Conflict de competenţă. Sentința nr. 143/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 143/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-12-2014 în dosarul nr. 25832/300/2014
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV-A CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 143 F
Ședința din Camera de Consiliu din 02.12.2014
Curtea constituită din :
PREȘEDINTE – DORINA ZECA
GREFIER – S. V.
……………………
Pe rol soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul București – Secția a III a Civilă și Judecătoria sector 2 București, în cauza privind pe reclamanții R. T. N. I. și B. C., cu domiciliul ales în București, ., ., ., Sector 3, în contradictoriu cu pârâta C. Națională Poșta Română SA – Direcția Regională de Poșta Română, cu sediul în București, ., Sector 2.
Fără citare părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la data de 15.04.2010, sub nr._/300/2010, reclamanții R. T. N. I. și BĂDARĂ C. au solicitat în contradictoriu cu pârâta C. NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ S.A., evacuarea pârâtei din spațiul situat la parterul imobilului din București, ., sector 2 pentru lipsa titlului locativ, iar în subsidiar, pentru situația exhibării unui titlu de proprietate, reclamanții au solicitat compararea titlurilor părților și obligarea pârâtei să le lase în deplină proprietate și posesie imobilul, respectiv spațiul situat la parterul imobilului, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 7151/25.05.2011, Judecătoria Sectorului 2 București a soluționat pe fond acțiunea astfel formulată, în sensul admiterii capătului de cerere având ca obiect revendicare, fiind respinsă, ca lipsită de interes cererea de evacuare.
În apelul exercitat împotriva acestei sentințe, prin decizia civilă nr. 211/05.03.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a Civilă, s-a admis apelul formulat de pârâta C.N. Poșta Română SA, s-a anulat hotărârea atacată și s-a constatat că tribunalului îi revine competența de a soluționa pricina în primă instanță.
Urmare a acestei decizii a instanței de apel, cauza a fost repartizată unui complet de fond, fiind renumerotată cu nr._/3/2013 și fiind înregistrată pe rolul Secției a III-a Civile a Tribunalului București.
Instanța de fond astfel sesizată a invocat, din oficiu, excepția de necompetență materială, excepție care a fost admisă prin sentința civilă nr. 98/23.01.2014 și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București, s-a constatat ivit conflict negativ de competență și s-a înaintat dosarul la Curtea de Apel București pentru soluționarea conflictului.
Prin sentința civilă nr. 80/02.09.2014 Curtea de Apel București – Secția a III-a Civilă a respins, ca nefondată, sesizarea formulată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă în vederea soluționării conflictului de competență ivit, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile existenței unui conflict de competență, deoarece nu există două declinări reciproce de competență.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la data de 07.10.2014, sub nr._ .
La termenul de judecată din data de 20.11.2014 instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 2 București și a reținut cauza spre soluționare sub acest aspect.
Prin sentința civilă nr._/20.11.2014 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 2 București, a fost admisă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 2 București, invocată de instanță din oficiu, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei având ca obiect acțiune în revendicare în favoarea Tribunalului București, a fost constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea dosarului Curții de Apel București în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Pentru a pronunța sentința menționată, s-au învederat următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții R. T. N. I. și BĂDARĂ C. au solicitat în principal, evacuarea pârâtei C. NAȚIONALĂ POȘTA ROMÂNĂ S.A. din spațiul situat la parterul imobilului din București, ., sector 2, pentru lipsa titlului locativ, iar în subsidiar, pentru situația exhibării unui titlu de proprietate, reclamanții au solicitat compararea titlurilor părților, acordarea preferinței titlului lor și obligarea pârâtei să le lase în deplină proprietate și posesie imobilul menționat anterior.
Pentru a caracteriza acțiunea introdusă, instanța nu trebuie să se orienteze după sensul literal sau juridic al termenilor folosiți, ci după cel pe care reclamantul a înțeles să-l atribuie acelor termeni, după natura dreptului și a scopului urmărit prin exercitarea acțiunii. Chiar dacă poartă o denumire greșită, cererea de chemare în judecată trebuie calificată de instanță în raport de scopul urmărit prin promovarea acesteia, potrivit dispozițiilor art. 84 C.proc.civ.
În prezenta cauză, reclamații au formulat o acțiune prin care au urmărit restituirea imobilului situat în București, ., sector 2, invocând dreptul lor de proprietate asupra imobilului și inexistența dreptului de proprietate al pârâtei. Având în vedere că pârâta a negat dreptul de proprietate al reclamanților, susținând că imobilul respectiv a intrat în proprietatea sa prin efectul legii, instanța a constatat că în această situație, când ambele părți invocă un drept de proprietate asupra aceluiași bun, trebuie să se procedeze la compararea titlurilor care se opun, comparare care nu este posibilă în cadrul acțiunii în evacuare, ci doar în cadrul acțiunii în revendicare.
Ca atare, instanța a apreciat că reclamanții au înțeles să formuleze în cauză o veritabilă acțiune în revendicare, solicitând compararea titlurilor părților și acordarea preferinței titlului lor.
De altfel, instanța a reținut faptul că, în cuprinsul deciziei civile nr. 211/05.03.2013 pronunțate de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._/300/2010, s-a consemnat că tribunalul a reținut, cu caracter interlocutoriu, că cererea principală cu care a fost învestită prima instanță este o acțiune în revendicare, cerere patrimonială căreia i se aplică criteriul valoric atât pentru calificarea căii de atac, cât și pentru stabilirea competenței materiale (f. 137).
Totodată, la data de 14.11.2013, în cadrul soluționării dosarului nr._/3/2013 de către Tribunalul București Secția a III-a Civilă, reclamanții prin avocat au arătat că prezenta acțiune este o acțiune în revendicare. Aceștia și-au menținut poziția și la termenul de judecată din data de 20.11.2014, în cadrul dosarului nr._, la momentul la care instanța a pus în discuția părților calificarea cererii de chemare în judecată, potrivit dispozițiilor art. 84 raportat la art. 129 alin. 4 și 5 C.proc.civ.
Având în vedere calificarea acțiunii ca fiind o acțiune în revendicare, față de valoarea obiectului cererii de chemare în judecată la data de 15.04.2010 - data sesizării primei instanțe (843.458 lei), astfel cum reiese din raportul de expertiză întocmit în cauză (f. 73), instanța apreciază ca Tribunalul București este instanța competentă să soluționeze prezenta cauză, potrivit dispozițiilor art. 2 pct. 1 lit. b C.proc.civ., motiv pentru care, în temeiul art. 158 si art. 159 pct. 2 C.proc.civ., va admite excepția necompetenței materiale invocate, competența fiind de ordine publică, și va înainta prezenta cauză Tribunalului București.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a IV-a Civilă sub nr._ , în conformitate cu art.20-22 din Codul de Procedură Civilă.
Cu privire la conflictul de competență ivit în cauză, se învederează următoarele:
Acțiunea formulată de reclamanți a fost calificată ca fiind o veritabilă acțiune în revendicare, prin decizia civilă nr.211/05.03.2013 pronunțată de către Tribunalul București prin care s-a statuat asupra obiectului cererii de chemare în judecată și asupra competenței de soluționare a cauzei în primă instanță.
Decizia civilă menționată a rămas irevocabilă prin neexercitarea căii de atac a recursului împotriva hotărârii menționate, astfel încât aspectele tranșate (calificarea acțiunii și valoarea obiectului cererii) se bucură de putere de lucru judecat și nu mai pot fi puse în discuția contradictorie a părților. Mai mult, din considerentele sentinței civile nr.98/23.01.2014 pronunțată de către Tribunalul București rezultă că reclamanții au apreciat că competența de soluționare a cauzei revine tribunalului, în primă instanță, motiv pentru care au solicitat respingerea excepției de necompetență invocată din oficiu de către instanța de judecată.
În completare, Curtea învederează că stabilirea competenței materiale a instanței (judecătorie/ tribunal) se realizează după criteriul valorii obiectului litigiului.
Valoarea obiectului litigiului se stabilește de către reclamant, în conformitate cu dispozițiile art.112 pct.3 din Codul de Procedură Civilă, prin cererea de chemare în judecată în cuprinsul căreia este indicat atât obiectul cererii, cât și prețuirea acestuia.
Având în vedere că valoarea obiectului litigiului este de 843.458 lei, așa cum s-a stabilit prin raportul de expertiză efectuat în cauză, instanța învestită cu soluționarea conflictului de competență constată că sunt incidente dispozițiile art.2 pct.1 lit.b din codul de procedură civilă și că competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, revine Tribunalului București.
Având în vedere considerentele menționate, în conformitate cu art. 22-23 din Codul de Procedură Civilă, va stabili competența de soluționarea a cauzei în favoarea Tribunalului București Secția a III-a Civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții R. T. N. I. și B. C., cu domiciliul ales în București, ., ., ., sector 3, în contradictoriu cu pârâta C. Națională Poșta Română SA – Direcția Regională de Poșta Română, cu sediul în București, ., Sector 2 în favoarea Tribunalului București-Secția a-III-a Civilă.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi, 02.12.2014.
Președinte, Grefier,
Z. D. S. V.
← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 312/2014. Curtea de Apel... | Pretenţii. Decizia nr. 145/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
---|