14, jud.Gorj și imobilul deținut în prezent de către C. B. SA, prin Sucursala C. B. SA Tg. J., pe .. 14-20.
Conform Autorizației de construire nr. 316 din 14 octombrie 1994, C. B. SA, a edificat practic, noua clădire lipită de clădirea preluată de la autorul reclamantei, respectând arhitectura veche și preluând la fațadă, elemente din arhitectura veche, pe care le-a îmbinat și armonizat cu noua arhitectură din prezent, fără însă, să afecteze sau să modifice structural vechea clădire, care a fost supusă eventual, doar unor renovări parțiale, în rest, regăsindu-se în aceeași situație în care a fost preluată de la autorul T. I..
S-a constatat că imobilul vechi situat pe ..14, a fost preluat de la autorul T. I. conform Decretului nr. 92/1950, iar prin Notificarea nr. 656 din 14.02.2002, adresată potrivit Legii nr. 10/2001, fiica acestuia D. - M. S., a solicitat restituirea imobilului în natură, notificarea nefiind rezolvată până în prezent.
Pe de altă parte, s-a constatat că necuprinderea imobilului în masa succesorală, nu are nicio relevanță sub aspectul rezolvării Notificării nr. 656 din 14.02.2002, potrivit Legii nr. 10/2001, adresată inițial Primăriei Municipiului Târgu J. și direcționată către pârâta C. B. SA, astfel că nu constituie un motiv întemeiat care să justifice refuzul de soluționare.
Conform certificatului de moștenitor nr. 187 din 12 septembrie 2002, reclamanta Z. A.-E. a cules moștenirea solicitantei D.- M. S. în calitate de legatar universal, astfel că a cules toate drepturile și obligațiile autoarei sale, inclusiv dreptul de a beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, fiind persoană îndreptățită, potrivit art. 4 alin. 2 din lege.
Față de cele reținute mai sus din analiza probelor administrate în cauză, Tribunalul a constatat că imobilul vechi situat pe .. 14, care a aparținut autorului T. I., solicitat de moștenitoarea D.-M. S., nu este încorporat în noul imobil edificat de către Sucursala C. B. Tg.J., este distinct și separat de corpul nou de clădire, astfel că este posibilă restituirea în natură, în mod nelegal și netemeinic unitatea deținătoare intimată refuzând să soluționeze notificarea.
Conform art. 7 din Legea nr. 10/2001, de regulă imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură, iar potrivit art. 25 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, notificarea trebuia să fie rezolvată în termen de 60 de zile de la înregistrarea acesteia, sau de la depunerea actelor doveditoare.
În cazul în speță, deși notificarea a fost adresată unității intimate și transmisă de către Primăria Municipiului Târgu J. din 31.12.2008, intimata refuză să soluționeze favorabil această cerere, considerând că proprietarul, inclusiv privind această parte din clădire, ar fi Sucursala C. B. SA Tg.J..
Referitor la actul de transmitere a imobilului de către Consiliul Județean Gorj către Sucursala C. Tg.J., conform Deciziei nr.29/11.05.1993 și procesului verbal de predare din 9.05.1994, Tribunalul a constatat că această transmitere nu are la bază o dispozițiile legală, întrucât transmițătorul nu era proprietarul acestor imobile și nici o dispoziție legală nu reglementa transmiterea unor imobile din proprietatea statului (conform actelor de preluare de la autorul T. I.), către Sucursala C..
Astfel, în ceea ce o privește pe reclamantă, tribunalul a constatat că prin actul de vânzare cumpărare a făcut dovada că autorii săi T. I. și Sevastița I. au fost proprietarii terenului și ai clădirii cu parter și etaj, la parter fiind amenajate prăvălii, iar la etaj camere de locuit, imobilul păstrându-și în timp arhitectura inițială și fiind cel identificat prin planșele fotografice de la filele 57-58 din dosar, la care s-a alipit clădirea nouă construită de C..
Cum intimata refuză soluționarea Notificării, iar titlul din 1993 prin care acest imobilul a intrat în patrimoniul său, nu poate fi opus moștenitorilor fostului proprietar deposedat, tribunalul a constatat că este posibilă restituirea în natură, aceasta fiind cea mai bună reparație, în măsură să asigure realizarea efectivă a dreptului pretins de reclamantă.
În consecință, Tribunalul a apreciat că cererea reclamantei adresată instanței de judecată, astfel cum a fost precizată la fila 42 din dosar, este întemeiată, fiind îndreptățită să obțină restituirea imobilului în natură, motive pentru care s-a admis această cerere și a fost obligată unitatea deținătoare C. B. SA să-i restituie în natură imobilul clădire veche compus din parter și etaj, la parter prevăzut cu 3 încăperi care au fost folosite ca prăvălii, 6 camere, magazie și două pivnițe, iar la etaj, imobilul fiind compus din 8 camere, bucătărie și magazie, conform planșelor fotografice de la filele 57-58 din dosar.
Prin sentința civilă nr. 923/11.05.2011 pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a Civilă, s-a admis cererea formulată de reclamanta Z. A.-E. împotriva Societății bancare C. B. S.A., conform precizării de la fila 42 din dosar și a fost obligată unitatea deținătoare C. B. S.A., să-i restituie reclamantei în natură clădirea situată în Municipiul Târgu-J., .. 14, Jud.Gorj, constând în clădirea veche, construită din zid, acoperită cu tablă, compus din parter și etaj, imobilul având la parter: 3 încăperi care au fost folosite ca prăvălii, 6 camere, magazie și două pivnițe și la etaj: 8 camere, bucătărie și magazie, imobilul vechi fiind înfățișat în planșele fotografice de la filele 57 și 58 din dosar.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurentul - pârât C. B. SA, criticând soluția pentru nelegalitate și invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Prima critică formulată de recurenta – pârâtă se referă la necompetența teritorială a Tribunalului București, în speță aceasta revenindu-i Tribunalului Gorj unde își are sediul Sucursala C. B. Târgu J..
În practica judiciară s-a stabilit că un imobil al unei unități bancare sucursală, competența aparține tribunalului în a cărei rază se află sediul unității deținătoare competentă să soluționeze cauza.
În ceea ce privește fondul cauzei, recurenta a arătat că hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală sub aspectul neadministrării tuturor probelor pertinente cauzei cât și a interpretării eronate a celor existente în dosar.
În esență, instanța de fond a restituit în natură imobilul construcție din Târgu J., .. 14, județul Gorj, fără a administra un probatoriu concret, respectiv o expertiză tehnică de specialitate care să identifice imobilul solicitat de intimata – reclamantă Z. A. E., mai ales că, în raport de faptul că există o autorizație de construcție pentru demolarea parțială a vechii clădiri și modificarea structurală a acesteia.
De altfel nu există nici identitate de adresă poștală, întrucât intimata – reclamantă a solicitat restituirea imobilului, situat în Târgu J. .. 14, județul Gorj, în condițiile în care autorul său a cumpărat construcția edificată în .. 18. Mai mult, din declarația de impunere a autorului reclamantei, rezultă că suprafața de teren aferentă imobilului este de 656 m.p. față de cea de 1300 m.p. atribuită în folosința băncii.
O a treia critică formulată de recurentă vizează starea tehnică a imobilului în litigiu, în sensul că aceasta nu mai corespunde cu situația avută la data preluării de către stat din patrimoniul autorului reclamantei.
Acest aspect trebuia constatat prin expertiză, probă care însă nu a fost efectuată, iar instanța nu a lămurit situația de fapt.
În drept, au fost invocate și dispozițiile art. 12 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, raportate la punctul 10. 2 din HG nr. 250/2007 în sensul că dacă pe terenul preluat au fost edificate noi construcții autorizate, se va restitui numai partea de teren rămasă liberă, urmând ca pentru restul să se acorde măsuri reparatorii în echivalent.
Pe de altă parte, imobilul construcție a fost demolat în temeiul autorizației de desființare nr. 3 din 14.10.1994, deci anterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001 și în speță banca nu are nici calitate procesuală pasivă.
Mai mult, C. B. SA nu este proprietarul terenului pe care se află edificată construcția sucursalei, având drept de concesiune ce rezultă din contractul de concesiune încheiat la data de 01.01.1993 cu Primăria Târgu J..
Prin decizia nr.811 R /24.04.2912 instanța a constatat că recursul este întemeiat reținând că reclamanta Z. A.-E. a chemat în judecată Societatea bancară C. B. S.A. solicitând ca în temeiul Legii 10/2001 republicată, cu modificările și completările ulterioare, să se pronunțe o hotărâre prin care pârâta să fie obligată să soluționeze cererea de restituire a imobilului situat în Municipiul Târgu J., ..14, județul Gorj, imobil deținut în prezent de pârâtă în calitate de unitate deținătoare.
Din probele administrate în fața instanței de recurs, respectiv înscrisurile depuse la dosar a rezultat că o parte din clădirea în litigiu cu parter și etaj a fost recuperată prin intervenții de consolidare, restructurare, reconstituire și renovare. Anexele gospodărești ale imobilului, adăugate în spatele acestuia tot pe parter și etaj au fost însă demolate, împreună cu alte două corpuri fără valoare, pe parter, alipite în dreapta și în spatele clădirii principale.
Aceste aspecte rezultă din autorizația de desființare nr. 3 din 14.10.1994 emisă de Primăria orașului Târgu J., județul Gorj, privind imobilul situat în .. 14, precum și documentația anexată acestei autorizații de construcție.
Pe de altă parte, nu s-a lămurit succesiunea numerelor poștale acordate imobilului în litigiu de-a lungul timpului, pentru a se stabili clar dacă există identitate între imobilul situat la adresa din . și cel existent actualmente la nr. 14- 18
De asemenea, nu s-a stabilit dacă din punct de vedere tehnic și edilitar imobilul în litigiu este același cu cel preluat anterior de la autorul reclamantei, fiind necesar să se lămurească situația de fapt în sensul identificării imobilului în raport de actele de proprietate ale reclamantei, dar și în raport de îmbunătățirile aduse de deținătorul actual.
În ceea ce privește calitatea procesual pasivă a ., instanța a reținut că atâta timp cât imobilul în litigiu este deținut de recurenta – pârâtă și s-a dispus restituirea acestuia în natură, pârâta poate sta în proces de vreme ce instanța de fond a avut în vedere posibilitatea restituirii imobilului, în raport de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 10/2001.
Susținerile recurentei sunt neîntemeiate și în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei, deoarece sediul unității . este în București, ceea ce în raport de dispozițiile art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, atrage competența Tribunalului București.
În raport de faptul că nu s-a lămurit situația de fapt, a fost necesar casarea deciziei tribunalului și reținerea cauzei spre rejudecare, în vederea efectuării unei expertize tehnice pentru identificarea imobilului și pentru a se stabili dacă în raport de susținerile recurentei - pârâte aceasta constituie o construcție nouă, avându-se în vedere și celelalte probe existente la dosarul cauzei.
Față de aceste considerente, Curtea în baza dispozițiilor art. 3041 raportat la art. 312 alin, 3 Cod procedură civilă, a admis recursul declarat de recurentul - pârât C. B. SA, a casat decizia recurată și a reținut cauza spre rejudecare.
În urma efectuării expertizei tehnice de specialitate au rezultat următoarele concluzii: - imobilul în litigiu nu se identifică din punct de vedere constructiv cu actualul imobil situat în județul Gorj ,municipiul Târgu J.,..14; - actualul imobil în litigiu se identifică cu imobilul deținut de pârât la aceeași adresă; - imobilul în litigiu a fost transformat și a devenit un imobil nou,cu destinația de sediu bancar.
Prin urmare imobilului construcție notificat de contestatori îi sunt aplicabile dispozițiile art. 19 alin 1 din Legea nr 10/2001 fiind un imobil nou nu este restituibil în natură fiindu-i recunoscut reclamantei dreptul la măsuri reparatorii în echivalent pentru terenul în suprafață de 800 mp pe care se află construcția unității deținătoare, situat în Târgu J., ..14, județ Gorj, ce se vor acorda în condiții a Titlului VII din Legea nr.247/2005.
În ceea ce privește cererea de restituire în natură a imobilului situat în Târgu J., ..14, județ Gorj, compus din suprafața de 800 mp teren și cu imobile edificate pe aceasta., fără a nega accesul reclamantei la solicitarea despăgubirilor ,instanța constată că pârâtul din prezenta cauză nu poate răspunde conform legii speciale pentru acordarea daunelor astfel încât cererea pe acest aspect nu a fost admisă pentru considerentele ce urmează.
Potrivit ART. 10 din Legea 10/2001:
(1) În situația imobilelor preluate în mod abuziv și ale căror construcții edificate pe acestea au fost demolate total sau parțial, restituirea în natură se dispune pentru terenul liber și pentru construcțiile rămase nedemolate, iar pentru construcțiile demolate și terenurile ocupate măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.
(2) În cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcții preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcții, autorizate, persoana îndreptățită va obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă, iar pentru suprafața ocupată de construcții noi, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.
Noțiunea de unitate deținătoare își găsește reglementarea în dispozițiile art. 21 alin.(1) din Legea nr. 10/2001 și din aceste dispoziții rezultă că au calitatea de „unități deținătoare”, cărora le revine obligația de a soluționa notificarea în sensul acordării de măsuri reparatorii, fie persoanele juridice care se încadrează în categoria celor prevăzute expres și limitativ, respectiv regii autonome, societăți sau companii naționale, societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar sau asociat majoritar, organizații cooperatiste, fie orice alte persoane juridice de drept public, care la data intrării în vigoare a legii dețineau imobile preluate în mod abuziv.
Prin urmare, în afara persoanelor juridice de natura celor expres și limitativ prevăzute de art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, mai au calitatea de unități deținătoare „orice alte persoane juridice de drept public”, conform tezei finale a aceluiași articol.
Noțiunea de „unitate deținătoare” nu poate fi extinsă la orice persoană juridică ce deține bunul, indiferent că aceasta este de drept public sau de drept privat, iar obligația de a răspunde la notificare și de a acorda măsuri reparatorii nu aparține oricărui deținător actual al imobilului, ci numai categoriilor de persoane juridice prevăzute la art. 21 din lege.
Este adevărat că art. 9 prevede obligația de restituire în natură a imobilelor preluate în mod abuziv „indiferent în posesia cui se află în prezent”, numai că această sintagmă nu dă un sens mai larg decât cel din art. 21 alin. (1) noțiunii de unitate deținătoare.
Cum entitatea notificată nu se identifică, cu niciuna dintre persoanele juridice expres prevăzute de prima teză a art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, fiind persoană juridică de drept privat din altă categorie decât cele prevăzute expres de lege, nu are obligația de restituire, întrucât nu este unitate deținătoare în sensul Legii nr. 10/2001.
Fată de împrejurarea că instanța a dispus majorarea onorariului expertului pentru expertiza dispusă în cauză dă în debit pe recurentul pârât C. B. SA cu suma de 1000 lei ,reprezentând diferență onorariu expert.
Văzând și dispozițiile art. 274 c pr civ Curtea obligă pe reclamantă la 1000 lei cheltuieli de judecată către pârât.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Rejudecând în fond:
Admite în parte acțiunea formulată de formulată de reclamanta Z. A. E., în contradictoriu cu pârâtul C. B. SA.
Constată dreptul reclamantei la măsuri reparatorii în echivalent pentru terenul în suprafață de 800 mp, situat în Târgu J., ..14, județ Gorj, ce se vor acorda în condițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005.
Respinge cererea de restituire în natură a imobilului situat în Târgu J., ..14, județ Gorj, compus din suprafața de 800 mp teren și cu imobile edificate pe aceasta.
Dă în debit pe recurentul pârât C. B. SA cu suma de 1000 lei ,reprezentând diferență onorariu expert.
Obligă pe reclamantă la 1000 lei cheltuieli de judecată către pârât.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 8.01.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
F. C. D. L. M. D. Z.
GREFIER
S. V.
RED. FC
Tehnored. MȘ/ 2 ex.
16.01.2013
| ← Evacuare. Decizia nr. 1855/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretenţii. Decizia nr. 1522/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
