Validare poprire. Decizia nr. 365/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 365/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-02-2013 în dosarul nr. 9751/2/2012
DOSAR NR._
(2901/2012)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.365
Ședința publică de la 27.02.2013
Curtea constituită din:
P. - I. A. H. P.
JUDECATOR - E. V.
JUDECĂTOR - A. D. T.
GREFIER - Ș. P.
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarea R. B.A., împotriva deciziei civile nr.2301/18.12.2012, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a III-a Civilă, în dosarul nr._/3/2011, în contradictoriu cu intimații R. B. și S. R. DE INFORMAȚII – UNITATEA MILITARĂ 0929.
P. are ca obiect – validare poprire.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu se prezintă contestatoarea R. B.A., intimații R. B. și S. R. DE INFORMAȚII – UNITATEA MILITARĂ 0929.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează împrejurarea că intimatul R. B. a solicitat prin întâmpinarea depusă la dosar aplicarea dispozițiilor art.242 al.2 din codul de procedură civilă privind judecata în lipsă.
Se mai învederează și faptul că intimatul R. B. a depus la dosar, prin serviciul registratură al instanței, la data de 12.02.2013, întâmpinare, care a fost comunicată părților adverse.
Curtea constată că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat și, având în vedere că intimatul R. B. a solicitat prin întâmpinare aplicarea dispozițiilor art.242 alin. 2 Cod procedură civilă privind judecata în lipsă, constată dosarul în stare de judecată și reține pricina spre soluționare.
CURTEA,
Deliberând asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:
Prin încheierea pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr._/3/2011, la data de 20.09.2012, a fost dispusă suspendarea judecării cauzei având ca obiect reconstituire dosar nr._/3/2011 - privitor la cererea de revizuire împotriva sentinței civile nr.1698/10.02.2011 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr._/300/2009 – în temeiul dispozițiilor art.242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, pentru lipsa părților.
Împotriva acestei încheieri, la 25.09.2012 (data poștei) a declarat recurs recurenta R. B. A..
Prin decizia civilă nr.2301/18.12.2012, Curtea de Apel București – Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie a respins recursul formulat împotriva încheierii din 20.09.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în dosarul nr._/3/2011.
Pentru a pronunța această decizie, Curtea a reținut că recurenta s-a plâns prin recursul declarat față de pronunțarea de către prima instanță la termenul de judecată din 20.09.2011 a unei soluții de perimare a dosarului nr._/3/2001, având ca obiect revizuire – fond validare poprire a sentinței civile nr.1698/10.02.2011 a Judecătoriei sectorului 2 București dată în dosarul nr._/300/2009, formulând o sesie de critici care, în opinia părții, se opuneau aplicării sancțiunii perimării. Curtea a constatat că singurul act de procedură îndeplinit de către Tribunalul București la termenul de judecată din 20.09.2012 a constat în pronunțarea unei încheieri de suspendare a judecării cauzei în temeiul dispozițiilor art.242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă pentru lipsa părților.
De asemenea, Curtea a mai constatat, contrar celor afirmate de recurentă în motivarea recursului său, că obiectul de cercetare al instanței ce a pronunțat această încheiere în dosarul nr._/3/2011 îl constituie reconstituirea dosarului originar având același număr de ordine și ca obiect revizuirea sentinței civile nr.1698/10.02.2011 dată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr._/300/2009.
Prin urmare, instanța de recurs a apreciat că există o distanță între actul de procedură îndeplinit de Tribunalul București la termenul de judecată din 20.09.2011, respectiv o încheiere de suspendare a judecății pentru lipsa părților, și actul de procedură criticat prin recursul declarat, respectiv o hotărâre de constatare a perimării unei cereri de revizuire, posibil cea care a făcut obiectul dosarului originar nr._/3/2011, aflat în prezent în procedura de reconstituire pentru motivul dispariției sale, potrivit notelor grefierilor din dosarul de fond.
Constatând că actul de procedură emis de Tribunalul București la termenul de judecată din 20.09.2012 nu constituie o hotărâre de constatare a perimării, Curtea a apreciat că nu poate găsi întemeiate nici susținerile și criticile recurentei îndreptate împotriva acestuia, partea fiind probabil aflată într-o eroare asupra actelor de procedură îndeplinite în acest dosar de către Tribunalul București.
Separat de aceasta, apreciind în condițiile art.3041 Cod procedură civilă asupra legalității încheierii pronunțate de Tribunalul București la termenul de judecată din 20.09.2012, în dosarul nr._/3/2011, față de generalitatea aplicării prevederilor art.242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă oricărei proceduri judiciare în curs, așadar inclusiv a uneia de reconstituire a dosarului în condițiile art.583-585 Cod procedură civilă, și față de lipsa părților la termenul pentru care ele au fost citate, Curtea a respins ca nefondat recursul declarat.
La data de 28.12.2012 recurenta R. B.A. a înregistrat pe rolul Curții de Apel București – Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie o contestație în anulare împotriva hotărârii pronunțate de C.A.B. – Secția a III-a Civilă la data de 18.12.2012 (deci împotriva deciziei nr.2301/2012), solicitând admiterea contestației în anulare și, în consecință, anularea hotărârii contestate.
În motivarea contestației în anulare, contestatoarea a arătat că dezlegarea dată pricinii este rezultatul greșelii materiale privind obiectul cauzei, care nu este „recurs – validare poprire”, cum greșit a fost dezlegată pricina, ci, obiectul prezentei cauze este recurs împotriva încheierii – suspendare civilă din 20.09.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în cauza privind procedura de reconstituire a dosarului nr._/3/2011, dispusă din oficiu de această instanță.
Mai susține contestatoarea și faptul că la data de 18.12.2012, Curtea de Apel București – Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie a pronunțat o hotărâre prin care a decis respingerea recursului ca nefondat, în cauza având ca obiect „recurs – validare poprire”.
Or, această hotărâre a fost dată de judecătorii Curții de Apel București – Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență, deoarece, numai tribunalul este instanța competentă, conform art.2 pct.3 C.proc.civ., să judece recursurile împotriva hotărârilor în cauzele având ca obiect validare poprire pentru plata pensiei de întreținere, date, în primă instanță, de către judecătorii, ca instanțe de executare a sentințelor prin care acestea soluționează cererile făcute de descendenți pentru pensie de întreținere, în conformitate cu art.10 pct.7 C.proc.civ.
Prin urmare, contestatoarea contestă hotărârea din 18.12.2012 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie pe motivul contestației în anulare privind încălcarea de către judecători a dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
Potrivit dispozițiilor art.317 – 318 C.proc.civ., Curtea va găsi nefondată contestația în anulare pentru următoarele considerente:
Prin primul motiv al contestației în anulare, contestatoarea invocă eroarea materială săvârșită de instanța de recurs privind obiectul cauzei, respectiv a cererii de recurs.
Verificând susținerile contestatoarei, Curtea nu va primi motivul de contestație în anulare.
Prin cererea de recurs înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie la data de 8.10.2012 recurenta R. A. a atacat încheierea din data de 20.09.2012 a Tribunalului București – Secția a III-a Civilă pronunțată în dosarul nr._/3/2011 prin care s-a suspendat judecarea cauzei (reconstituire dosar) pentru lipsa nejustificată a părților.
Voința juridică a recurentei, în sensul că a înțeles să atace cu recurs încheierea din data de 20.09.2012 este fără echivoc și rezultă atât din cererea de recurs, cât și din contestația în anulare formulată de aceasta.
Curtea constată că Tribunalul București a analizat prin decizia nr.2301/18.12.2012 legalitatea încheierii din data de 20.09.2012, respectiv incidența în cauză a dispozițiilor art.242 pct.2 C.proc.civ., reținând în mod expres în considerentele deciziei pronunțate că obiectul cauzei îl reprezintă suspendarea procedurii reconstituirii dosarului originar având același număr de ordine ca și dosarul de revizuire a sentinței civile nr.1698/10.02.2011 dată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr._/300/2009.
Ca atare, ceea ce s-a analizat de către instanța de recurs nu este „recurs la validare poprire”, cum susține contestatoarea în motivele contestației în anulare, ci recurs împotriva încheierii de suspendare din 20.09.2012 pronunțată de Tribunalul București în dosarul având ca obiect procedura de reconstituire a dosarului nr._/3/2011, așa cum a dorit și recurenta.
Nici cel de-al doilea motiv al contestației în anulare nu este fondat, întrucât competența materială a soluționării recursului îndreptat împotriva încheierii din 20.09.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă aparține Curții de Apel București, potrivit dispozițiilor imperative ale art.3 pct.3 C.proc.civ.
Încheierea din data de 20.09.2012 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/3/2011 se poate ataca potrivit legii cu recurs, fapt necontestat de către contestatoare, iar instanța superioară în grad, competentă a soluționa recursul, este Curtea de Apel București.
În consecință, față de aceste considerente, Curtea va respinge ca nefondată contestația în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatoarea R. B.A. împotriva deciziei civile nr.2301/18.12.2012 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, în dosarul nr._/3/2011, în contradictoriu cu intimații R. B. și S. R. DE INFORMAȚII – UNITATEA MILITARĂ 0929.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27.02.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
I. A. H. E. V. A. D. T.
P.
GREFIER
Ș. P.
Red.I.A.H.P.
Tehnored.B.I.
2 ex/14.06.2013
--------------------------------------------------
C.A.B.- Secția a III-a – S.G.P.
- M.V.
- L.D.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 86/2013. Curtea de Apel... | Cereri. Decizia nr. 1516/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
