Pretenţii. Decizia nr. 41/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 41/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-01-2013 în dosarul nr. 9264/3/2011
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.41R
Ședința publică de la 11 ianuarie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - AGLAIA VĂLAN
JUDECĂTOR - R. P.
JUDECĂTOR - A. P.
GREFIER - G.-M. V.
***********
Pe rol soluționarea recursului civil formulat de recurentul-reclamant T. D. împotriva sentinței civile nr.444/28.02.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, având ca obiect „pretenții – despăgubiri Legea nr.221/2009”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul-reclamant personal, lipsind intimatul-pârât.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Recurentul-reclamant T. D. se legitimează cu CI . nr._ eliberată la 12.05.2004 de Secția 8.
Declară că își însușește cererea de chemare în judecată, pe care o semnează în fața instanței, în condițiile art.133 alin.2 C.pr.civ.
Solicită admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare.
CURTEA
Pe rolul Tribunalului București Secția a V-a civilă, s-a înregistrat cererea reclamantului T. D. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice,având ca obiect Legea 221/2009, acesta solicitând despăgubiri de la 250.000 Euro, cu titlu de daune morale, susținând că în perioada 1951 - 1955, împreună cu familia sa au fost dislocați conform Deciziei MAI nr. 200/1951 și internati7strămutați la muncă în localitatea Urleasca - Măzăreni din jud. B., unde au fost supuși la muncă forțată.
Reclamantul a fost citat cu mențiunea de a semna cererea de chemare în judecată, conform dispozițiilor art. 112 C. pr. civilă, obligație pe care nu a îndeplinit-o.
Conform art. 112 C. pr. civilă, „cererea de chemare în judecată va cuprinde: 1. numele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal și contul bancar. Dacă reclamantul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul; 2. numele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia și sediul profesional; 3. obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când prețuirea este cu putință; 4. arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea; 5. arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin înscrisuri, se vor alătura la cerere atâtea copii câți pârâți sunt, mai mult câte o copie de pe fiecare înscris, pentru instanță; copiile vor fi certificate de reclamant că sunt la fel cu originalul. Se va putea depune și numai o parte dintr-un înscris privitor la pricină, rămânând ca instanța să dispună, la nevoie, înfățișarea înscrisului în întregime. Dacă înscrisurile sunt scrise în limbă străină sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte. Când reclamantul voiește să-și dovedească cererea sau vreunul din capetele cererii sale, prin interogatoriul pârâtului, va cere înfățișarea în persoană a acestuia. Când se va cere dovada cu martori, se va arăta numele și locuința martorilor; 6. semnătura”.
Potrivit art. 133 alin. 1 C. pr. civilă, „cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă”.
În cazul în speță, se constată că cererea reclamantului nu cuprinde semnătura reclamantului, iar sancțiunea este constatarea nulității cererii, astfel că se va constata nulitatea cererii.
Prin sentința civilă nr. 444/28.02.2012 Tribunalul București Secția a V a Civilă a declarat nulă cererea formulată de reclamantul T. D., în contradictoriu cu S. R. reprezentat prin Ministerul Finanțelor.
Reclamantul T. D. a declarat recurs întemeiat pe motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă având în vedere că a sesizat instanța de judecată în temeiul Decretului Lege nr. 118/1990 modificat ulterior, scopul actului normativ fiind cel reparator, relativ la persoanele care au avut de suferit de pe urma regimului comunist din România.
Este evocat de către recurentul reclamant, art. 1 alin. 2 lit. a din Decretul Lege nr. 118/1990, precum și Ordonanța nr. 105/1999, iar actele depuse la instanța de fond demonstrează - susține recurentul reclamant,,condamnarea sa și a familiei sale cu caracter politic prin măsurile abuzive luate de regimul comunist, totalitar.
În final, se solicită anularea sentinței și acordarea drepturilor ce i se cuvin începând cu data sesizării instanței de fond.
Nu s-au depus înscrisuri în recurs, iar intimatul nu a formulat întâmpinare.
Recursul va fi admis pentru cele ce urmează.
Prin acțiunea dedusă judecății la 07.02.2011, reclamantul P. D. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, acesta să fie obligat la plata sumei de 250.000 euro (50.000 euro pentru fiecare an de deportare) reprezentând acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit, conform art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009, întrucât familia sa formată din părinți și frați a fost dislocată din .. T. în .. B. în baza Deciziei MAI nr. 200/1951.
La prim termen acordat în cauză – 28.02.2012, instanța a invocat din oficiu excepția nulității cererii, întrucât reclamantul nu a semnat cererea de chemare în judecată, și ca atare prin sentința civilă nr. 444/28.02.2012 cererea a fost anulată în baza art. 133 alin. 1 c.pr.civ.
Soluția este nelegală urmând a fi reformată prin admiterea recursului, desființarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere prevederile art. 114 alin. 1-4 c.pr.civ, potrivit cărora, la primirea cererii de chemare în judecată, președintele sau judecătorul care îl înlocuiește va verifica întrunirea cerințelor legale, urmând ca în situația completării sau modificării cererii, potrivit art. 112 alin. 2 și art. 113 C.pr.civ, reclamantului s i se facă cunoscute aceste împrejurări și doar în ipoteza în care aceste obligații nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. 2, suspendarea judecății se pronunță prin încheiere potrivit dispozițiilor art. 339 C.pr.civ.
Din actele dosarului rezultă că de la data sesizării instanței până la primul termen de judecată nu s-a dispus vreo măsură în sensul celor prevăzute de art. 114 alin. 1-4 C.pr.civ și în consecință,reclamantul nu a fost încunoștințat să se prezinte în instanță pentru a complini lipsa semnăturii.
Aceste dispoziții nu au fost respectate de către instanța de fond, astfel că în mod greșit, cererea a fost anulată în temeiul art. 133 alin. 1 C.pr.civ și potrivit art. 304 pct. 9 c.pr.civ și art. 312 alin. 1 c.pr.civ, recursul va fi admis, iar sentința de fond casată cu trimiterea cauzei spre rejudecare, aceleiași instanțe – Tribunalul București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul-reclamant T. D. împotriva sentinței civile nr.444/28.02.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Casează sentința civilă recurată.
Trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță – Tribunalul București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A. V. R. P. A. P.
GREFIER
G.-M. V.
Red. .. MȘ/GC 2 ex.
31.01.2013
Jud. fond S. V.
| ← Servitute. Decizia nr. 15/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretenţii. Decizia nr. 759/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
