Cereri. Decizia nr. 49/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 49/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-01-2014 în dosarul nr. 6875/2/2013
Dosar nr._
(1961/2013)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.49
Ședința publică de la 16.01.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - MARI ILIE
JUDECĂTOR - M.-A. N.-G.
JUDECĂTOR - I. D.
GREFIER - M. C.
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul C. C., împotriva deciziei civile nr. 1593 din 15.10.2013, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a III a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, în dosarul nr._/3/2012 (1102/2013), în contradictoriu cu intimații P. F. A., S. D. C., C. (V.) V. și V. (L.) I..
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă contestatorul C. C. personal, lipsind intimații P. F. A., S. D. C., C. (V.) V. și V. (L.) I..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței atașarea dosarului de fond nr._/3/2012 (1102/2013), în care a fost pronunțată decizia civilă ce face obiectul prezentei cauze.
Se mai învederează instanței depunerea la dosar prin serviciul registratură al secției la data de 14.01.2014, a taxei judiciare de timbru în cuantumul dispus de instanță prin rezoluția de primire a dosarului, fiind aplicat și un timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
A fost legitimat contestatorul C. C., care prezintă C.I. . nr._, eliberată de SPCEP S4 biroul nr. 3 la data de 10.03.2006.
Contestatorul depune la dosarul cauzei două înscrisuri, constând într-o adresă ce emană de la Poliția Locală a Sectorului 4 București și o chitanță datată 17.12.2013, ce emană de la Societatea de Asigurare-Reasigurare ASTRA - SA.
Curtea primește la dosar cele două înscrisuri, urmând a se pronunța asupra utilității și concludenței acestor probe odată cu analiza fondului contestației în anulare.
Contestatorul arată că nu mai are cereri prealabile de formulat.
Curtea, având în vedere că nu sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor contestației în anulare.
Contestatorul solicită admiterea contestației în anulare astfel cum a fost formulată și motivată.
CURTEA,
Deliberând asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:
Prin încheierea pronunțată la 1.03.2012 în camera de consiliu, Judecătoria Sectorului 4 București a respins cererea de reexaminare formulată de reclamantul C. C. împotriva încheierii din 23.01.2012, prin care a fost respinsă cererea sa de acordare a ajutorului public judiciar.
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut în esență că pensia reclamantului depășește limita maximă prevăzută de lege pentru acordarea ajutorului public judiciar.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs reclamantul, solicitând casarea și rejudecarea cererii de reexaminare, pentru greșita aplicare a legii.
Prin decizia civilă nr. 895R/04.04.2012 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins recursul, ca inadmisibil.
Pentru a decide astfel, instanța de recurs a reținut, asupra excepției de inadmisibilitate a cererii de recurs invocată din oficiu, că sunt incidente dispozițiile art. 15 alin. 1 din O.U.G. 51/2008.
Prin urmare, împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar partea nu are deschisă calea de atac a recursului, aceasta nefiind prevăzută de lege. Singura cale de atac și pe care acesta a exercitat-o este reexaminarea.
A mai reținut instanța că dispozițiile enunțate reprezintă norme de drept speciale și derogatorii de la norma generală, reprezentată de art. 299 alin. 1 Cod procedură civilă, care nu are aplicabilitate în speță.
Împotriva acestei decizii, la data de 04.04.2014 reclamantul C. C. a formulat contestație în anulare, care a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă sub nr._/3/2012.
Prin decizia civilă nr. 201R/24.01.2013, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a respins contestația în anulare ca inadmisibilă.
Pentru a decide astfel, instanța de recurs a reținut că niciunul dintre motivele expres și limitativ prevăzute de art. 317-318 Cod procedură civilă pentru exercitarea contestației în anulare nu a fost invocat de către contestator, acesta criticând aspecte ce țin de fondul raporturilor judiciare între părți, care nici nu au făcut obiectul căii de atac în care a fost pronunțată decizia civilă criticată în speță.
Împotriva acestei decizii, la data de 28.01.2013 a declarat recurs reclamantul C. C., care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie la data de 05.06.2013.
Prin decizia civilă nr. 1593/15.10.2013 Curtea de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-reclamant C. C. împotriva deciziei civile nr.201R/24.01.2013 pronunțate de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._/3/2012.
Pentru a statua astfel, instanța de recurs a reținut următoarele:
1. Căile de atac sunt mijloace sau remedii procesuale prin intermediul cărora se poate solicita anularea sau reformarea (totală sau parțială) a unei hotărâri judecătorești și în final remedierea erorilor săvârșite. Ele sunt indispensabile, în orice sistem procesual, pentru remedierea eventualelor greșeli de judecată sau de ordin procedural.
Principiul care reglementează această materie și a cărui aplicare este incontestabilă în orice sistem procedural este cel al legalității căilor de atac. În general, procedura civilă se caracterizează prin reguli precise și adesea imperative. Instituirea căilor de atac este o problemă de interes general și ea vizează determinarea mijloacelor procedurale ce pot fi exercitate pentru reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
În afara căilor de atac prevăzute de lege nu pot fi folosite alte mijloace procedurale în scopul de a obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Principiul enunțat decurge și din prevederile înscrise în art. 129 din Constituție. Acest text consacră dreptul părților și al Ministerului Public de a folosi căile de atac, dar adaugă că ele se pot exercita „în condițiile legii”.
2. În cauza de față, reclamantul a învestit instanța cu o cerere de ajutor public judiciar și ulterior cu o cerere de reexaminare îndreptată împotriva încheierii de respingere a solicitări inițiale.
Decizia civilă nr. 895 R/04.04.2012 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr._ - prin care a fost soluționat recursul îndreptat împotriva încheierii de respingere a cererii de reexaminare - este o hotărâre dată în recurs și irevocabilă în accepțiunea art. 377 alin. 2 pct. 4 Cod procedură civilă.
Subsecvent, în temeiul art. 320 alin. 3 Cod procedură civilă, care prevede că hotărârea dată în contestație este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată, se ajunge la concluzia că și decizia civilă nr. 201 R/24.01.2013 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._/3/2012 are același caracter și este deci tot o hotărâre dată în recurs și irevocabilă.
Potrivit art. 299 Cod procedură civilă, pot fi atacate cu recurs numai hotărârile definitive date fără drept de apel, cele date în apel, precum și hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, în condițiile prevăzute de lege.
Întrucât hotărârile date în recurs nu fac parte dintre cele enumerate de textul de lege citat, decizia civilă 201 R/24.01.2013 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă nu este supusă recursului.
Față de aceste considerente, reținând caracterul nepermis de lege al formulării unei asemenea căi de atac împotriva unei hotărâri pronunțate în cadrul soluționării unei contestații în anulare îndreptate împotriva unei decizii date în recurs, Curtea a respins recursul cu care a fost învestită ca inadmisibil.
Împotriva acestei decizii, la data de 17.10.2013 reclamantul C. C. a formulat contestație în anulare care a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie sub nr._ .
Contestatorul susține pe această cale că instanța de recurs nu a lecturat actele dosarului și nu a confruntat probele administrate în cauză, ignorând că acesta este proprietarul legal al imobilului. Solicită contestatorul anularea contractelor de vânzare-cumpărare false și a actelor de cadastru privind imobilul respectiv și evacuarea de urgentă a celei care ocupă spațiul locativ.
Reiterează contestatorul calitatea sa de proprietar al imobilului și solicită tragerea la răspundere penală a tuturor funcționarilor, inclusiv a judecătorilor care nu au înțeles să îi respecte dreptul său asupra imobilului, invocând totodată litigiile cu Statul Român care ar fi pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului.
Cererea nu a fost întemeiată în drept.
Nu s-a formulat întâmpinare.
Contestatorul a depus la dosar înscrisuri.
La dosarul prezentei cauze s-a atașat dosarul de recurs nr._/3/2012 al Curții de Apel București Secția a III-a Civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Examinând decizia contestată și actele dosarului în raport de criticile formulate de contestator și de prevederile art. 317-318 C.proc.civ., Curtea constată următoarele:
In conformitate cu dispozițiile art. 317-318 C.proc.civ. se poate exercita contestația în anulare numai în situația motivelor expres și limitativ prevăzute de aceste prevederi legale – această cale de atac având un caracter extraordinar și permițând anularea unei hotărâri irevocabile numai pentru cauze strict determinate de lege.
Curtea constată că articolul 317 alin.1 C.proc.civ. prevede două motive de contestație în anulare: când procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit legii și, respectiv, hotărârea contestată să fi fost dată cu încălcarea normelor de ordine publică privitoare la competență.
Curtea reține că prin prezenta cale de atac contestatorul nu invocă niciuna dintre cele două situații în privința deciziei instanței de recurs contestate.
Se constată însă că nici dispozițiile art. 318 alin.1 C.proc.civ. nu sunt incidente în speță, acest text legal având în vedere erori materiale evidente, privind aspecte formale ale modului în care s-a judecat recursul în cauză – pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului litigiului dedus judecății ori reaprecierea probelor administrate în fața instanțelor – sau, după caz, omisiunea cercetării unuia dintre motivele de casare invocate prin recurs.
Or, contestatorul nu invocă existența unei erori materiale și nu indică vreun motiv de modificare sau casare necercetat în recurs, invocând însă necesitatea unei reaprecieri a probelor administrate în cauză, indicând în fapt prin prezenta cerere o pretinsă eroare de judecată, întrucât nu s-ar fi avut în vedere în cauză dreptul său de proprietate, motiv ce nu poate fi primit în raport de caracterul extraordinar al acestei căi de atac.
Curtea are în vedere, în același sens, că legiuitorul nu a urmărit prin reglementarea acestei căi de atac să deschidă părților calea recursului la recurs, sub motivul că s-a stabilit greșit situația de fapt sau că s-a aplicat greșit legea.
În sensul celor arătate mai sus, Curtea reține că, în cauza S. Taub împotriva României (hotărârea din 12 octombrie 2006), Curtea de la Strasbourg, în referire la contestația în anulare a decis că: „Supervizarea nu trebuie să devină un apel deghizat, iar simplul fapt că ar putea exista două puncte de vedere diferite asupra subiectului nu reprezintă un motiv suficient pentru a rejudeca o cauză. Nu se poate deroga de la acest principiu decât atunci când o cer motive substanțiale și imperioase", în același sens fiind și: Riabykn împotriva Rusiei, Hotărârea nr._/1999, Mașiniexportimport Industrial Group SA împotriva României, Hotărârea din 1 martie 2006; B. împotriva României, Hotărârea din 12 octombrie 2006.
În consecință, în baza art. 317-318 Cod procedură civilă, nefiind incidente situațiile vizate de aceste articole de drept, Curtea va respinge contestația în anulare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatorul C. C. împotriva deciziei civile nr.1593/15.10.2013 pronunțată de Curții de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie în dosar nr._/3/2012 în contradictoriu cu intimații P. F. A., S. D. C., C. (V.) V. și V. (L.) I..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.01.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. I. M.-A. N.-G. I. D.
GREFIER
M. C.
Red. M.A.N.G
Tehnored. C.S./M.
Ex.2/18.02.2014
C.A.B.Secția a III-a Civilă – I.S.
- C.G.
- G.S.
| ← Strămutare. Sentința nr. 3/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Rezoluţiune contract. Decizia nr. 379/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
