Obligaţie de a face. Decizia nr. 596/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 596/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 09-04-2014 în dosarul nr. 6747/300/2011
Dosar nr._
(2161/2013)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.596
Ședința publică din 09.04.2014
Curtea constituită din:
Președinte - Andreea Doris Tomescu
Judecător - M. G. R.
Judecător - E. V.
Grefier - E. C.
- XX -
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul pârât B. S., împotriva deciziei civile nr.828 A din 20.09.2013, pronunțate de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul reclamant P. S. 2 București.
Cauza are ca obiect acțiune civilă pentru obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Se face referatul cauzei de către grefier, învederându-se faptul că s-a acordat termen pentru discutarea cererii de repunere a cauzei pe rol și că procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea dispune repunerea cauzei pe rol și, reținând că intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de soluționare și invocă, din oficiu, excepțiile tardivității și a nulității recursului; instanța reține cauza spre soluționare cu privire la aceste două chestiuni.
CURTEA
Asupra recursul civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr._ din 19.11.2012 pronunțată de Judecătoria S. 2 București în dosarul nr._, a fost admisă cererea formulată de reclamantul a PRIMĂRIA SECTOR 2 BUCUREȘTI în contradictoriu cu pârâtul B. S., acesta fiind obligat să desființeze lucrările de construcții efectuate fără autorizație de construire constând în edificarea a trei etaje (etajul 3, etajul 4 și etajul 5 retras) la clădirea existentă în București, . sector 2, lucrări identificate în procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . 388 nr._/23.11.2009, în termen de 30 zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, iar în caz de neconformare, autorizează pe reclamant să aducă la îndeplinire măsura pe cheltuiala pârâtului, pârâtul fiind obligat și la plata cheltuielilor de judecată către reclamant constând în 8,3 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei S. 2 București la data de 24.02.2011 sub nr._, reclamantul Primăria Sector 2 București a solicitat în contradictoriu cu pârâtului B. S., obligarea acestuia de a desființa lucrările de construire executate la adresa din București, ., sector 2, iar în caz de neconformare, autorizarea reclamantului de a desființa lucrările executate fără autorizație de construire pe cheltuiala pârâtului, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii de chemare în judecată legal timbrate, reclamantul a arătat că inspectorii de specialitate din cadrul Primăriei Sector 2 s-au deplasat în București, ., sector 2 și au constatat că pârâtul a executat fără autorizație lucrări de construire constând în executarea a trei etaje (etaj 3, etaj 4 și etaj 5 restrâns) la clădirea executată în baza autorizației de Construcție nr. 49/6 „B”/24.01.2007 (regim de înălțime Sp + p + 2e) pe terenul situat în ., sector 2. Reclamantul a învederat faptul că lucrările menționate au fost executate integral. În consecință, prin procesul-verbal . nr._/23.11.2009, pârâtul a fost sancționată contravențional conform art. 26 alin. 1 lit. a) din Legea 50/1991, fiind obligat să desființeze lucrările până la data de 23.03.2010. Reclamantul a învederat faptul că pârâtul nu a desființat lucrările executate fără autorizație de construire. În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 26 alin. 1 litera a) și art. 32 din Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Pârâtul B. S. a formulat întâmpinare prin care a arătat că la data de 13.02.2012 a depus la Primăria Sector 2 București solicitarea PUD din ., sector 2 cu nr. de înregistrare_ și completarea dosarului PUD înregistrată sub nr._/13.12.2010. Pârâtul a mai precizat că aprobarea PUD-ului a fost obținută la data de 12.12.2011, iar față de împrejurarea că certificatul de urbanism în baza căruia acesta a fost solicitat a expirat la data de 16.12.2011, a solicitat un nou certificat ce a fost obținut la data de 27.12.2011. Totodată, a învederat că la data de 31.01.2012 a depus la Primăria Sector 2 București, documentația în vederea eliberării autorizației de construire.
În temeiul art. 167 C.proc.civ., judecătoria a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, apreciind că acestea sunt pertinente, concludente și utile pentru soluționarea cauzei, astfel cum va rezulta mai jos din analiza detaliată a materialului probator pe care este întemeiată soluția în prezenta cauză.
S-a reținut că prin procesul-verbal de contravenție . 388 nr._/23.11.2009, inspectorul A. A. din cadrul Primăriei Sector 2 București a constatat, iar P. General al Municipiului București a dispus sancționarea pârâtului B. S. cu amendă contravențională în cuantum de 1.000 de lei, reținându-se, în urma controlului efectuat la data de 17.11.2009, ora 14:00, că pârâtul B. S. a executat lucrări de construire pentru organizare de șantier fără a deține autorizație de construire, lucrări constând în executarea a trei etaje (etaj 3, etaj 4 și etaj 5 restrâns) la clădirea executată în baza autorizației de Construcție nr. 49/6 „B”/24.01.2007 (regim de înălțime Sp + p + 2e) pe terenul situat în ., sector 2, faptă prevăzută de art. 26 alin. 1 lit. a) și sancționată de art. 26 alin. 2 prima liniuță din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (filele 5-6).
Art. 3 alin. 1 litera a) din Legea nr. 50/1991 prevede că, în România, construcțiile civile, industriale, agricole, cele pentru susținerea instalațiilor și utilajelor tehnologice, pentru infrastructură de orice fel sau de oricare altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizației de construire, precum și a reglementărilor privind proiectarea și executarea construcțiilor pentru lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destinație sau de reparare a construcțiilor de orice fel, precum și a instalațiilor aferente acestora, cu excepția celor prevăzute la art. 11.
Conform art. 26 alin. 1 litera a) din Legea nr. 50/1991, reprezintă contravenție executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor menționate la lit. b), de către investitor și executant.
Prin același proces-verbal menționat mai sus s-a stabilit în sarcina pârâtului obligația de a desființa lucrările nelegal executate și aducerea terenului la starea inițială până la data de 23.03.2010.
Această obligație a fost stabilită în baza dispozițiilor art. 28 alin. 1 din Legea nr. 50/1991, care prevăd că, o dată cu aplicarea amenzii pentru contravențiile prevăzute la art. 26 alin. 1 lit. a) (…) se dispune oprirea executării lucrărilor, precum și, după caz, luarea măsurilor de (…) desființare a lucrărilor executate fără autorizație ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenției.
În condițiile în care pârâtul B. S. nu s-a conformat obligațiilor stabilite în sarcina sa prin procesul-verbal de contravenție . 388 nr._/23.11.2009, reclamantul a formulat prezenta cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat obligarea pârâtului să desființeze lucrările executate fără autorizație de construire.
În concret, instanța a reținut că, potrivit art. 27 alin. 1 din Legea nr. 50/1991, (…) primarii și organele de control din cadrul autorităților administrației publice locale și județene au obligația să urmărească respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcții (…) și, în funcție de încălcarea prevederilor legale, să aplice sancțiuni sau să se adreseze instanțelor judecătorești și organelor de urmărire penală, după caz.
În acest sens, art. 32 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 prevede că în cazul în care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, potrivit prevederilor art. 28 alin. 1, organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz: (b) desființarea construcțiilor realizate nelegal.
Prin urmare, P. S. 2 a primit competența de sancționare a încălcării normelor privind respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcții, ceea ce pe plan procesual îi conferă legitimare activă în cadrul acțiunilor în care se solicită desființarea construcțiilor realizate nelegal, având atât capacitatea, cât și calitatea de a sta în proces ca reclamant.
Pe fondul cauzei, instanța a notat că pârâtul nu a exhibat autorizația de construire necesară executării a trei etaje (etaj 3, etaj 4 și etaj 5 restrâns) la clădirea existentă pe terenul situat în ., sector 2 și că obținerea certificatului de urbanism este doar prima etapă în vederea obținerii, ca act final, a autorizației de construire. De altfel, art. 6 alin. 5 din Legea nr. 50/1991 prevede în mod explicit că certificatul de urbanism nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcții.
Reținând, pe de o parte că, potrivit art. 37 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate, iar pe de altă parte că pârâtul nu s-a conformat celor dispuse în sarcina sa prin procesul-verbal de constatare a contravenției, precum și faptul că instanța a fost sesizată pentru a dispune desființarea lucrărilor executate fără autorizație de construcție, în speță fiind incident cazul prevăzut de art. 28 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 referitor la desființarea construcțiilor realizate nelegal, instanța a constatat că cererea reclamantului este întemeiată.
În consecință, observând și prevederile art. 1073 C.civ. coroborat cu art. 1077 C.civ., instanța a admis acțiunea și a dispus obligarea pârâtului să desființeze lucrările de construcții efectuate fără autorizație de construire constând în edificarea a trei etaje (etajul 3, etajul 4 și etajul 5 retras) la clădirea existentă în București, ., sector 2, lucrări identificate în procesul-verbal de constatare și sancționare al contravențiilor . 388 nr._/23.11.2009, în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, iar în caz de neconformare, autorizează pe reclamant să aducă la îndeplinire măsura dispusă, pe cheltuiala pârâtului.
În temeiul art. 32 alin. 2 din Legea nr. 50/1991, potrivit căruia în cazul în care persoanele sancționate nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanța pentru a dispune, după caz, încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației ori desființarea lucrărilor executate fără autorizație de construcție, în speță fiind incidentă cea de a doua ipoteză, lucrările fiind executate fără autorizație, urmează a stabili un termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri pentru executarea obligației, iar în cazul în care pârâtul nu se va conforma, judecătoria a autorizat pe reclamant să aducă la îndeplinire măsura dispusă, pe cheltuiala pârâtului.
Conform art. 274 C.proc.civ. și reținând culpa procesuală a pârâtului, instanța a dispus obligarea acestuia la plata sumei de 8, 30 lei reprezentând cheltuieli de judecată către reclamant, și anume taxă judiciară de timbru de 8 lei și timbru judiciar de 0, 30 lei, achitate în cauză.
Pârâtul a formulat apel împotriva acestei sentințe, cererea fiind înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a III – a Civilă la data de 06.02.2013 cu prim termen de judecată acordat la 20.09.2013.
Apelantul nu a motivat apelul depus, atașând taxa de timbru de 10 lei apelului.
Prin decizia civilă nr.828 A/20.09.2013, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins apelul ca nefondat.
Tribunalul a constatat că pârâtul a depus la dosarul judecătoriei o cerere având natura juridică a unei întâmpinări în care a arătat că a depus la Primăria Sector 2 solicitarea de PUD din . cu nr._ și completare dosar PUD cu nr. de înregistrare_/13.12.201, iar primăria a pierdut actele depuse, astfel că PUD/ul a fost obținut la 12.12.2011. Urmare a faptului că certificatul de urbanism expira la 16.12.2011, a fost solicitat un nou certificat de urbanism care a fost eliberat la 27.12.2011. În data de 31.01.2012, a arătat pârâtul, a depus la primăria documentația în vederea eliberării autorizației de construire. Pârâtul a atașat documentele de care face vorbire. Judecătoria a acordat pârâtului un termen de aproximativ două luni pentru a depune autorizația de construire prin încheierea din 13.02.2012, iar la 21.05.2012 a mai încuvințat a doua amânare de data aceasta pentru 5 luni, până la 29.10.2012 pentru a depune autorizația. Nefiind depusă nici la acest termen, instanța a admis cererea Primăriei Sector 2 București pentru desființarea lucrărilor de construire executare de pârât la adresa din București, . sector 2.
Judecătoria a reținut în mod corect incidența dispozițiilor Legii nr. 50/1991, respectiv art. 32 alin. 1 privind competența Primarului de a sancționa încălcarea normelor privind disciplina în construcții, art. 6 alin. 5 care prevăd că obținerea certificatului de urbanism nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcție, art. 28 referitor la desființarea construcțiilor realizate nelegal și a constatat că cererea formulată este întemeiată.
Tribunalul a notat, de asemenea, că efectuarea lucrărilor de construcție a căror desființare a fost solicitată a fost constatată la momentul anului 2009 prin procesul verbal de contravenție nr._/23.11.2009, în timp ce pârâtul a făcut vorbire de demersuri în vederea obținerii autorizației de construire începând abia din anul 2010. Chiar și astfel, judecătoria a acordat o perioadă de 10 luni pârâtului pentru obținerea autorizației de construire, acesta având la dispoziție inclusiv formularea unei acțiuni în contencios administrativ împotriva Primarului pentru refuz de eliberare a autorizației, însă pârâtul nu a depus autorizația. Tribunalul a concluzionat că cererea formulată a fost admisă în mod întemeiat, apelul formulat de pârât fiind nefondat.
Împotriva deciziei instanței de apel a formulat recurs pârâtul B. S., fără a motiva în drept calea de atac, arătând în cuprinsul cererii de recurs că a obținut autorizația de construire nr. 809/58B/08.11.2013.
Examinând actele dosarului, Curtea constată următoarele:
Potrivit dovezii de comunicare a hotărârii pronunțate de tribunal în apel, recurentului i s-a comunicat decizia civilă nr. 828A/20.09.2013, la data de 15.10.2013, iar cererea de recurs a fost predată agentului societății de curierat rapid la data de 11.11.2013, fiind înregistrată la Tribunalul București la data de 12.11.2013.
Potrivit dispozițiilor art. 301 C.pr.civ., termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Așa fiind, trebuie observat că, întrucât cauza nu face parte din categoria acelora pentru care există dispoziții speciale privind termenul de recurs, calea de atac trebuind deci să fie declarată în termenul de 15 zile de la comunicarea hotărârii, recursul trebuia declarat cel mai târziu la data de 31.10.2013. Formularea cererii de recurs la data de 11.11.2013 s-a făcut deci după împlinirea termenului prevăzut de art. 301 C.pr.civ.
În consecință, ținând seama de considerentele arătate, Curtea constată că recursul este tardiv, motiv pentru care, în temeiul art. 312 alin. 2 C.pr.civ. îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul – pârât B. S., împotriva deciziei civile nr.828 A/20.09.2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul – reclamant P. S. 2, ca tardiv.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.04.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A.-D. T. M. G. R. E. V.
GREFIER
E. C.
Red.M.G.R.
Tehdact.R.L./M.G.R.
2 ex./28.04.2014
TB-S.3 – T.S.; R.M.C.
Jud.S.2 – E.S.M.
| ← Anulare act. Decizia nr. 407/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Legea 10/2001. Decizia nr. 1571/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
