Partide politice. Decizia nr. 946/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 946/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-05-2013 în dosarul nr. 2179/2/2013
Dosar nr._
(595/2013)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.946
Ședința publică de la 27 mai 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – DOINIȚA M.
JUDECĂTOR - C. G.
JUDECĂTOR - M. H.
GREFIER - LUCREȚIA C.
* * * * * * * * * *
Ministerul Public –P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror D. B..
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul I. G. V. C., împotriva deciziei civile nr. 1961 din 08.11.2012, pronunțată de Curtea de București - Secția a III a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații P. P. ȘI AL PROTECȚIEI SOCIALE prin președinte N. P., P. P. ȘI AL PROTECȚIEI SOCIALE prin reprezentant I. G. V. C. și R. P..
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă contestatorul I. G. V. C., personal și în calitate de reprezentant al intimatului P. P. și al Protecției Sociale, intimatul R. P., personal, lipsind intimatul P. P. și al Protecției Sociale prin președinte N. P..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
La solicitarea instanței, contestatorul I. G. V. C. învederează că temeiul juridic al cererii este încălcarea drepturilor procedurale potrivit art.105 alin.1 din Codul de procedură civilă, de către un magistrat, conform prevederilor legale.
Curtea acordă cuvântul părților asupra admisibilității contestației în anulare formulată împotriva deciziei civile nr.1961 din 08.11.2012.
Contestatorul apreciază că prezenta contestație în anulare este admisibilă deoarece au fost încălcate drepturile procedurale de către un magistrat, având în vedere că a pronunțat decizia în recurs și nu avea dreptul să soluționeze o cale extraordinară de atac; în aceste condiții, hotărârea pronunțată de domnul judecător este lovită de nulitate.
De asemenea, arată că a fost încălcată legea și Codul Deontologic, deoarece potrivit dispozițiilor art.24 din Codul de procedură civilă, domnul judecător cunoscând că s-a pronunțat în recurs, nu avea dreptul să se pronunțe și pe cererea de revizuire.
Curtea aduce la cunoștință părților faptul că, la termenul de azi este analizată contestație în anulare este sub aspectul îndeplinirii cerințelor de admisibilitate.
Contestatorul apreciază că, prezenta contestație în anulare este admisibilă, fiind declarată în termenul prevăzut de art.317-318 din Codul de procedură civilă.
Intimatul R. P. depune la dosar concluzii scrise și solicită respingerea contestației în anulare formulată împotriva deciziei civile nr.1961 din 08.11.2012, ca inadmisibilă.
Menționează că domnul I. G. V. C. este de rea credință și poartă P. P. și al Protecției Sociale în procese interminabile, făcând abuz de dreptul la justiție.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea contestației în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 1961 din 08.11.2012, ca inadmisibilă, având în vedere că se invocă un motiv aparent de contestație în anulare, respectiv, incompatibilitatea unui magistrat; acest motiv nu se încadrează în cazurile prevăzute expres de lege ca motiv de contestație în anulare.
Acest motiv nu este întemeiat și prin prisma faptului că revizuirea este o cale de atac de retractare putând fi soluționată chiar de instanța care a pronunțat decizia supusă revizuirii.
Cu privire la contestația în anulare asupra deciziei civile nr. 1275 din 11.07.2012, pronunțată în recurs, se invocă tardivitatea acesteia față de dispozițiile art.319 alin.2 teza a II a din Codul de procedură civilă, conform cărora împotriva hotărârii irevocabile susceptibile de executare silită contestația în anulare se introduce în termen de 15 zile de la data la care partea a luat la cunoștință.
Apreciază că acest termen a fost depășit, având în vedere că prezentul contestator a luat la cunoștință de decizia pronunțată în recurs la data la care a formulat cererea de revizuire soluționată la data de 08.11.2012; or, așa cum rezultă din rezoluția de primire a contestației în anulare aceasta a fost introdusă la data de 20.03.2013.
Față de acest aspect, apreciază că prezenta contestație în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 1961 din 08.11.2012 este inadmisibilă, iar contestația în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 1275 din 11.07.2012, pronunțată în recurs este tardiv formulată.
La întrebarea instanței, contestatorul I. G. V. C. arată că a formulat contestație în anulare și împotriva deciziei civile nr. 1275 din 11.07.2012 pronunțată în recurs.
Curtea acordă cuvântul asupra excepției tardivității contestației în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 1275 din 11.07.2012.
Contestatorul apreciază că prezenta contestație în anulare a fost declarată în termenul prevăzut de art.317-318 din Codul de procedură civilă, având în vedere că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de recurs, în cauză este incident termenul de 1 an de zile de la data pronunțării hotărârii atacate.
Apreciază că mai este în termen să formuleze încă o contestație în anulare, însă sub alte motive.
Intimatul R. P. solicită respingerea excepției de tardivitate a contestației în anulare formulată împotriva deciziei civile nr. 1275 din 11.07.2012, considerând că aceasta a fost declarată în termenul prevăzut de lege de la data pronunțării hotărârii.
Curtea reține dosarul în pronunțare asupra excepțiilor invocate.
CURTEA
Asupra contestațiilor în anulare de față:
Prin cererea formulată la data de 20.03.2013, petiționarul I. G. V. C. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr.1961/08.11.2012 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie în dosarul nr._, decizie care nu i-a fost comunicată potrivit dispozițiilor art.264 din Codul de procedură civilă.
S-a susținut în motivarea contestației în anulare că soluția de respingere a cererii de revizuire este ilegală prin raportare la prevederile art.7 din Protocolul nr.6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, art.24 și art.25 din codul de procedură civilă și art.264 din Codul de procedură civilă.
Soluția atacată prin contestația în anulare de față este apreciată ca fiind nelegală deoarece a fost pronunțată de către un complet de judecată incompatibil întrucât s-a pronunțat și în dosarul de recurs în care a fost pronunțată decizia civilă nr.1275/11.07.2012.
În drept, contestația în anulare s-a întemeiat pe dispozițiile art.317 alin.2 teza I și II cât și pe dispozițiile art.318 din Codul de procedură civilă.
La termenul de judecată de la 08.04.2013, contestatorul arată că înțelege să extindă motivele contestației în anulare și asupra deciziei civile nr.1275/11.07.2012 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie în dosarul nr._/3/2011 în contradictoriu cu aceeași intimați, respectiv P. P. și al Protecției Sociale, C. A. și R. P..
Asupra contestațiilor în anulare pendinte, examinând prioritar, în temeiul dispozițiilor art.137 din Codul de procedură civilă excepțiile invocate din oficiu de instanță la termenul de judecată de la 27.05.2013, Curtea a apreciat că acestea sunt întemeiate pentru considerentele care succed.
Prin decizia civilă nr.1961/08.11.2012, a fost respinsă ca neîntemeiată excepția tardivității cererii de revizuire și ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuientul I. G. V. C. împotriva deciziei civile nr.1275/11.07.2012 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie în dosarul cu nr._/3/2011.
Potrivit cu dispozițiile art.317 – 318 din Codul de procedură civilă, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, numai pentru motivele arătate la pct.1 și 2 al art.317 și numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului: când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii; când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență; când aceste motive au fost invocate și prin cererea de recurs însă instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond; când instanța respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
În condițiile reglementate prin dispoziția art.318 din Codul de procedură civilă, hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.
Or, nici unul din motivele învederate de contestator în expunerea motivării în fapt a cererii sale nu se circumscriu ipotezelor avute în vedere de normele legale la care am făcut referire în cele ce preced, iar în contextul în care contestația în anulare este o cale extraordinară de retractare, exercițiul acesteia nu se poate realiza decât în cazurile și condițiile expres și limitativ prevăzute de lege. Prin urmare, promovarea unei căi de atac extraordinare pentru alte motive decât cele reglementate prin dispoziția art.317 și art.318 din Codul de procedură civilă este inadmisibilă.
În privința contestației în anulare ce a fost promovată împotriva deciziei civile nr.1275/11.07.2012 în dosarul nr._/3/2011 al aceleiași instanțe, Curtea a reținut că aceasta a fost formulată cu nerespectarea dispoziției art.319 din Codul de procedură civilă.
Potrivit alin.2 al textului de lege menționat, împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită (iar decizia contestată se regăsește în această ipoteză întrucât prin aceasta a fost admisă contestația recurentului împotriva sentinței civile nr.32/2011 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul cu același număr și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la același tribunal) contestația poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.
În aplicarea efectivă a principiului echipolenței, Curtea constată că, întrucât hotărârile pronunțate în recurs nu se comunică părților litigante, contestatorul a luat cunoștință de cuprinsul acestei hotărâri cel mai târziu la data de 22.08.2012 astfel că formularea contestației în anulare la data de 08.04.2013 s-a realizat cu depășirea termenului imperativ prevăzut de dispoziția art.319 din Codul de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul I. G. V. C. împotriva deciziei civile nr.1961/08.11.2012 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații P. P. ȘI AL PROTECȚIEI SOCIALE PRIN PREȘEDINTE N. P., P. P. ȘI AL PROTECȚIEI SOCIALE PRIN PREȘEDINTE I. G. V. C., R. P..
Respinge contestația în anulare formulată împotriva deciziei civile nr.1275 din 11.07.2012 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, în dosarul nr._/3/2011, în contradictoriu cu intimații P. P. ȘI AL PROTECȚIEI SOCIALE PRIN PREȘEDINTE N. P., C. A. și R. P., ca fiind tardiv formulată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 27.05.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
DOINIȚA M. C. G. M. H.
GREFIER
LUCREȚIA C.
Red. D.M.
Tehnored. C.S.
Ex.2/05.06.2013
| ← Pretenţii. Decizia nr. 604/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Succesiune. Decizia nr. 942/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
