Marcă. Decizia nr. 11/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 11/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-01-2013 în dosarul nr. 45407/3/2011
ROMÂNIA
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ, CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.11A
Ședința publică de la 24 ianuarie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - G. S.
JUDECĂTOR - S. T.
GREFIER - I. P.
Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelanta . sentinței civile nr.1064/30.05.2011, pronunțată de Tribunalul București Secția a III a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații . și O. DE S. PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanta . avocat A. V., cu împuternicire avocațială . nr._/2012, intimata ., prin avocat A. T., cu împuternicire avocațială nr.3487/15.10.2012, lipsind intimatul O. DE S. PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la data de 09.01.2013 și la data de 11.01.2013 apelanta . depus la dosar un set de înscrisuri, constând în extrase din Manualul referitor la opoziție .La data de 23.01.2013 apărătorul apelantei a depus o cerere prin care solicită strigarea cauzei la sfârșitul ședinței de judecată.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pe cererea de apel.
Apelanta . avocat, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate, în sensul admiterii acțiunii și anulării înregistrării mărcii „Globo de la U. – ARLECHINO- fantezie cu lapte”, cu cheltuieli de judecată. Totodată depune la dosar înscrisuri în dovedirea cheltuielilor de judecată.
Apărătorul apelantei arată că soluția instanței de fond este neîntemeiată, pentru că instanța de fond a considerat faptul că mărcile în litigiu nu sunt similare, deși produsele pentru care înregistrat mărcile sunt identice.
Mai arată apărătorul apelantei că, potrivit art. 47 alin.1 din Legea 84/1998 înregistrarea mărcii s-a făcut cu nerespectarea dispozițiilor art.6 și înregistrarea mărcii a fost solicitată cu rea-credință. Elementul distinctiv și dominant al mărcii U. este identic din punct de vedere fonetic și conceptual față de elementul distinctiv și dominant al mărcii apelantei.
De asemenea, apărătorul apelantei arată că instanța de apel în mod neîntemeiat reține că marca „ Arlequino” nu este suficient de distinctivă, că este o marcă „slabă”, întrucât în motivarea acestei concluzii, instanța se raportează la produse de patiserie și cofetărie și nu la înghețată.
Intimata ., prin avocat, solicită respingerea apelului ca neîntemeiat, menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurată, cu cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimatei . arată că în ceea ce privește similaritatea mărcilor, motivele invocate de apelantă sunt neîntemeiate. Marca „globo de la U. arlechino fantezie cu lapte” are un mare grad de distinctivitate. De asemenea, învederează că nu există risc de confuzie între cele două mărci în percepția publicului, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.6 lit. c Legea nr.84/1998, mărcile aflate în discuție putând coexista pe piață, fără a produce confuzie și nici risc de asociere în rândul consumatorilor.
Apărătorul intimatei . arată cu privire la reaua-credință invocată de apelantă, că la baza acțiunilor judiciare promovate de reclamantă nu stă nici un interes legitim, apelanta-reclamantă nu a suferit nici o vătămare.
Apelanta-reclamantă, prin avocat, având cuvântul în replică, arată că instanța de fond s-a substituit legiuitorului și solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.
CURTEA,
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a III-a Civilă la data de 02.06.2011, reclamanta S.C. B. S.A. a chemat în judecată pe pârâta .., solicitând instanței să dispună: anularea înregistrării mărcii „Globo de la U. – ARLECHINO - fantezie cu lapte"; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
În motivarea acțiunii s-a arată în esență că S.C. B. S.A este titulara mărcii "ARLEQUINO" înregistrată sub nr._/12.03.2001, pentru produse din clasa 30 (înghețată s.a.), având revendicate culorile albastru, roșu și galben, marca ,ARLEQUINO" fiind cunoscută în întreaga țară în asociere cu produsele din clasa 30 și serviciile aferente din clasa 35. În cursul anului 2009, reclamanta a luat cunoștință de faptul că societatea .. folosește marca ARLECHINO - fantezie cu lapte", marcă similară din punct de vedere vizual, fonetic și conceptual în raport cu marca anterior protejată, a reclamantei, pentru produse identice pe – înghețată - folosind și denumirea „Globo de la U. - ARLECHINO- fantezie cu lapte", pe ambalaje similare cu cele comercializate de B., astfel încât sa creeze confuzie și să deruteze consumatorii. Reclamanta a transmis către pârâtă notificare, prin intermediul B., prin care a solicitat acesteia să înceteze actele de folosire a mărcii "ARLECHINO- FANTEZIE CU L.”, distrugerea materialelor sau produselor purtând aceasta marca, precum si semnarea unui angajament prin care pârâta să își asume obligația de a nu încălca pe viitor drepturile de proprietate intelectuală aparținând B.. Pârâta a ignorat notificarea și a continuat să producă și să comercializeze produse sub marca "ARLECHINO-FANTEZIE CU L.", astfel că reclamanta i-a transmis în data de 31.08.2009 o invitație la conciliere directă, în vederea soluționării pe cale amiabila a litigiului, aceasta nefiind onorată de pârâtă.
Reclamanta a mai precizat că a luat cunoștință de faptul că pârâta .. a solicitat spre înregistrare marca ,ARLECHINO - fantezie cu lapte", pentru clasa 30. Reclamanta a formulat opoziție împotriva cererii de înregistrare a mărcii menționate, admisă prin decizia CEO a OSIM nr. 363/ 13.07.2010, fiind astfel respinsă cererea formulată de .. pentru înregistrarea mărcii ,ARLECHINO- fantezie cu lapte".
Ulterior, dând dovadă – în opinia reclamantei - o dată în plus de rea credință, pârâta a solicitat spre înregistrare o altă marcă, respectiv „Globo de la U. – ARLECHINO - fantezie cu lapte", pentru clasa 30, marcă de asemenea similară din punct de vedere vizual, fonetic și conceptual în raport cu marca anterioară protejată pe care o deține S.C. B. S.A. Prin Decizia_ a OSIM a fost admisă cererea de înregistrare a mărcii „Globo de la U. – ARLECHINO - fantezie cu lapte".
În susținerea acțiunii în anulare au fost invocate dispozițiile art. 36, art. 47 alin. 1lit. b) și c).
Reclamanta a precizat că invocă drepturi anterioare cu privire la marca sa ARLEQUINO, arătând că din analiza globală a mărcilor opuse, ținând cont de părțile lor distinctive și dominante, marca înregistrată de pârâtă este similară din punct de vedere vizual, fonetic și conceptual cu aceasta, iar prin folosirea mărcii pârâtei se creează un risc de confuzie pentru consumatori cu privire la originea produselor si serviciilor precum si o inducere in eroare a acestora cu privire la existența unor eventuale legături comerciale intre cei doi titulari. În mod obișnuit consumatorul percepe o marcă în ansamblul său, și nu analizează diferitele elemente componente ale acesteia, iar potrivit Regulii 15 alin 2 (a), noțiunea de similitudine trebuie interpretata în legătură cu riscul de confuzie sau de asociere ce se poate crea pentru public.
Astfel, consideră reclamanta că în ansamblu, din punct de vedere fonetic, conceptual și vizual marca „Globo de la U. - Arlechino - fantezie cu lapte" este similara mărcii „Arlequino", așa încât consumatorul ar putea crede cu ușurință că produsele asociate acestei mărci provin de la același titular al mărcii opuse sau că între cei doi comercianți există strânse legături economice. Elementul distinctiv și dominant, din punct de vedere vizual și conceptual, din cele două mărci este elementul Arlechino, poziționat central în reprezentarea grafică a mărcilor.
Produsele pentru care sunt protejate mărcile, sunt identice - din clasa 30 - așa încât prin folosirea mărci pârâtei se creează un risc de confuzie, incluzând riscul de asociere pentru segmentul de consumatori vizat. Conform practicii CJUE, prin „risc de confuzie" se înțelege riscul ca publicul să creadă că bunurile și serviciile în cauză provin de la aceeași entitate sau, după caz, de la entități relaționate economic, aprecierea fiind de asemenea globală, luându-se în considerare toți factorii relevanți: gradul de recunoaștere pe piața a mărcii anterioare, asocierea pe care publicul ar putea sa o facă între cele doua mărci, precum și gradul de similaritate între mărci și similaritatea sau identitatea produselor. În plus, mărcile cu un grad înalt de distinctivitate, dobândită ca urmare a folosirii și recunoașterii pe piață, se bucură de protecție mai largă decât mărcile cu un grad scăzut de distinctivitate.
Raportând la speță aceste aspecte, reclamanta a menționat că este prezenta pe piață încă din anul 1991, în fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor, fiind una dintre cele mai importante firme din industria alimentară din M., iar produsul înghețată este unul dintre cele mai căutate, așa încât a înregistrat în 2001 marca „ARLEQUINO" nr._, inclusiv pentru produsele din clasa 30 – înghețată - reînnoind marca la data de 16.03.2011. Pârâta este concurent pe aceeași piață, întrucât oferă produse „.înghețata comestibilă". În speță operează riscul de confuzie, având în vedere că marca ulterioara conține în întregime marca reclamantei, anterior înregistrată, poziționată în centrul mărcii, scrisa cu litere mai mari decât restul componentelor, așa încât un consumator mediu, relativ de bine informat și de atent va putea fi indus în eroare și va considera că există o conexiune între cele doua mărci. Prezența elementelor „Globo de la la U." în conținutul mărcii nu înlătură existența unui risc de confuzie incluzând riscul de asociere, așa cum a stabilit Curtea Europeana de Justiție, atât timp cât trebuie avut în vedere ansamblul elementelor componente, ceea ce nu exclude ca impresia de ansamblu produsă de o marcă complexă asupra consumatorului vizat, în anumite circumstanțe, să fie dominată de unul sau mai multe dintre elementele sale componente, fiind suficient ca un consumator să atribuie aceeași origine produselor și serviciilor asociate semnului compus, în condițiile în care marca anterior înregistrată deține o poziție autonomă în conținutul mărcii complexe; în cauză, denumirea "Arlechino" deține – în susținerea reclamantei - o poziție distinctivă în continuul mărcii "Globo de la U. - Arlechino - fantezie cu lapte".
Referitor la anularea mărcii "Globo de la U. - Arlechino - fantezie cu lapte" pentru motivul înregistrării acesteia cu rea-credință, reclamanta a precizat că pârâta nu dat curs nici notificării sale și nici invitației la conciliere, și cu rea credință a înregistrat marca „Globo de la U. - Arlechino - fantezie cu lapte, cerere din 15.09.2009 (invitația la conciliere directă fiind pentru data de 21.09.2009).
S-a mai arătat că pârâta avea cunoștință, anterior înregistrării mărcii, despre faptul că reclamanta deține marca „ARLEQUINO" nr._/12.03.2001, și că nu era de acord cu încercările de a înregistra marca având în conținutul său elementul „ARLEQUINO" sau semne asemănătoare. Pârâta nu a avut acordul OSIM la înregistrare, contrar celor susținute în punctul de vedere înaintat la avizul de refuz provizoriu emis de OSIM la înregistrarea mărcii în discuție, fapt ce demonstrează încă o dată – în opinia reclamantei - înregistrarea cu rea credință a mărcii de către pârâtă.
Pârâta . a formulat întâmpinare la acțiunea reclamantei, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Pron aceasta s-a arătat în esență că reclamanta se referă în cea mai mare proporție, în cuprinsul cererii în anulare, la o altă așa-zisă marcă, respectiv ARLECHINO-fantezie cu lapte.
Marca ARLECHINO-FANTEZIE CU L. făcea parte dintr-un concept de creație mai larg, respectiv GLOBO, care pornea de la lumea circului, și care mai cuprinde încă două sortimente de înghețata: cea de lux (MAGIC) și economic( ACROBAT), în acest context fiind înregistrate marca GLOBO DE LA U. M 2009/_, precum și marca U.-M 2008/_. La data de 21.09.2009, s-a formulat cerere de înregistrare la OSIM a mărcii „Globo de la U. - Arlechino fantezie cu lapte”, pentru că această marcă indică atât gama de înghețată din care acest sortiment face parte, dar și producătorul acestei game de înghețată. Brandul U. se bucură de o apreciere deosebită, fiind creat de societăți specializate în design, neavând intenția de a deruta sau de a crea confuzie in rândul consumatorilor.
Reclamanta a promovat această acțiune în susținerea pârâtei - într-un contextul în care aceasta a notificat prin executor judecătoresc, respectiv a invitat la conciliere pârâta, solicitând renunțarea la folosirea denumirii ARLECHINO- fantezie cu lapte, solicitând totodată despăgubiri în cuantum de 450.000 euro, deși solicitarea era fără obiect, întrucât pârâta produce si comercializează numai produse de înghețata cu denumirea Globo de la U. - arlechino fantezie cu lapte. Reclamanta a introdus pe rolul Tribunalului Satu M. o acțiunea comercială, înregistrată sub nr. de dosar_, solicitând încetarea utilizării mărcii ARLECHINO- fantezie cu lapte, respectiv obligarea pârâtei la plata sumei de 200.000 euro cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul astfel produs.
Sub aspectul similarității mărcilor, pârâta a susținut că elementul comun al acestora este noțiunea de arlechin, care desemnează un personaj comic provenit din vechea comedie italiană, un măscărici, un bufon. Întrucât elementul verbal „arlechin" desemnează în mod general, abstract, un personaj, acesta în mod individual nu poate fi apropriat în mod exclusiv de titularul unei mărci, așa încât înregistrarea mărcii „Arlechino" nu determină în mod obligatoriu și în mod absolut existenta unei protecții absolute în favoarea reclamantei.
Pe de altă parte, marca "ARLEQUINO" nu prezintă un grad suficient de distinctivitate în raport cu produsele asimilate, pentru a beneficia de protecție, fiind o denumire relativ comună pentru produsele de patiserie și cofetărie care se adresează în special copiilor.
Sub aspectul similarității vizuale și fonetice, între marca "globo de la U. arlechino fantezie cu lapte" și marca"ARLEQUINO" există – în opinia pârâtei - un număr mare de diferențe care nu permit unui consumator obișnuit, rezonabil de bine informat, de circumspect și de atent, sa le considere ca fiind identice, marca pârâtei având un grad mare de distinctivitate, întrucât este o marcă combinată, având mai multe elemente verbale și elemente grafice originale (fundalul in carouri multicolore, specifice arlechinului, capul de arlechin, caracterele aparte ale scrisului etc.). Arlechinul apare desenat în întregime în marca reclamantei, fără a se putea distinge trăsăturile sau detaliile ținutei, fiind sugerată mai mult mișcarea pe care acesta o face. Cele doua mărci nu sunt identice și nici atât de similare, încât sa producă o confuzie în rândul publicului. Simpla asociere pe care publicul ar putea să o facă între cele doua mărci ca rezultat parțial al conținutului semantic analog, nu este prin ea însăși suficientă pentru a se concluziona că exista risc de confuzie.
A mai preciza pârâta că riscul de confuzie dintre mărci este eliminat și de piața pe care acestea activează. Marca reclamantei nu este cunoscută pe întreg teritoriul țării, așa cum afirmă, marea majoritate a livrărilor de înghețată fiind efectuate în zona Moldovei (Suceava, Bârlad, Bacău, V., Iași). Produsele U. sunt comercializate în principal în magazine proprii U., pârâta deținând în prezent 76 de puncte de lucru din întreaga țară, precum și în lanțurile de supermarketuri, ceea ce conduce la concluzia ca produsele celor doua societăți nici măcar nu se suprapun în piața în care sunt comercializate, cei doi comercianți nefiind concurenți pe piața de desfacere a produselor.
OSIM a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii.
Prin sentința civilă nr. 1064/30.05.2012, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.
A fost obligată reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 8693 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut în esență că:
Pârâta a formulat, la data de 25.09.2009, cerere de înregistrare a mărcii combinate „globo de la U. - arlechino fantezie cu lapte", pentru produse din clasele 30, culori revendicate albastru, galben, verde, roșu. La data de 30.04.2010, OSIM - Serviciul Mărci a emis Decizia nr._ de admitere la înregistrare a mărcii combinate „globo de la U. - arlechino fantezie cu lapte", pentru produsul solicitat din clase 30: „ înghețată comestibilă".
Reclamanta B. S.A este titulara mărcii "ARLEQUINO", înregistrată sub nr._/12.03.2001, pentru produse din clasa 30 (înghețată ș.a.), având revendicate culorile albastru, roșu și galben.
Cu privire la susținerile reclamantei privind marca „Arlechino – fantezie cu lapte”, în legătură cu care aceasta a notificat pârâta și a invitat-o la conciliere iar ulterior a formulat cerere de chemare în judecată la Tribunalul Satu M., tribunalul a constatat că marca respectivă nu face obiectul acțiunii de față, nefiind relevante, singurele susțineri ce urmează a fi analizate fiind cele care privesc marca a cărei anulare s-a solicitat.
Primul motiv de anulare invocat de reclamanta B. a fost acela că înregistrarea mărcii „globo de la U. - arlechino fantezie cu lapte" s-a făcut cu nerespectarea dispozițiilor art. 6 lit. b) din Legea nr. 84/1998 rep., deoarece este similară cu marca anterioară a reclamantei „ARLEQUINO”, nr. R045084. Marca anterioară a reclamantei este o marcă figurativă combinată, la fel ca și marca pârâtei, singurul element comun al acestor mărci fiind elementul verbal arlechino.
Din punct de vedere vizual, mărcile în litigiu sunt diferite, întrucât elementele grafice ale mărcilor sunt diferite, iar elementul verbal al mărcii pârâtei cuprinde și denumirile globo de la U. – fantezie cu lapte. Din punct de vedere fonetic, mărcile în litigiu sunt diferite și se pronunță diferit: ARLEQUINO, marca reclamantei, pe când „Globo de la U. arlechino fantezie cu lapte" este alcătuită din nouă cuvinte.
Din punct de vedere conceptual, marca globo de la U. - arlechino fantezie cu lapte sugerează lumea circului, prin prezența cuvântului Globo, apropiat denumirii Globus (denumirea circului de stat din București) și prin prezența cuvântului arlechin, ca și a elementelor grafice - capul de arlechin, și desenului fondului (carourile multicolore specifice vestimentației unui arlechin). Marca opusă ARLEQUINO sugerează un personaj comic - clovn, prin elementul verbal, cât și prin elementul figurativ reprezentând același personaj.
Astfel, mărcile analizate prin comparație diferă din punct de vedere al aspectului general, de ansamblu, neputând fi confundate.
A mai reținut prima instanță că sunt întemeiate susținerile pârâtei, conform cărora elementul verbal „arlechin" desemnează în mod general, abstract, un personaj, acesta în mod individual nu poate fi apropriat în mod exclusiv de titularul unei mărci, existând pe piață diverse mărci care au înglobat acest element verbal în compunerea lor. Din această perspectivă, marca "ARLEQUINO" nu este suficient de distinctivă pentru a se reține existența riscului de confuzie, așa cum afirmă reclamanta, fiind o marcă slabă în raport cu produsele pentru care s-a înregistrat marca, denumirea fiind o denumire relativ comună pentru produsele de patiserie și cofetărie care se adresează în special copiilor.
Diferențele existente între cele două mărci fac posibilă diferențierea acestora de către consumatorul obișnuit, rezonabil de bine informat, mărcile nefiind identice și nici atât de similare încât sa producă o confuzie în rândul publicului.
Din punctul de vedere al produselor, tribunalul a constatat că marca pârâtei a fost înregistrată pentru produsul „înghețată comestibilă", produs care se regăsește în lista de produse a mărcii opuse, dar în speță nu operează riscul de confuzie pentru public, analizat global, luând în considerare toate circumstanțele cazului. Astfel, riscul de confuzie implică o anumită interdependență între factorii relevanți, și în particular o similaritate între mărci și între produse. Deși produsele în conflict sunt identice, mărcile, luate în ansamblu sunt diferite ca semne, iar consumatorul mediu este obișnuit cu diferite modalități în care un arlechin sau clovn poate fi reprezentat și că aceste reprezentări sunt utilizate ca mărci de diferite companii, așa cum s-a menționat mai înainte. Prin urmare, consumatorul mediu va face diferența între mai multe reprezentări ale aceluiași personaj în măsura în care sunt suficient de diferite. Pârâta a înregistrat o familie de mărci pentru clasa 30 la general, mărcile GLOBO de la U. MN_/2.02.2009, Globo acrobație cu lapte si ou MN_/2.12.2008, Globo de la U. ACROBAT, acrobație cu lapte, MN_/25.09.2009, Globo de la U., MAGIC magie cu lapte MN_/25.09.2009, mărci care creează un concept unitar destinat consumatorilor (în special copii) dezvoltat pe tema « lumea circului ».
Pe de altă parte, a apreciat instanța că riscul de confuzie dintre mărci este eliminat și de piața pe care acestea activează. Conform facturilor depuse de reclamantă la dosar, marca ARLEQUINO nu este cunoscută pe întreg teritoriul țării, pentru produsele înghețată, atât timp cât majoritatea livrărilor au fost efectuate în zona Moldovei (Suceava, Bârlad, Bacău, V., Iași), iar abia în 2011 în Dâmbovița și Argeș, reclamanta nefăcând dovada cu altfel de înscrisuri în ce privește gradul de cunoaștere al mărcii (din facturile depuse rezultă că acestea nu sunt emise către lanțurile de supermarketuri).
Având în vedere că mărcile în litigiu sunt diferite ca semne, deși produsele sunt identice, s-a reținut că nu există risc de confuzie, incluzând un risc de asociere, nefiind astfel aplicabile în speță dispozițiile art. 6 lit. b) din Legea nr. 84/1998, invocate de reclamantă.
În ce privește reaua credință la înregistrarea mărcii, tribunalul a constatat că reclamanta nu a probat în nici un fel faptul că pârâta a înregistrat marca „globo de la U. - arlechino fantezie cu lapte", nr. MN_, cu fraudarea legii sau a drepturilor reclamantei din cauză, nefiind îndeplinite condițiile cerute pentru aplicarea dispozițiilor de la art. 47(1), lit. c din Legea nr. 84/1998. Tribunalul a înlăturat susținerile reclamantei privind reaua credință la înregistrare (pârâta nu dat curs notificării reclamantei și invitației la conciliere; pârâta nu a avut acordul OSIM la înregistrare), ca nerelevante, iar în concluzie, față de toate considerentele expuse mai înainte, a constatat caracterul neîntemeiat al acțiunii formulate de reclamantă.
În aplicarea disp. art. 274 C.pr.civ., s-a stabilit obligația reclamantei . în pretenții, la plata cheltuielilor de judecată către pârâta . de 8.693 lei, reprezentând onorariu de avocat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta.
În motivarea apelului se arată în esență că:
I. Prin înlăturarea susținerilor apelantei cu privire la încercările pârâtei U. de a înregistra marca, ARLECHINO - fantezie cu lapte", instanța de fond a „secționat" adevărul, raportându-se în principal la susținerile paratei din întâmpinare.
În analizarea conduitei pârâtei cu privire la demersurile de înregistrare a mărcii "Globo de la U. - Arlechino - fantezie cu lapte" este foarte important de reținut – în susținerea apelantei - faptul că pârâta, în încercarea de a se folosi de renumele consolidat de către apelantă pe piața produselor din clasa 30 - înghețată, nu s-a rezumat doar la înregistrarea mărcii care face obiectul prezentului litigiu, ci anterior a încercat să înregistreze o marcă similară cu cea folosita de apelantă, respectiv marca „ARLECHINO - fantezie cu lapte". Singurul motiv pentru care parata nu a reușit înregistrarea acestei mărci îl reprezintă formularea de către apelantă a opoziției împotriva acestei înregistrări, opoziție care a fost admisa de OSIM.
Precizează apelanta că aceste aspecte prezintă importanta întrucât denota reaua - credința cu care pârâta a acționat pentru înregistrarea mărcii "Globo de la U. - Arlechino - fantezie cu lapte". Marca inițial solicitata pentru înregistrare de către parata, respectiv ,ARLECHINO - fantezie cu lapte" este cel puțin similara cu cea a cărei anulare s-a solicitat prin acțiunea pendinte.
Prin simpla adăugare a cuvintelor „Globo de la U. ", marca paratei „Globo de la U. - Arlechino - fantezie cu lapte" a devenit „mai inregistrabila" decât cea inițial solicitata, arlechino - fantezie cu lapte ".
În acest sens, consideră apelanta ca evident faptul ca, atât timp cat o marca solicitata a fi înregistrată anterior a fost respinsă pentru motivul prevăzut de art. 6 lit. b) din Legea nr. 84/1998, în mod logic urmează a fi respinsă de la înregistrare și încercarea ulterioara de a înregistra o marca aproape identica.
II. În ce privește analiza primei instanțe relativă la motivul de anulare prin care apelanta a arătat ca înregistrarea mărcii "Globo de la U. - Arlechino - fantezie cu lapte" s-a făcut cu nerespectarea dispozițiilor art. 6 lit. b din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, se arată că:
1. Instanța de fond în mod neîntemeiat a reținut că din punct de vedere vizual, fonetic si conceptual cele doua mărci sunt diferite, neputând fi confundate.
Consideră apelanta că instanța de fond își întemeiază aceste concluzii pe niște convingeri personale, fără a avea in vedere bogata jurisprudența naționala si internaționala in acest domeniu, întrucât soluțiile instanțelor in acest gen de litigii sunt constante in sensul acordării unei mai mari importante elementelor comune care ar putea crea confuzie in rândul consumatorului, in vreme ce punctele de diferența pe care un consumator obișnuit le-ar trece cu vederea, nu ar trebui analizate.
Analiza similarității vizuale, fonetice si conceptuale a celor doua mărci trebuie să se bazeze pe impresia globala, de ansamblu pe care o creează acestea, ținând cont în special, de părțile lor distinctive și dominante (Decizia Curții Europene de Justiție in cazul C-251/95 Sabel BV v Puma Ag, R. Dassler Sport). In mod obișnuit consumatorul percepe o marca in ansamblul sau, si nu analizează diferitele elemente componente ale acesteia.
Se arată că atât marca „Globo de la U. Arlechino fantezie cu lapte", cât și marca „Arlequino" au ca element distinctiv și dominant denumirea „arlechino". Denumirea „arlechino" din marca paratei este poziționată central în reprezentarea grafică a mărcii; este scrisă cu un font diferit și mult mai mare față de restul elementelor verbale; aceasta denumire este primul element al mărcii atât din punct de vedere vizual cât și fonetic și conceptual, pe când în marca apelantei denumirea „arlequino" reprezintă unicul element distinctiv si dominant. Astfel, elementul distinctiv si dominant al mărcii U. este identic din punct de vedere fonetic si conceptual fata de elementul distinctiv si dominant al mărcii apelantei.
Din punct de vedere vizual aceste doua cuvinte diferă numai prin literele „qu" / „ch", care in fapt se pronunța identic. In consecința, nu exista nicio diferența esențiala intre elementele distinctive si dominante ale celor doua mărci analizate in speța.
În continuarea acestei idei, face apelanta precizarea că si din modalitatea de prezentare a produselor purtând marca intimatei (ambalaje, inscripționarea autovehiculelor aparținând paratei care transporta produsele de înghețata) rezulta ca denumirea de arlechin reprezintă elementul central al mărcii, cu vizibilitate maxima, celelalte mențiuni "Globo de la U." si „fantezie cu lapte", fiind menționate doar în plan secund. Prin urmare, marca pârâtei este construită în jurul elementului principal - „Arlechinul", care face obiectul mărcii apelantei.
Chiar dacă marca înregistrată de intimata pârâtă conține si denumirea "Globo de la U.", consideră apelanta că aceasta nu înlătură existenta unui risc de confuzie incluzând riscul de asociere pentru consumatori, persoanele vizate de acest produs, in special copiii, putând percepe marca paratei ca fiind aferenta unui sortiment al înghețatei Arlequino", produs comercializat de apelantă.
În practică s-a stabilit faptul ca, la analiza mărcilor combinate, elementele verbale beneficiază de preferința in raport cu cele figurative, având in vedere ca se percep și pe cale auditivă.
Mai arată apelanta că instanța de fond a achiesat susținerilor paratei in ceea ce privește lipsa de distinctivitate a mărcii primeia.
Și in aceasta privința, instanța nu si-a format aceasta convingerea cu luarea in considerare a practicii instanțelor naționale si internaționale. Conform doctrinei și jurisprudentei din domeniu, distinctivitatea semnului ca marca nu trebuie sa se confunde cu originalitatea, si nu presupune nici noutate ori creativitate, astfel încât semnul trebuie să distingă în privința provenienței bunului, iar nu bunul in sine de alte bunuri. Totodată, caracterul dinstinctiv al unei mărci nu rezulta din semnul in sine, ci din perceperea lui ca atare de către public, implicația logica fiind acea ca evaluarea caracterului distinctiv se poate face numai in legătura cu produsele sau serviciile pentru care se cere înregistrarea.
Cuvintele obișnuite sau care sunt des utilizate in limbajul comun pot fi si ele extrem de distinctive, daca raportat la produsul pentru care sunt utilizate reușesc să distingă produsul. În acest sens, apelanta dă drept exemplu mărcile Apple (mar) si Camel (cămila) care, deși reprezintă cuvinte obișnuite in limbajul uzual englez, reușesc sa ofere un grad mare de distinctivitate raportat la produsele pe care le reprezintă, respectiv Apple pentru calculatoare, iar Camel pentru țigări. Este indiferent daca termenul este banal sau uzual in limbajul comun fără nicio legătura cu produsul.
Consideră apelanta ca instanța în mod neîntemeiat a reținut că marca Arlequino nu este suficient de distinctiva, ca este o marca „slabă", întrucât în motivarea acestei concluzii, instanța se raportează la produse de patiserie si cofetărie, si nu la înghețată - produsul pentru care se utilizează această marcă atât de către pârâtă, cât și de către apelantă. Alte mărci de acest gen nu fac obiectul prezentului litigiu și, mai mult, acestea se referă la produse diferite de cele pentru care părțile folosesc cele doua mărci în discuție.
Mai precizează apelanta că S.C. B. S.A. este prezentă pe piață și își desfășoară activitatea încă din anul 1991, unul dintre cele mai căutate produse ale acestei societăți fiind înghețata. În acest sens, apelanta a înregistrat în anul 2001 marca „ARLEQUINO" nr._, inclusiv pentru produsele din clasa 30 - înghețată (reînnoind marca la data de 16.03.2011), comercializând de la acea data, la nivel național, produse sub aceasta marcă.
Pârâta U. S.R.L. a început comercializarea produselor de înghețată, sub marca „Globo de Ia U. Arlechino - fantezie cu lapte", din anul 2010. Produsele comercializate de părți sub mărcile aflate în litigiu, se întâlnesc pe aceeași piața și sunt destinate acelorași consumatori, riscul de asociere si de confuzie fiind – în susținerea apelantei - evident.
Consideră apelanta că prima instanță a reținut in mod eronat ca marca acesteia este o marca „slaba" si prin raportare la faptul ca parata a înregistrat o . mărci pentru clasa 30, care împărtășesc aceeași mențiune „Globo" sau „Globo de la U." și care formează un concept unitar dezvoltat pe tema „lumea circului".
Instanța de judecata a omis a menționa argumentele pertinente care au determinat-o sa concluzioneze ca „Arlechinul" din marca apelantei, spre deosebire de „Arlechinul" din marca paratei, nu conduce la ideea de lume a circului. Consideră apelanta că astfel de concluzii sunt aberante, fiind expresia unor aprecieri pur personale și fără nici un suport legal.
Faptul că pârâta a înregistrat mai multe mărci pentru produsele de înghețată în jurul acestui concept al lumii circului, nu ii conferă drepturi suplimentare cu privire la posibilitatea înregistrării unei mărci similare mărcii ce aparține apelamntei. Solicitarea apelantei se rezuma la anularea unei mărci similare - „Globo de la U. Arlechino - fantezie cu lapte", care prezintă ca si element central „Arlechinul", fără a lua în discuție celelalte mărci ale paratei sau brand-ul pe care aceasta l-a creat, sens in care orice discuție pe aceasta tema ar trebui sa se restrângă la aprecieri cu privire la aceste doua mărci similare.
Potrivit Regulii 15 alin 2 (a), noțiunea de similitudine trebuie interpretata in legătura cu riscul de confuzie sau de asociere ce se poate crea pentru public.
În speță, consumatorii, care încă din anul 2001 achiziționează produse de înghețată sub marca „Arlequino" pot fi – în susținerea apelantei - induși in eroare si determinați sa achiziționeze produse comercializate sub noua marca propusa de către U. si pot considera ca produsele sub marca „Globo de la U. - Arlechino - fantezie cu lapte" ar proveni de la același titular sau de la un titular care se afla in strânse legături economice cu titularul mărcii inițiale „Arlequino" deținute de subscrisa.
În condițiile în care consumatorul mediu vizat de produsul înghețată este reprezentat de segmentul adresat copiilor, la aprecierea similitudinii celor doua mărci in litigiu trebuie ca analiza similarității vizuale, fonetice si conceptuale a celor doua mărci să se bazeze pe impresia globala, de ansamblu pe care o creează acestea, ținând cont în special, de părțile lor distinctive si dominante.
Mai precizează apelanta că nu încearcă să-și aproprie orice înțeles sau reprezentare a unui arlechin sau clovn pentru toate produsele sau serviciile care pot exista conform clasificării de la Nisa, ci doar încearcă să-și protejeze dreptul dobândit prin înregistrarea mărcii „arlequino" pentru produsul înghețată.
Consideră apelanta că prima instanță a apreciat în mod eronat că, atât timp cat produsele acestei părți nu se vând în supermarket-uri, nu se poate retine ca are acoperire naționala. Prezența în supermarket-uri reprezintă un criteriu real pentru a aprecia teritorialitatea unei mărci. În plus, faptul ca produsele se vând către distribuitori din anumite zone ale tarii (nu numai in zona Moldovei) nu înseamnă ca aceste produse nu pot ajunge si pe alte piețe, motiv pentru care aprecierile instanței cu privire la teritorialitatea mărcii sunt neîntemeiate.
Există o piața pe care aceste produse se întâlnesc și unde acestea sunt concurente, invariabil în ce magazine sunt comercializate cu preponderenta, motiv pentru care existenta riscului de confuzie si de asociere nu poate fi înlăturată.
Analiza notorietății mărcilor in litigiu nu se impune pentru ca prevederile art. 6 lit. b din Legea nr. 84/1998 sa devină aplicabile.
D. urmare, analiza riscului de confuzie, incluzând si riscul de asociere, nu se va raporta la piața pe care părțile din prezentul litigiu își desfășoară activitatea, iar orice fel de supoziții cu privire la o astfel de chestiune exced cadrului stabilit prin prevederile art. 6 lit. b din Legea nr. 84/1998.
Instanța de fond s-a substituit legiuitorului, care, reglementând drepturile conferite prin înregistrarea mărcii nu a stabilit faptul ca marca înregistrata la OSIM beneficiază de protecție doar . a tarii sau doar pe o parte a pieței de desfacere a unor produse similare cu cele comercializate de subscrisa.
În aprecierea similarității celor doua mărci aflate în discuție, se solicită instanței de apel să aibă în vedere și considerentele reținute în Decizia nr. 363/ 13.07.2010 pronunțata de Comisia de Examinare Opoziții a OSIM, care au stat la baza respingerii la înregistrare a mărcii „Arlechino-fantezie cu lapte" solicitata de U.. În cuprinsul acestei decizii se menționează ca „mărcile sunt similare din punct de vedere vizual, fonetic si conceptual si ca ele se aplica unor produse identice, existând posibilitatea ca in mintea consumatorului sa se creeze un risc de confuzie, incluzând si riscul de asociere intre solicitant si oponent, in sensul ca acesta ar putea considera ca produsele protejate sub marca examinata provin de la oponent".
III. În ce privește motivul de nulitate analizat de instanța de fond raportat la susținerile apelantei reclamante în sensul că înregistrarea mărcii "Globo de la U. - Arlechino - fantezie cu lapte" a fost solicitată cu rea-credință, mai arată apelanta că:
Reaua - credință a pârâtei este subsumată aspectelor învederate cu privire la încercarea pârâtei U. de a înregistra o marcă identică cu cea care face obiectul prezentului, litigiu și anume „ARLECHINO - fantezie cu lapte", aspecte care au fost înlăturate de instanța de fond.
Astfel, precizează apelanta că înțelege să reitereze in fata instanței de apel motivele pentru care consideră ca marca paratei U. trebuie anulata si pentru motivul prevăzut de art. 47 alin. (1) lit. c din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice.
Pentru motivele expuse, se solicită instanței admiterea apelului, schimbarea in tot a sentinței atacate in sensul admiterii acțiunii si anularii înregistrării mărcii „Globo de la U. -ARLECHINO- fantezie cu lapte""", cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.
În drept, sunt invocate dispozițiile art. 282 si urm. Cod procedură civilă, art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, art. 998 si art. 999 Cod civil, art. 6, art. 29, art. 36, art. 37, 46 si urm. din Legea 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice republicată, art. 43 Cod comercial.
Apel legal timbrat.
Intimata . formulat întâmpinare, prin aceasta susținând în esență că sentința apelată este legală și temeinică.
Consideră intimata că demersul judiciar prin care apelanta reclamantă urmărește anularea mărcii „globo de la U. – arlechino- fantezie cu lapte” are caracater pur speculativ, constând în aceea că se urmărește obținerea uneo hotărâri judecătorești de anulare a mărcii pentru a se crea premisa solicitării de daune interese societății intimate.
Relatările făcute de apelantă în legătură cu înregistrarea mărcii Arlechino – fantezie cu lapte, privesc fapte care nu au legătură cu cauza pentru că respectiva marcă nu a fost înregistrată.
Sub aspectul similarității vizuale și fonetice a mărcilor înregistrate de părți, se arată că între cele două mărci există un număr mare de diferențe, care nu permit unui consumator obișnuit, rezonabil de bine informat, de circumspect și de atent, să le considere, la prima vedere, ca fiind identice. Un consumator mediu nu poate asocia denumirea unui personaj de comedie cu un anume comerciant.
Marca intimatei are, în susținerea acesteia, un grad mai mare de distinctivitate, fiind o marcă combinată care întotdeauna apare însoțită de sintagmele „globo de la U.”, „arlechino – fantezie cu lapte” și de elementele grafice caracteristice. Elementul dominant îl reprezintă caroiajul de romburi viu colorate.
Elementul comun al celor două mărci analizate – arlechinul – este reprezentat în mod diferit în respectivele mărci.
Pentru publicul consumator este important aspectul global, care este diferit.
Sub aspect conceptual, cele două mărci, văzute ca ansamblu, au avut alt concept de creație, astfel cum rezultă din impactul vizual al acestora.
Precizează intimata că drepturile exclusive ale titularului de marcă nu se apreciază cu referire la fiecare element în parte, ci se apreciază global. În ansamblu, marca apelantei poate fi calificată, din punct de vedere al distinctivității, ca una slabă. Cuvântul arlechin a devenit uzual prin larga utilizare în serviciile sau produsele destinate copiilor, chiar dacă este utilizat ca și substantiv propriu, pierzându-și elementul de distinctivitate neînsoțit de alte elemente.
Se mai arată că, sub aspectul clasei de produse, așa cum s-a prevăzut în Regula 10 din Regulamentul de aplicare a Legii mărcilor și în art. 9 din Legea 4/1998, produsele și serviciile nu pot fi considerate asemănătoare pe motiv că figurează în aceeași clasă, și nici nu pot fi considerate diferite pe motiv că figurează în clase diferite.
Mărcile în conflict nu sunt identice, elementele vizuale, fonetice și conceptuale fiind evident diferite. Riscul de confuzie între cele două mărci este eliminate de piața pe care acestea activează – reclamanta comercializând o cantitate reducă de înghețată, majoritatea livrărilor fiind efectuate în zona Moldovei, în timp ce produsele U. sunt comercializate în principal în magazine proprii.
Cu privire la reaua credință invocată de apelantă, arată intimată că nu a dat curs notificării și invitației la conciliere formulate de apelantă pentru că a considerat că acestea erau în mod evident lipsite de obiect întrucât intimate produce și comercializează numai produse de înghețată cu denumirea „globo de la U. arlechino fantezie cu lapte”.
Mai precizează intimata că invitația la conciliere vizează o altă marcă decât cea a cărei anulare se solicită în speță.
În apel, societății apelante i-a fost încuviințată proba cu înscrisuri.
Analizând apelul în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate și de limitele stabilite prin art. 295 alin. 1 C.pr.civ., Curtea reține următoarele:
Premergător analizei criticilor aduse de apelantă hotărârii atacare, Curtea apreciază că se impune a fi făcută constatarea că atât criticile formulate în dezvoltarea primului motiv de apel, cât susținerile expuse în carul celui de-al treilea motiv de apel se referă la cauza de nulitate (a mărcii înregistrate de intimata pârâtă) prevăzută de art. 47 alin. 1 lit. c) din Legea 84/1998, respectiv la soluția pronunțată de prima instanță în analiza acestui motiv de nulitate.
Apelul este o cale de atac devolutivă în cadrul căreia, în limitele stabilite prin art. 295 alin. 1 din C.pr.civ., pot fi verificate stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță. Astfel, părțile nu sunt îndreptățite să pretindă instanței de control judiciar să procedeze la evaluarea temeiniciei cererilor formulate în fața primei instanțe, cu ignorarea judecății făcute de aceasta (prin sentința apelată).Ca atare, Curtea nu va face o nouă evaluare a susținerilor din cererea de chemare în judecată, ce au fost reiterate prin motivele de apel în aceleași coordonate.
În ce privește aprecierea primei instanțe în sensul că nu ar fi relevante în speță aspectele legate de încercarea pârâtei intimate de a înregistra ca marcă semnul „Arlechino – fantezie cu lapte”, și nici cele evocate de apelantă privind trimiterea notificării și a invitației la conciliere în legătură cu același semn, Curtea reține că nu poate fi calificată ca fiind contrară prevederilor art. 129 alin. 5 din C.pr.civ. – din perspectiva consacrării principiului aflării adevărului – atâta vreme cât o astfel de apreciere este circumscrisă atributului instanței de a evalua temeinicia susținerilor formulate de părți în derularea procesului și, implicit, concludența în soluționarea pricinii a probelor administrate pentru atestarea realității atestau respectivele acte și fapte juridice.
Analizând temeinicia aprecierii astfel făcute de prima instanță, Curtea reține că analiza făcută nu este una completă. Atâta vreme cât reclamanta apelantă a evocat respectivele acte și fapte juridice drept elemente de natură a circumstanția conduita premergătoare înregistrării, ( a pârâtei intimate, a mărcii a cărei anulare se solicită în speță, conduită în privința căreia reclamanta apelantă a afirmat că dovedește reaua credință la înregistrarea mărcii „Globo de la U. - Arlechino - fantezie cu lapte”, se impunea ca instanța să evalueze aptitudinea acestei conduite de a primi o astfel de calificare.
Reaua credință imputată pârâtei intimate ține de conduita subiectivă pe care această parte a avut-o anterior formulării cererii de înregistrare a mărcii în litigiu și/sau la momentul depunerii acestei cereri, astfel că aspectele legate de utilizarea și încercarea de înregistrare ca marcă, într-o perioadă imediat anterioară celei la care a fost formulată respectiva cerere de înregistrare, a unui semn în privința căruia reclamanta susține că are puternice legături (din punct de vedere fonetic, conceptual și vizual) cu cel a cărui legitimitate este contestată în speță nu pot fi apreciate ca nerelevante în cauza pendinte.
Formularea unei cereri de înregistrare ca marcă a unui semn constituie un demers legal, care creează solicitantului vocația de a dobândi exclusivitatea în utilizarea respectivului semn în activitatea proprie.
În condițiile în care o astfel de solicitare se adresează unui organ de specialitate al administrației publice centrale (O. de S. pentru Invenții și Mărci), care are, potrivit art. 1 și 3 pct. 1 și 10 din HG 573/1998, autoritate unică pe teritoriul României în asigurarea protecției proprietății industriale potrivit legii, iar acesta decide în ce măsură semnul la care se referă cererea de înregistrare îndeplinește sau nu cerințele legale spre a i se acorda protecția stabilită prin legea 84/1998, Curtea constată că demersul (cererea de înregistrare a semnului arlechino– fantezie cu lapte) pe care intimata pârâtă l-a întreprins în condițiile legii nu poate fi calificat ca dând expresie unei conduite caracterizate de rea credință. Împrejurarea că respectiva cerere de înregistrare a fost respinsă, precum și aceea că soluția de respingere astfel dată de OSIM a fost grefată și pe intervenția apelantei - care a uzat de procedura opoziției la înregistrare – nu poate conduce la o altă concluzie, atâta vreme cât aceste elemente se circumscriu întrutotul procedurii legale de analiză a oricărei cereri de înregistrare a unei mărci.
Cât privește refuzul intimatei pârâte de a da curs notificării și invitației la conciliere ce i-au fost transmise de către apelanta reclamantă, Curtea apreciază că acesta nu poate fi reținut ca dovadă a relei credințe a pârâtei relativ la înregistrarea mărcii a cărei anulare se solicită în speță, atâta vreme cât respectivele demersuri se refereau strict la procedura de înregistrare a semnului „arlechino – fantezie cu lapte”, susținerile apelantei din menționatele documente fiind în sensul că acest semn depus spre înregistrare încalcă drepturile sale derivate din înregistrarea anterioară a mărcii „ARLEQUINO”.
Marca înregistrată, a cărei anulare se solicită în speță, are o compunere diferită de semnul la care se referă notificarea și invitația la conciliere menționate, respectiv elementul verbal are un conținut mai larg prin includerea și a sintagmei „globo de la U.”, iar elementul figurativ este format dintr-un ansamblu de elemente grafice și culori revendicate în privința cărora nu se regăsește vreo observație în respectivele documente. Cum relevant în evaluarea mărcii este ansamblul elementelor care o compun, iar nu analiza separată a unuia sau unora dintre aceste elemente, nu se poate deduce prezumția relei credințe a pârâtei din faptul că a înțeles să formuleze o nouă cerere de înregistrare a unui semn în privința căruia a considerat că este înregistrabil ca marcă, cu atât mai mult cu cât această apreciere a sa a fost ulterior confirmată de autoritatea competentă prin emiterea deciziei de înregistrare a mărcii ce face obiectul litigiului de față.
Având în vedere faptul că pârâta a acceptat deîndată decizia OSIM, înțelegând să nu exercite căile de atac deschise prin lege în privința soluției de respingere menționate, și să regândească semnul într-o structură/formă care să corespundă atât scopului declarat și dovedit (de a crea o familie de mărci destinate produsului înghețată, care să sugereze lumea circului), cât și obligației de a respecta dreptul a cărui protecție a fost reclamată prin opoziția la înregistrarea semnului menționat, precum și împrejurarea că OSIM, pe de o parte, a respins cererea de înregistrare a semnului „arlechino fantezie cu lapte”, iar pe de altă parte a admis cererea de înregistrare a mărcii în litigiu în baza analizei de ansamblu a fiecăruia dintre cele două semne solicitate la înregistrare, Curtea constată că nu poate fi reținută susținerea apelantei în sensul că respectivele semne ar fi „fără putință de tăgadă similare”, și astfel ar reflecta reaua credință imputată pârâtei intimate. Cu atât mai mult nu poate fi reținută intenția pârâtei intimate de a încălca dreptul pe care reclamanta apelantă l-a dobândit prin înregistrarea anterioară a mărcii Arlechino nr. MN_.
Prezența în structura mărcii a sintagmei „globo de la U.” nu poate fi privită ca o simplă operațiune de adăugare a unor cuvinte - astfel cum pretinde apelanta - în condițiile în care, astfel cum s-a stabilit constant în doctrină și jurisprudență, și cum însăși apelanta susține în cadrul celui de-al doilea motiv de recurs, evaluarea mărcii se impune a fi făcută global, prin raportare la elementele care o compun privite ca ansamblu, iar nu prin evaluarea separată a acestor elemente.
Fără temei reproșează apelanta primei instanțe că, pentru a concluziona în sensul că singurul element comun al mărcilor supuse analizei comparative este elementul verbal arlechino, nu a avut în vedere bogata jurisprudență națională și internațională în acest domeniu – din care se desprinde regula potrivit căreia marca este percepută în mod normal ca un tot, iar în percepția de ansamblu sunt reținute elementele dominante, interesând pregnanța asemănărilor, iar nu deosebirile nesemnificative.
Apelanta este aceea care, formulând această critică, ignoră regula pe care ea însăși o invocă, prin aceea că tinde a reduce ansamblul mărcii a cărei anulare o solicită la elementul verbal „arlechino”.
Analizând marca pârâtei intimate – astfel cum aceasta a fost înregistrată – Curtea constată că nu poate fi reținut caracterul dominant al cuvântului „arlechino” în ansamblul elementelor – verbale, grafice, culori revendicate - care o compun în condițiile în care numai elementul verbal din structura mărcii este format din nouă cuvinte deopotrivă poziționate central, atât în partea superioară cât și în partea inferioară a elementului grafic ce reprezintă un cap de clown/arlechin, astfel că acestea constituie prin concepție un ansamblu de sine stătător.
În plus, elementul verbal menționat constituie un slogan, un mesaj promoțional – prin care este indicat producătorul, și totodată sunt sugerate calități ale produsului căruia marca îi este destinată - astfel încât nu se poate desprinde din acesta un cuvânt spre a se concluziona că reprezintă factorul dominant în ansamblul în care se regăsește.
Argumentul apelantei – pretins desprins din practică - în sensul că, la analiza mărcilor combinate, elementele verbale beneficiază de preferință în raport cu cele figurative este, în aprecierea Curții, nu numai lipsit de fundament – apelanta însăși nefiind în măsură a indica practica ce a stat la baza acestei susțineri – dar și vădit contrar regulii anterior enunțate de aceasta în sensul că marca este percepută ca un ansamblu, și nu trebuie să se recurgă la examinarea diferitelor elemente din structura ei.
Premisa de la care pornește apelanta afirmând existența, pentru persoanele vizate de produsul înghețată, a riscului de confuzie între mărcile supuse analizei comparative, incluzând și riscul de asociere, este una eronată, și anume aceea că publicul vizat este format în special din copii.
În condițiile în care înghețata constituie un aliment/produs de cofetărie care este destinat consumului uman general, fără o afectațiune specială pentru categoria de vârstă la care se referă apelanta, nu există nici un temei spre a pleca de la o asemenea premisă în determinarea categoriei consumatorului mediu – rezonabil de informat, de atent și circumspect.
Or, raportat la un astfel de consumator, nu se poate considera că ansamblul elementelor (verbale, coloristice și grafice) care compun marca pârâtei intimate ar putea constitui sursa unei confuzii cu produsele pe apelantei reclamante, și nici că ar exista riscul de asociere între produsele ce concură.
Critica formulată de apelantă cu privire la aprecierea primei instanțe în sensul că marca acesteia este una slabă, respectiv la reperele în raport de care a dedus această concluzie, este apreciată ca fondată în condițiile în care instanța a făcut această analiză raportându-se în principal la produse și servicii destinate copiilor - un atare punct de referință fiind greșit utilizat, astfel cum s-a reținut în considerentele care preced.
Însă, această constatare a instanței de apel nu poate conduse la reformarea soluției de respingere a cererii de anulare a mărcii combinate „globo de la U. arlechino fantezie cu lapte” atâta vreme cât nu s-a dovedit crearea riscului de confuzie (incluzând și riscul de asociere), ca efect al înregistrării acesteia, între produsele cărora le este destinată marca în litigiu și cele care poartă marca anterior înregistrată „arlechino” – care nu se reduce la acest element verbal, ci este o marcă combinată în al cărei conținut se mai regăsesc elementul grafic și culorile revendicate albastru, roșu, galben.
Susținând că prima instanță a apreciat în mod greșit („aberant” în termenii motivelor de apel) că pârâta a înregistrat mai multe mărci care formează un concept unitar dezvoltat pe tema „lumea circului”, și că acest concept nu se regăsește în cazul mărcii ce aparține apelantei, aceasta din urmă atribuie raționamentului instanței considerente care nu se regăsesc în hotărârea apelată. Nu a reținut instanța de fond faptul că în cazul mărcii reclamantei apelante nu se regăsește ideea/conceptul de lume a circului, ci analiza făcută de instanță relativ la conceptul respectiv a fost circumscrisă apărărilor concret formulate de pârâtă – corespunzător exigențelor care rezidă din prevederile art. 129 alin. ultim din C.pr.civ. Atâta vreme cât reclamanta nu a dedus analizei instanței argumente legate de contextul în care a fost creat semnul pe care l-a înregistrat ca marcă, nu se poate reține că ar aparține instanței de fond aprecierea potrivit căreia arlechinul ce se regăsește în marca apelantei reclamante nu ar conduce la ideea de lume a circului, și cu atât mai puțin că ar fi vorba de o omisiune a instanței în a expune argumente pertinente de natură a susține o asemenea concluzie.
Curtea notează că împrejurarea înregistrării, de către pârâtă, a mai multor mărci care se plasează în jurul conceptului de lume a circului este relevantă în speță în aprecierea conduitei subiective pe care aceasta a avut-o la înregistrarea mărcii a cărei anulare se solicită – astfel cum s-a reținut în prima parte a analizei instanței de apel – fără ca prin aceasta să fi fost recunoscute părții drepturi suplimentare la înregistrarea mărcii „globo de la U. arlechino fantezie cu lapte”.
Afirmația apelantei în sensul că pot fi ușor induși în eroare consumatorii care achiziționează, încă din anul 2001, înghețată sub marca acesteia „Arlechino”, și determinați să achiziționeze produsele identice comercializate de intimată sub marca „globo de la U. arlechino fantezie cu lapte” și/sau aceiași consumatori pot considera cu ușurință că produsele menționate ale intimatei ar proveni de la același titular sau de la un titular care se află în strânse legături economice cu apelanta constituie o situație de fapt care trebuia dovedită, potrivit exigențelor stabilite prin art. 1169 din vechiul cod civil și art. 129 alin.1 din C.pr.civ., atâta vreme cât prin aceste susțineri se tinde la răsturnarea prezumției de legalitate – care rezultă din faptul înregistrării – a mărcii a cărei anulare se solicită. În absența unor probe concludente care să reflecte o percepție a consumatorilor la care se referă – cu un nivel mediu/rezonabil de atenție, informare și circumspecție – în sensul susținut, instanța nu poate prelua argumentul subiectiv astfel expus spre a invalida actul juridic al înregistrării mărcii.
Curtea notează că și în ipoteza în care consumatorul final al produsului înghețată ar fi copil – astfel cum pretinde apelanta - percepția acestuia nu poate fi considerată ca determinantă/suficientă în evaluarea riscului de confuzie pentru că un asemenea consumator nu este, de regulă, cel care ia decizia achiziționării unei astfel de produs, părintele fiind cel care, de principiu, ia decizia achiziționării produsului alimentar, iar această decizie trebuie evaluată prin raportare la nivelul de informație și atenție specifice acestei materii.
În ce privește considerentele Deciziei pronunțate de Comisia de Examinare Opoziții din cadrul OSIM – în privința cărora apelanta solicită a fi reținute în speță – Curtea apreciază că acestea nu pot avea eficiență în litigiul de față pentru că semnul analizat prin respectiva Decizie – „arlechino – fantezie cu lapte” – este deosebit de cel care constituie marca a cărei anulare se cere.
Lipsa de temeinicie a solicitării astfel formulate de apelantă rezultă și din faptul că însăși autoritatea din structura căreia face parte Comisia ce a emis respectiva Decizie a apreciat că ansamblul „globo de la U. arlechino fantezie cu lapte” are valențe deosebite de semnul menționat și, astfel, a emis o decizie de înregistrare ca marcă a acestui ansamblu de elemente.
Ținând seama de limitele protecției recunoscute oricărui titular de marcă națională înregistrată – și anume pe întreg teritoriul României – este eronată concluzia primei instanțe în sensul că riscul de confuzie este eliminat de piața pe care sunt efectiv comercializate produsele cărora le sunt destinate mărcile în litigiu.
În consecință, considerentele expuse în sentința apelată sub acest aspect urmează a fi înlăturate, fără însă ca această măsură să atragă concluzia netemeiniciei soluției pronunțate de instanța fondului. Această soluție urmează a fi menținută în raport de celelalte considerente a căror justețe a fost stabilită în cadrul controlului judiciar efectuat de instanța de apel, cu nuanțările care au fost aduse prin prezenta decizie.
Având în vedere considerentele expuse și dispozițiile legale menționate, Curtea urmează a constata caracterul nefondat al criticilor aduse de apelantă sentinței atacate, urmând a dispune, în conformitate cu prevederile art. 296 din C.pr.civ., respingerea apelului astfel susținut.
Având în vedere soluția astfel reținută cu privire la cererea de apel, făcând aplicarea prevederilor art. 274 alin. 1 din C.pr.civ, Curtea urmează a stabili obligația apelantei la plata către societatea intimată a cheltuielilor de judecată în sumă de 5077 lei, reprezentând onorariu asistență juridică și cheltuieli ocazionate de deplasarea la termenele de judecată stabilite în etapa judecării apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanta – reclamantă . sediul în Suceava, ., județ Suceava, împotriva sentinței civile nr. 1064/30.05.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele - pârâte . cu sediul în Vetis, ., județ Satu M. și O. DE S. PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI cu sediul în București, .. 5, sector 3, ca nefondat.
Obligă apelanta la plata către intimata . a sumei de 5077 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.01.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
S. G. T. S.
GREFIER
P. I.
Red. SG
Tehnored. NC/SG
ex. / 5 exemplare/data redactării………….
Tribunalul București – Secția a III-a Civilă
Judecător: C. M.
| ← Drept de autor şi drepturi conexe. Decizia nr. 1723/2013.... | Acţiune în contrafacere. Decizia nr. 63/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
