Pretenţii. Decizia nr. 443/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 443/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-02-2014 în dosarul nr. 1613/3/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.443R
Ședința publică de la 28 februarie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - AGLAIA VĂLAN
JUDECĂTOR - R. P.
JUDECĂTOR - F. C.
GREFIER - G.-M. V.
***********
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror B. A..
Pe rol soluționarea recursului formulat de recurenta-reclamantă E. M. împotriva sentinței civile nr.1296/19.06.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cauza având ca obiect „pretenții – despăgubiri Legea nr.221/2009”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Curtea, având în vedere că recurenta-reclamantă a solicitat prin motivele de recurs judecarea cauzei în lipsă, o reține spre soluționare.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate, ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la data de 17.01.2013 sub numărul_ la Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, reclamanta E. M. a chemat în judecată pe pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța acesta să fie obligat la plata de despăgubiri pentru prejudiciul material și moral produs tatălui său, Reger Michael, decedat în anul 1947.
În fapt, a arătat că la data de 13.01.1945, tatăl său, Reger Michael a fost deportat în Lagărul de muncă Lisisansc, localitatea Jenaceva – Dombas, Ucraina, unde, în anul 1947, a și decedat, prejudicierea sa materială șik morală fiind evidentă.
În drept, a invocat dispozițiile Legii nr. 221/2009, astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 62/2010.
Prin sentința civilă nr. 1297 din 19.06.2013, Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, a respins acțiunea ca tardivă.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, potrivit art. 5 alin. 1 din Legea nr. 221/2009, persoana care se consideră îndreptățită în sensul Legii nr. 221/1009 la măsuri reparatorii poate solicita despăgubirile prevăzute de legea specială în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a legii.
În speță, Legea nr. 221/2009 a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 396/11.06.2009, astfel că termenul de trei ani pentru solicitarea despăgubirilor prevăzute de această lege, s-a împlinit în luna iunie 2012.
În consecință, prezenta acțiune, depusă prin poștă la data de 10.01.2013, a depășit termenul de decădere de 3 ani, prevăzut de art. 5 alin.1 din Legea nr.221/2009.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta, care a arătat că greșit i-a fost respinsă acțiunea, căci aceasta nu a fost depusă în ianuarie 2013, ci la data de 28.02.2011, când s-a înregistrat și cererea de reconstituire a dosarului de urmărire la CNSAS.
Curtea reține că recursul nu este întemeiat.
Astfel, deși reclamanta pretinde că a formulat prezenta cerere de chemare în judecată la data de 28.02.2011, nu produce nici un fel de dovezi în acest sens. Dimpotrivă, din actele dosarului și plicul poștei, transmis din Germania, rezultă că ștampila a fost aplicată în această țară la data de 10.01.2013.
La Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, cererea de chemare în judecată și actele anexate au fost înregistrate la data de 17.01.2013.
Cum just a reținut prima instanță, prin prevederile art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009, privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora pronunțate în perioada 06.03.1945 – 22.12.1989, orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 06.03.1945 – 22.12.1989, sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum și după decesul acestei persoane, soțul sau descendenții acesteia până la gradul al II-lea inclusiv, pot solicita instanței prevăzute la art. 4 alin. 4, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit.
Legea a intrat în vigoare în luna iunie 2009, iar termenul de 3 ani, stipulat prin prevederea legală susmenționată, s-a împlinit în luna iunie 2012.
Dar, reclamanta nu-și mai putea afirma dreptul pretins în baza prevederilor art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009, din data de 20.10.2010, când, prin decizia Curții Constituționale nr. 1354/2010, această instanță a constatat că dispozițiile art. 1 pct. 1 din OUG nr. 62/2010, care a modificat Legea nr. 221/2009, sunt neconstituționale. Mai mult, prin decizia nr. 1358 din 21.10.2010 a Curții Constituționale și dispozițiile art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009 nemodificată, au fost declarate neconstituționale.
Așa fiind, reținând netemeinicia motivelor de recurs și legalitatea sentinței, Curtea urmează ca în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, să respingă recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta-reclamantă E. M. împotriva sentinței civile nr.1296/19.06.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.02.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. V. R. P. F. C.
GREFIER,
G.-M. V.
Red. AV
Tehnored. PS 2 ex.
12.03.2014
Jud. fond: C. D. C.
← Legea 10/2001. Decizia nr. 1465/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretenţii. Decizia nr. 99/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
---|