Obligaţie de a face. Decizia nr. 891/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 891/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 20-05-2013 în dosarul nr. 24572/303/2010
Dosar nr._
(465/2013)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.891
Ședința publică de la 20.05.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - DOINIȚA M.
JUDECĂTOR - D. A. B.
JUDECĂTOR - I. B.
GREFIER - LUCREȚIA C.
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de recurenta-reclamantă ASOCIAȚIA DE proprietari . și de recurenții-pârâți P. I. și N. G., împotriva deciziei civile nr. 1086 A din 29.11.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă în dosarul nr._ .
Cauza are ca obiect – obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul-pârât P. I., personal și asistat de avocat G. M., în baza împuternicirii avocațiale nr._ din 03.05.2013, emisă de Baroul București, pe care o depune la dosar, același avocat reprezentând și interesele recurentului-pârât N. G., lipsind recurenta-reclamantă Asociația de Proprietari .>
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează depunerea la dosar, prin serviciul registratură, a unei întâmpinări formulate de recurenții-pârâți P. I. și N. G. la recursul declarat de reclamanta Asociația de Proprietari .>
Apărătorul recurenților-pârâți depune la dosar chitanțele CEC în sumă de 4 lei fiecare reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanță prin rezoluția administrativă și timbrul judiciar în valoare de 0,3 lei.
Curtea acordă cuvântul recurenților-pârâți asupra excepției nulității recursului pentru neîncadrare și a tardivității formulării recursului reclamantei, excepții invocate prin întâmpinarea depusă la dosar.
De asemenea, Curtea acordă cuvântul excepției nulității recursului reclamantei pentru netimbrare și a nulității recursului pârâților față de dispozițiile art.304-306 din Codul de procedură civilă.
Apărătorul recurenților-pârâți solicită anularea recursului declarat de reclamantă ca netimbrat, iar în ceea ce privește tardivitatea declarării recursului solicită a se avea în vedere că, decizia civilă pronunțată de Tribunalul București a fost comunicată reclamantei la data de 11.02.2013, iar recursul a fost depus la data de 28.02.2013, cu depășirea termenului de 15 zile de la data comunicării hotărârii.
De asemenea, solicită a se avea în vedere faptul că, plicul cu care a fost expediat recursul nu poartă nici o semnătură, nici o ștampilă și nici o dată de expediere; singura dată la care se poate referi este aceea de la Tribunalul București, respectiv 28.02.2013. Din acest punct de vedere apreciază că recursul a fost depus peste termenul legal de 15 zile prevăzut de lege, astfel încât, solicită admiterea excepției și respingerea recursului ca tardiv declarat.
În ceea ce privește excepția nulității recursului solicită a fi admisă, având în vedere faptul că, aspectele invocate de reclamantă prin motivele de recurs nu reprezintă motive de nelegalitate care să se încadreze în vreunul din motivele prevăzute de art.304 din codul de procedură civilă și, în opinia sa apreciază că recursul este nul.
Pe fondul recursului reclamantei solicită a fi respins ca neîntemeiat, având în vedere că, nu s-a depus nici o dovadă din care să rezulte că actele despre care s-a făcut vorbire se află în posesia pârâților.
De asemenea, prin întâmpinarea depusă la dosar s-a arătat că registrul de casă a fost predat casierului-administrator V. G. după data de 01.09.2006, fiind un document de uz curent.
În ceea ce privește cele 11 chitanțiere arată că, nu există semnătura pârâților P. I. și N. G. pe acel înscris depus la dosar de recurenta-reclamantă; nu există un proces verbal de predare primire a celor 11 chitanțiere și nu se poate face nici o dovadă în aceste condiții. Ca atare, celelalte documente au fost sustrase prin efracție din camera unde a fost special amenajată, împrejurare față de care, nu s-a făcut nici o dovadă că aceste acte se află în posesia pârâților.
În ceea ce privește recursul declarat de pârâți solicită a fi admis astfel cum a fost formulat și întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.6 din Codul de procedură civilă, în sensul că instanța a acordat mai mult decât s-a cerut deoarece la dosar nu există nici o dovadă din care să rezulte că cele 11 chitanțiere, registrul unic de control și cartea de imobil a scării 2, se află în posesia pârâților. Registrul de casă a fost predat de către administratorul V. G. pârâtului, după care fiind un document de uz curent a fost predat din nou casierului-administrator. În opinia sa, recursul se încadrează în drept în dispozițiile art.304 pct.6 din Codul de procedură civilă.
Solicită obligarea recurentei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 25.11.2010, reclamanta Asociația de Proprietari . în judecată pe pârâții P. I. și N. G., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților să predea toate actele asociației de proprietari . la plata cheltuielilor de judecată.
La data de 11.04.2011, pârâții au depus la dosar întâmpinare la cererea de chemare în judecată formulată de Asociația de Proprietari . au invocat excepția de nulitate a cererii prin prescripția de 3 ani a dreptului de a cere, conform prevederilor art. 1837 cod civil și ale art. 3 din Decretul nr.167/1958, în acest sens luând în considerare data de 15.02.2007 de la care susține „ reclamantul” în pag. 2 alin. 2 că au refuzat să predea documentele, excepția necompetenței materiale a instanței, izvorâtă tocmai din art. 1079 Cod civil arătat eronat ca temei legal, acesta având altă aplicabilitate decât cea invocată de „reclamant”, ceea ce determină și lipsa de temei legal, față de obiectul cererii, nelegalitatea cererii prin lipsa din aceasta a numelui, prenumelui, adresei și altele ale reprezentantului legal al asociației, contrar prevederilor art. 82 Cod procedură civilă, precum și neindicarea actelor care trebuie predate, solicitând instanței ca, pe cale de consecință, în principal, să dispună anularea de drept a cererii „reclamantului”, iar în subsidiar, respingerea cererii ca inadmisibilă, netemeinică și nelegală, excepțiile invocate de parați fiind respinse prin încheierea de ședința din data de 14.04.2011.
La data de 19.05.2011, pârâții au depus la dosar o cerere prin care au invocat excepția prescripției dreptului la acțiune al reclamantei, excepția nulității a acesteia, deoarece potrivit art.112 Cod procedură civilă coroborat cu art.82 Cod procedură civilă.
La același termen de judecată, pârâții P. I. au solicitat suspendarea prezentei cauze până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului penal nr.3979/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 6 București.
Prin încheierea de ședință de la același termen de judecată, 19.05.2011, instanța a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare precum și noile aspecte legate de neregularitatea cererii invocate de parați.
La data de 20.10.2011, reclamanta a depus la dosar o cerere precizatoare prin care a arătat că actele pe care le solicita de la parați sunt cele specificate în procesul verbal încheiat la data de 01.09.2006.
Prin sentința civilă nr.9675/08.12.2011, Judecătoria Sectorului 6 București a respins cererea formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI . cu pârâții P. I. și N. G., ca neîntemeiată și a obligat reclamanta la 710,8 lei, cheltuieli de judecată, către pârâtul P. I..
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că până la data de 15.02.2007, pârâtul N. G. a ocupat funcția de președinte al Asociației de P. . ce pârâtul P. I. a deținut funcția de cenzor, prin Hotărârea Adunării Generale adoptate la aceasta data fiind ales un nou președinte al asociației de proprietari și noi membri ai comisiei de cenzori. Aceste concluzii se desprind din coroborarea sentinței civile nr.2741/19.04.2007 a Judecătoriei sectorului 6 București cu procesul-verbal încheiat în Adunarea Generala a proprietarilor din data de 15.02.2007 și răspunsurile pârâților la interogatorii. Astfel cum reiese din procesul-verbal de predare-primire încheiat în data de 01.09.2006, prin raportare la cererea precizatoare formulata de reclamanta la data de 20.10.2011, în calitate de președinte al asociației, pârâtul N. G. a primit de la conducerea anterioara a asociației ștampilele asociației, cartea de imobil a scării 2, registrul de procese-verbale al comisiei de cenzori, registrul unic de control, registrul de procese-verbale ale Adunării Generale și Comitetului Executiv și registrul de casa.
Din acest proces-verbal rezulta ca nu exista un registru de corespondenta intrări-ieșiri, astfel încât pârâtul nu avea ce prelua, iar în privința carnetului de chitanțe cu pozițiile 8351-8900 nu exista o mențiune referitoare la preluarea acestuia de către parat. De asemenea, dosarele cuprinzând actele, facturile emise de furnizori și chitanțe de plata ce stau la baza întocmirii listelor de întreținere pe perioada 1.01.2006-1.07.2006, din mențiunile referitoare la punctele 20 și 21, rezulta ca toate înscrisurile din aceasta categorie, inclusiv cele pentru cheltuielile în derulare, au rămas la administratorul asociației de proprietari.
În conformitate cu dispozițiile art.20 alin.5 din HG nr.400/2003, în vigoare în perioada în care pârâtul N. G. a ocupat funcția de președinte al asociației de proprietari, cel care trebuia sa păstreze toate documentele referitoare la activitatea asociației de proprietari, era acesta ca președinte. O parte a înscrisurilor asociației s-au aflat la pârâtul P. I., așa cum acesta a recunoscut în răspunsul la întrebarea nr.3 din interogatoriul luat de reclamanta coroborat cu răspunsul pârâtului N. G. la interogatoriu. Astfel, pârâtul N. G. a arătat ca a primit înscrisurile menționate în procesul-verbal din data de 01.09.2006, dar în prezent nu mai este în posesia niciunui înscris, o parte fiind lăsate în biroul asociației, iar o parte fiind predata pârâtului P. I.. Cu toate acestea, documentele pe care pârâtul recunoaște ca s-au aflat în posesia sa nu sunt dintre cele a căror restituire este cerută de reclamanta, fiind vorba de registrul privind fondul de rulment și cel privind fondul de reparații și certificatul de înregistrare fiscala, cu privire la care pârâtul a arătat ca au fost predate asociației, poziție susținuta și de procesul-verbal încheiat la data de 27.11.2008 aflat la fila 120 dosar.
Totodată, astfel cum rezulta din coroborarea sentința civilă nr.2741/19.04.2007 a Judecătoriei sectorului 6 București cu împuternicirea aflată la fila 93 dosar, registrul de procese-verbale ale adunării generale și ale comitetului executiv a fost predat noului președinte al asociației, M. M., de vreme ce în cererea prin care pârâtul P. I. ataca în 2007 hotărârea Adunării generale din data de 15.02.2007, în cadrul dosarului nr._, acesta solicita restituirea registrului către vechiul președinte, destituit în data de 15.02.2007, deci către pârâtul N. G., iar de vreme ce reclamanta își împuternicea mandatarul să ridice aceste înscrisuri aflate în original la grefa Curții de Apel București Secția a IV-a Civila, înseamnă ca aceasta cunoștea ca înscrisurile nu se mai afla la pârâtul N. G..
Prin urmare, față de întregul material probator administrat în cauza, instanța a apreciat că reclamanta nu a probat ca pârâții se afla în posesia înscrisurilor pretinse de la aceștia, cu atât mai mult în contextul în care, așa cum reiese din înscrisul aflat la fila 23 dosar, exista în curs de desfășurare o urmărire penala împotriva lui V. G., care a ocupat funcția de administrator, astfel încât o parte a înscrisurilor solicitate se pot afla în dosarul penal.
Față de aceste considerente, instanța a apreciat că reclamanta nu și-a dovedit pretențiile, astfel încât în baza art.1169 Cod civil, a respins cererea ca neîntemeiata.
În baza art.274 Cod procedura civila, având în vedere chitanța aflată la fila 149 dosar și bonurile fiscale 0010/18.05.2011 și_/07.12.2011, instanța a obligat reclamanta la plata cheltuielilor de judecata către pârâtul P. I., constând în onorariul de avocat și cheltuielile cu multiplicarea înscrisurilor depuse la dosar, instanța neputând sa rețină în calculul cheltuielilor de judecată suma de 4930,80 de lei, pretinsa cu titlu de contravaloarea deplasări de la reședința din Timișoara, întrucât suma nu este justificata cu nici un fel de înscrisuri, bonul fiscal din data de 18.11.2011 nefiind suficient pentru a susține aceste pretenții.
Prin decizia civilă nr.1086A/29.11.2012, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a admis apelul declarat de apelanta-reclamantă ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI ., în parte, sentința de mai sus în sensul că a admis, în parte, cererea de chemare în judecată astfel cum a fost precizată de reclamanta Asociația de Proprietari . cu pârâtul N. G., a obligat pârâtul N. G. să predea reclamantei ștampilele Asociației, cartea de imobil pentru scara 2, registrul unic de control, registrul de casă, a menținut celelalte dispoziții ale sentinței civile apelate, a admis, în parte, cererea intimatului-pârât P. I. de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată și a obligat-o pe aceasta din urmă la plata către intimatul-pârât P. I. a sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a statua astfel, instanța de apel a avut în vedere următoarele considerentele:
La data de 20.10.2011, reclamanta a depus la dosar o cerere precizatoare prin care a arătat că actele pe care le solicita de la parați sunt cele specificate în procesul verbal încheiat la data de 01.09.2006, respectiv: ștampilele Asociației, Cartea de identitate imobil scara 2, registrul de procese verbale al comisiei de cenzori, registrul unic de control, registrul de corespondenta intrări/ieșiri, registrul de procese verbale al Adunării Generale și ale Comitetului Executiv de la înființare până în anul 2006, carnet de chitanțe 11 buc. de la nr. 8351-8900, registrul de casa 2005-2006 de la pag 1-92, dosarele cu toate actele, facturile de la furnizori, chitanțe de plata ce stau la baza întocmirii listelor de întreținere pe perioada 01.01._06-49 buc.
Din probatoriul administrat a rezultat ca până la data de 15.02.2007, pârâtul N. G. a ocupat funcția de președinte al Asociației de P. . ce pârâtul P. I. a deținut funcția de cenzor.
Tribunalul a reținut ca prin procesul-verbal de predare-primire încheiat în data de 01.09.2006-f.58, semnat de I. P. și G. N., s-a consemnat predarea de către vechiul Comitet Executiv reprezentat de domnul P. I., în calitate de președinte către noul Comitet Executiv reprezentat de domnul N. G., în calitate de președinte a mai multor documente și mijloace materiale.
Printre documentele predate efectiv și solicitate a fi restituite în cererea precizatoare depusa la data de 20.11.2011 s-au regăsit: - ștampilele asociației, - cartea de imobil a scării 2, - registrul unic de control, - registrul de procese-verbale ale Adunării Generale și Comitetului Executiv și registrul de casa.
Din acest proces verbal nu rezulta predarea către N. G., în calitate de președinte printre alte documente și a documentelor solicitate a fi restituite în prezenta cerere, respectiv: carnetul cu chitanțe, registrul de corespondenta intrări/ieșiri, dosarele cu toate actele, astfel ca solicitarea apelantei reclamante de a i se restitui aceste înscrisuri este neîntemeiată.
Mai mult, se observa că în procesul verbal încheiat la data de 01.09.2006 la poziția 32 se menționează că nu există registru de corespondenta intrări/ieșiri.
Din probatoriul administrat, Tribunalul a apreciat că Registrul de procese-verbale ale Adunării Generale și Comitetului Executiv nu se află în posesia intimaților pârâți. Aceasta apreciere este făcută în raport de împrejurarea ca la fila 93 fond, se afla o împuternicire acordata de Asociația de Proprietari în vederea ridicării de la Registrul de Valori existent la Secția a IV-a Civila a Curții de Apel București a următoarelor înscrisuri în original: Registre de Procese Verbal, acte constitutiv ce au fost depuse în dosarul nr._ . Astfel, se deduce ca Registrul de procese-verbale ale Adunării Generale și Comitetului Executiv s-a aflat în dosarul nr._ aflat pe rolul Secției a IV a Civila a Curții de Apel București, aceste înscrisuri nemaiaflându-se în prezent în posesia intimaților pârâți.
Cererea ce a făcut obiectul dosarului nr._ a fost inițiata la data de 26.02.2007 de P. I., solicitându-se ca M. M. sa returneze registrul de procese verbale ale Asociației și ale Comitetului Executiv. Cererea s-a respins cu motivarea ca P. I. nu avea calitatea de a pretinde acest lucru, iar M. M. în calitate de președinte al Asociației de proprietari ales în urma adunării generale din 15.02.2007 are dreptul de a păstra toate documentele privitoare la asociația de proprietari, inclusiv registrul de procese verbale ale Adunărilor generale și ale Comitetului Executiv. În apelul formulat împotriva sentinței civile nr.2741/19.04.2007 pron. de Judecătoria Sector 6 în dosarul nr._ s-au prezentat de Asociația de proprietari originalele Registrului de procese verbale ale Adunărilor generale și ale Comitetului Executiv.
Din cele reținute mai sus, se observa clar ca Registrul de procese verbale ale Adunărilor generale și ale Comitetului Executiv au reintrat în posesia Asociației de proprietari după data de 15.02.2007, data la care s-a numit o alta conducere a Asociației de proprietari, astfel ca aceste documente nu mai pot fi solicitate intimaților întrucât nu se mai afla în posesia lor.
În dosarul de fond la filele 50-60 a fost depus în copie Registrul de procese verbale ale Adunării generale și ale Comitetului Executiv.
Tribunalul mai retine ca împotriva numitului V. G. a fost începuta urmărirea penala sub aspectul săvârșirii infracțiunii de delapidare prevăzute de art. 215 ind.1 al. 1 C.pen. constând în aceea ca în calitate de administrator al Asociatei de P. și-a însușit sume de bani din gestiunea asociației. Tribunalul nu a reținut nici susținerile din întâmpinare în sensul ca înscrisurile solicitate se găsesc în dosarul penal, întrucât nu s-a făcut nicio dovada în acest sens. . efectuării expertizei contabile sunt necesare actele contabile emise de Asociație, însa nu s-a precizat clar daca actele solicitate prin prezenta cerere astfel cum s-a precizat, se găsesc în dosarul penal.
Deși intimații pârâți au menționat în întâmpinarea formulată ca au predat înscrisuri Asociației, nu au făcut dovada predării înscrisurilor solicitate. Astfel, tribunalul a reținut predarea unor înscrisuri, respectiv - Registrul de fond de rulment, certificatul de înregistrare fiscala, registrul de fond de reparații, certificatul de înregistrare fiscala și încheierea judecătoreasca nr.248/PJ/2008 însoțita de comunicarea nr. 2026/2002, insa acestea nu sunt solicitate de Asociație prin cererea precizatoare.
Astfel, la interogatoriul luat la fond pârâtului P. I. acesta a recunoscut ca a predat Asociației Registrul de fond de rulment, certificatul de înregistrare fiscala, registrul de fond de reparații. Faptul predării Registrului fond de rulment a fost probat prin încheierea procesului verbal din 28.11.2008 încheiat între O. D. și P. M..
Și pârâtul N. G. a recunoscut la interogatoriu, primirea actelor menționate în procesul verbal din data de 01.09.2006, menționând ca nu se mai afla în posesia sa aceste înscrisuri întrucât o parte dintre ele le-a predat domnului P. iar o alta parte le-a lăsat într-un birou care aparține Asociației. Mai reține instanța de apel că N. G. nu a reușit sa dovedească ce acte a predat către P. I. și ce înscrisuri au rămas în biroul Asociației, neexistând nici un înscris încheiat între cei doi sau vreo altă dovada din care sa rezulte aspectul susținut.
Conform proceselor verbale din 07.06.2011 și 27.06.2011 încheiate între N. G. și M. M., pârâtul N. G. a predat Asociației certificatul de înregistrare fiscala și încheierea judecătoreasca nr.248/PJ/2008 însoțita de comunicarea nr. 2026/2002.
În consecința, atât timp cât apelanta reclamanta a făcut dovada predării sub semnătura către intimatul pârât N. G., conform procesului verbal din 01.09.2006 a ștampilelor asociației, a cărții de imobil a scării 2, a registrului unic de control și a registrul de casa iar intimatul parat nu a dovedit în nici un fel faptul restituirii acestor înscrisuri și ca și aceste înscrisuri se afla în dosarul penal început împotriva numitului V. G., tribunalul a apreciat că se impune admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii atacate și admiterea în parte a cererii formulate. Astfel a dispus obligarea pârâtului N. G. să predea reclamantei ștampilele Asociației, cartea de imobil pentru scara 2, registrul unic de control, registrul de casă, a menținut celelalte dispoziții ale sentinței civile apelate, în sensul respingerii cererii în contradictoriu cu pârâtul P. I. și a obligării Asociației la plata cheltuielilor de judecata către P. I., întrucât apelanta nu a reușit sa facă dovada ca înscrisurile solicitate au fost predate intimatului parat P. I. sau ca s-ar afla în posesia acestuia.
Având în vedere ca apelanta nu a reușit sa facă dovada ca documentele solicitate se afla în posesia intimatului P. I., se impune în considerarea dispozițiilor art. 274 C.p.c. ca apelanta sa achite acestuia cheltuielile de judecata ocazionate cu prezentul apel. Astfel, întrucât apelanta este în culpa procesuala față de acest intimat parat și văzând ca acesta a făcut dovada numai a plații onorariului de avocat conform chitanței din data de 12.11.2012 emisă în baza contractului de asistenta judiciara nr._/07.01.2012, nu și a celorlalte cheltuieli solicitate, a admis în parte cererea de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată. În consecința, a obligat apelanta-reclamantă la plata către intimatul-pârât P. I. a sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin recursul formulat împotriva acestei din urmă hotărâri, reclamanta Asociația de Proprietari a arătat că nici instanța de fond și nici instanța de apel nu a luat în considerare înscrisul denumit „raportul comisiei de cenzori pentru anul 2006” și nici documentele aferente întocmirii listelor de plată pentru perioada ianuarie – iulie 2006 care demonstrează faptul că pârâtul deține în continuare documentele solicitate și nu a prezentat nici un proces verbal de restituire a acestora. Instanțele nu au luat în considerare nici înscrisul depus la dosar redactat de mână prin care se menționează că P. I. a preluat de la Bleotu I. N. 11 carnete de chitanțiere astfel că cererea reclamantei de obligare a pârâtului să predea documentele contabile aferente perioadei ianuarie – iulie 2006 este în opinia sa întemeiată.
Pârâții P. I. și N. G. au susținut prin recursul formulat împotriva aceleiași hotărâri pronunțată de instanța de control judiciar că, această instanță a acordat mai mult decât s-a cerut, referindu-se la predarea registrului de casă, fără să fie cazul, registru care circulă frecvent între casier și comisia de cenzori.
Prin întâmpinarea formulată la recursul reclamantei din data de 13.05.2013, intimații – pârâți au invocat excepția nulității recursului acesteia față de dispozițiile art.304 – 306 din Codul de procedură civilă.
De asemenea, prin aceeași întâmpinare a fost invocată și excepția tardivității recursului reclamantei, iar cu privire la fondul cererii de recurs s-a susținut că recursul este neîntemeiat deoarece raportul comisiei de cenzori pentru anul 2006 nu este și nu poate fi un act de predare – primire.
La termenul de judecată de la 20.05.2013, recurenții – pârâți au invocat oral excepția nulității recursului reclamantei pentru netimbrarea cererii de recurs, iar Curtea a invocat din oficiu excepția nulității recursului formulat de pârâți, prin raportare la dispozițiile art.304 și art.306 din Codul de procedură civilă.
Examinând prioritar, în temeiul dispoziției art.137 din Codul de procedură civilă, excepțiile astfel invocate, Curtea reține următoarele:
Excepția tardivității declarării recursului formulat de reclamantă este neîntemeiată prin raportare la dispozițiile art.303 din Codul de procedură civilă și la înscrisurile aflate la dosar.
Astfel, decizia care face obiectul prezentei căi de atac a fost comunicată reclamantei la data de 11.02.2013, iar cererea de recurs a fost înaintată instanței la data de 27.02.2013 prin serviciul de curierat rapid oferit de Fan Courier Express (fila 12 dosar recurs), astfel că termenul de 15 zile prevăzut de norma mai sus menționată, a fost respectat.
Curtea a apreciat că și excepția nulității recursului reclamantei pentru netimbrare este neîntemeiată deoarece prin raportare la dispozițiile art.11-22 din Legea nr.146/1997 Curtea are posibilitatea de a dispune darea în debit a reclamantei în privința taxei de timbru în cuantum de 4 lei și a timbrului judiciar de 0,15 lei, astfel cum au fost stabilite în temeiul principiului plății anticipate a taxei de timbru.
În privința excepției nulității celor două recursuri pentru neîncadrarea criticilor expuse în memoriile de recurs în vreunul din cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de dispoziția art.304 pct.1 – 9 din Codul de procedură civilă, Curtea a apreciat că acestea sunt întemeiate.
Conform dispozițiilor art.3021 pct.3 Cod procedură civilă, cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor.
Motivele de nelegalitate ce pot fi invocate în recurs sunt strict și limitativ reglementate de dispozițiile art.304 pct.1 – 9 Cod procedură civilă.
Conform art.306 Cod procedură civilă, neindicarea motivelor de recurs sau indicarea greșită a acestora nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea criticilor formulate face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă.
Recursul este o cale extraordinară de atac, iar în cadrul acesteia instanța de control judiciar examinează hotărârea ce face obiectul acestui control doar prin prisma motivelor care vizează strict nelegalitatea acesteia.
Modul în care instanțele au interpretat anumite înscrisuri existente la dosar reprezintă o critică de netemeiniciei a deciziei și prin urmare, ea nu poate face obiect de analiză al instanței de recurs.
Nici critica invocată de recurenții – pârâți sub aspectul cazului de casare prevăzut la pct.6 al art.304 din Codul de procedură civilă nu se circumscrie ipotezei avută în vedere de această normă.
Instanțele anterioare s-au pronunțat strict asupra petitului cererii de chemare în judecată în sensul pretențiilor pretinse în prezentul litigiu în maniera în care acestea au fost formulate prin acțiune, respectiv obligarea pârâților la predarea tuturor actelor asociației de proprietari, iar referirea la predarea unui anume registru este de asemenea o critică privind netemeinicia deciziei.
Prin urmare, pentru considerentele arătate, Curtea a apreciat că excepția nulității celor două recursuri este întemeiată față de dispozițiile art.306 din Codul de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, excepțiile tardivității și nulității pentru netimbrare a recursului formulat de reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI . deciziei civile nr.1086 A din 29.11.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă în dosarul nr._ .
Constată nule recursurile formulate de reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI . și de recurenții-pârâți P. I. și N. G., împotriva aceleiași decizii.
Dispune darea în debit a recurentei – reclamante cu suma de 4 lei taxă de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 20.05.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
DOINIȚA M. D. A. B. I. B.
GREFIER
LUCREȚIA C.
Red. D.M.
Tehnored. DM/cs
Ex.2/19.06.2013
T.B.Secția a IV-a Civilă – L.I.F.
- C.M.I.
Jud.sector 6 București – M.D.
← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 59/2013. Curtea de Apel... | Legea 10/2001. Decizia nr. 89/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
---|