Cereri. Decizia nr. 1788/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1788/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-11-2014 în dosarul nr. 10465/3/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.1788R
Ședința publică de la 21 noiembrie 2014
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - PAVEL FILIP
JUDECĂTOR - A. V.
JUDECĂTOR - R. P.
GREFIER - G.-M. V.
**************
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta-pârâtă-reclamantă O. D.-C. împotriva încheierii din data de 24.10.2013 și a deciziei civile nr.1088A/09.11.2013 pronunțate de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-reclamanți-pârâți Șofîlcă G., Șofîlcă R. și Șofîlcă V., cauza având ca obiect „alte cereri, încheiere art.673 ind.1 alin.3 C.pr.civ.”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimații-reclamanți-pârâți reprezentați de avocat M. D., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind recurenta-pârâtă-reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, care invederează faptul că recurenta-pârâtă-reclamantă a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 9,5 lei și timbru judiciar 0,15 lei. Intimata-reclamantă-pârâtă a depus întâmpinare, prin serviciul registratură.
Apărătorul intimaților-reclamanți-pârâți invederează că nu are cereri prealabile judecății.
Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul intimaților-reclamanți-pârâți solicită respingerea recursului ca neîntemeiat, conform motivelor invocate în întâmpinare. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin încheierea din 18.05.2012 pronunțată în dosarul nr.17556A/301/2009 al Judecătoriei Sectorului 3 București s-a dispus vânzarea bunului prin executor judecătoresc.
Pentru a dispune în acest sens s-a reținut de către instanța de fond că vânzarea prin buna învoială nu s-a realizat în termenul de 6 luni, acordat de către instanță, în baza art.67311 alin.3 Cod procedură civilă, motiv pentru care a dispus vânzarea bunului prin executor judecătoresc.
Împotriva încheierii a formulat apel pârâta O. D. – C..
Prin decizia civilă nr.1088 A din 07.11.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului București Secția a IV a Civilă apelul a fost respins ca nefondat.
Pentru a dispune în acest sens analizând încheierea apelata prin prisma motivelor de apel invocate, tribunalul a constatat caracterul nefondat al apelului, pe care in temeiul dispozitiilor art 296 c.p.civ. urmeaza sa îl respinga, pentru urmatoarele considerente.
Prin Incheierea apelata, instanta de fond a dispus vanzarea bunului imobil prin executor judecatoresc, avand in vedere ca vanzarea prin buna învoiala nu s-a realizat in termeul de 6 luni acordat in acest scop.
Incheierea instantei de fond este temeinica si legala fiind fundamentata pe dispozitiile art 673 alin 3 c.p.civ avand în vedere situatia de fapt corect retinuta.
Astfel, prin încheierea din 20.08.2009, pronunțată de instanța de judecată în dosarul nr. 17._, cauză disjunsă din dosarul de partaj succesoral nr._/301/2006, s-a dispus vânzarea imobilului prin bună învoială acodand termen la data de 16.02.2010 pentru ca părțile să prezinte dovada vânzării.
Prin Incheierea de la termenul din 19.02.2010 a fost admisa cererea de suspendare formulata de parti iar cauza a fost suspendată în temeiul art. 244 alin. 1 pct. 1 C.proc.civ., până la soluționarea în mod irevocabil a cererilor de reexaminare formulate de ambele părți împotriva încheierii de stabilire a timbrajului pentru eliberarea de copii legalizate de pe sentința civilă nr. 9267/20.08.2009, pronunțată de aceeași instanță în dosarul de partaj succesoral nr._/301/2006, adică hotărârea de expedient.
Cauza a fost ulterior repusa pe rol acordandu-se un nou termen de judecată, la data de 14.10.2011, pentru ca părțile să depună la dosar dovada vânzării prin bună învoială a imobilului. Un nou termen a fost acordat la cererea partilor, pentru data de 09.03.2012, iar la termenul din 18.05.2012 instanța a luat măsura vânzării prin executor judecătoresc a acestui imobil, constatandu-se imposibilitatea vanzarii prin buna învoiala.
Potrivit dispozitiilor art. 673/11 alin. 3 C.proc.civ., în cazul în care vânzarea prin bună învoială nu se realizeaza în termenul prevazut la alin 2, -termen ce nu poate fi mai mare de 6 luni-, prin încheiere va dispune, ca vânzarea să se facă prin executor judecătoresc.
De mentionat este faptul ca, în cauza oricum termenul de 6 luni prevazut pentru vanzarea imobilului prin buna învoiala fusese depasit cu mult, avand în vedere succesiunea actelor procesuale mai sus descrise.
Dispozitia primei instante respecta asadar prevederile legale in materie, dar mai mult tine cont de situatia de fapt relevata in speta de conduita procesuala a partilor, care desi au avut la dispozitie mai mult decat termenul imperativ de 6 luni pentru efectuarea vanzarii imobilului, nu au procedat în consecinta.
Ceea ce trebuie subliniat este faptul ca în fața primei instante, apelanta prin avocat a confirmat expres prin cererea scrisă la termenul de judecată din 19.10.2012, acordul sau cu privire la masura dispusa, avand în vedere ca a solicitat acordarea mandatului către Biroului executorului judecătoresc S. S..
Nu pot fi retinute criticile apelantei cu privire la pretinsa sa prejudiciere adusa prin vanzarea la licitatie publica, avand in vedere ca imobilul, astfel cum sustin corect si intimatii nu face obiectul unei executari silite, iar partile se pot înțelege oricând cu privire la prețul scoaterii la vânzare prin licitație al imobilului, inclusiv pot, prin intermediul executorului judecătoresc, cere efectuarea unei expertize imobiliare evaluatorii, nefiind ținute de valoarea atribuită imobilului prin hotărârea de expedient, pronunțată în dosarul de partaj succesoral nr._/301/2006.
In mod asemanator, tribunalul a apreciat ca motivele de apel vizand neplata de catre intimati a taxelor de concesiune aferente terenului, nu au relevanta asupra solutiei pronuntate de instanta prin raportare la dispozitiile art 673/11 c.p.civ.
Avand în vedere aceste considerente, tribunalul va respinge apelul ca nefondat.
In ceea ce priveste cererea intimatilor reclamanti parati privind obligarea apelantei parate reclamante la plata unor despagubiri în cuantum de 10.000 lei pentru formularea cu rea credinta, de doua ori a cererii de recuzare a presedintelui completului de judecata in cauza si pentru intarzierea judecarii cauzei, tribunalul o va respinge ca neîntemeiata, pentru urmatoarele considerente.
Pentru justificarea pretentiilor în suma de 10.000 lei, intimatii parati reclamanti trebuiau sa dovedeasca în conditiile raspunderii civile delictuale, îndeplinirea cumulativa a acestor conditii, respectiv fapta ilicita a apelantei, prejudiciu, vinovatie si legatura de cauzalitate, neîndeplinirea oricareia dintre acestea conducand la respingerea cererii.
Împotriva deciziei a formulat recurs pârâta O. D. C..
În motivarea cererii de recurs, întemeiată pe art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă, în sinteză, s-au susținut următoarele critici:
Printr-un prim motiv s-a susținut că instanța de apel nu a avut în vedere aspectele arătate în cererea de apel referitoare la următoarele fapte: intimații care sunt frați nu a vrut să achite redevența către Primăria Municipiului București, imobilul a fost vandalizat în cursul anului 2012 de „oamenii străzii” în aceste condiții o eventuală vânzare la licitație ar fi în dezavantajul recurentei, dacă s-ar vinde acum imobilul prețul va fi mult inferior, s-a schimbat cu mult situația de la momentul încheierii tranzacției, după pronunțarea hotărârii de partaj a fost introdusă taxa judiciară de 3% din valoare.
Recurenta arată că instanța de apel s-a referit doar la faptul că prețul imobilului se va stabili prin acordul părților sau expertiza, care poate fi mai mic decât prețul din expertiza efectuată în dosar ignorând că voința părților la partaj a fost exprimată într-un anumit context economic și într-o altă stare a imobilului.
Printr-un al doilea motiv s-a susținut că instanța a ignorat aplicarea dispozițiilor capitolului IV din codul de procedură civilă atunci când a menționat doar că vânzarea imobilului nu înseamnă executare silită, deși dispozițiile care reglementează vânzarea imobilului se aplică în completarea art.67311 și 67312.
Se mai arată că instanța a ignorat voința recurentei de a se amâna vânzarea la licitație, până când situația imobilului va deveni clară, și se vor achita sumele restante și se vor lua măsurile de conservare a reparării a imobilului.
Recurenta arată că în aceste condiții nu exista voința tuturor coproprietarilor la vânzarea imobilului.
Recursul este nefondat pentru următoarele argumente:
În ce privește primul motiv de recurs, astfel cum a fost formulat și dezvoltat și care se pretinde că se încadrează în art.304 pct.7 Cod procedură civilă, critica este nefondată, pentru că decizia recurată este motivată și pentru că criticile recurentei apelante cu privire la pretinsele prejudicii nu au fost reținute în condițiile în care se poate face o nouă expertiză pentru stabilirea valorii actuale a imobilului la fel a fost înlăturate criticile privind neplata taxelor de concesiune pentru că nu au relevanța asupra soluției pronunțate de către instanță.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs astfel cum a fost formulat și dezvoltat critica este nefondată pentru că dispozițiile art.67311 Cod procedură civilă – 1865 nu cer consimțământul tuturor părților la vânzarea imobilului ci doar faptul că nici unul dintre coproprietari nu cere atribuirea imobilului.
În consecință nu se poate reține vreo aplicare greșită a vreunui text de lege, motiv pentru care nefiind incidente și dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, în temeiul art.312 Cod procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta-pârâtă-reclamantă O. D.-C. împotriva încheierii din data de 24.10.2013 și a deciziei civile nr.1088A/09.11.2013 pronunțate de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-reclamanți-pârâți Șofîlcă G., Șofîlcă R. și Șofîlcă V..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 21 noiembrie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
P. F. A. V. R. P.
GREFIER
G. – M. V.
RED.PF
Tehnored.MȘ/ 2 ex.
27.11.2014
| ← Pretenţii. Decizia nr. 712/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Uzucapiune. Decizia nr. 741/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
