Obligaţie de a face. Decizia nr. 911/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 911/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-05-2014 în dosarul nr. 1837/2/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.911R
Ședința publică de la 16 mai 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - AGLAIA VĂLAN
JUDECĂTOR - R. P.
JUDECĂTOR - F. C.
GREFIER - G.-M. V.
***********
Pe rol pronunțarea asupra recursului formulat de recurentul-reclamant V. M. împotriva deciziei civile nr.477/26.04.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă . având ca obiect „obligație de a face”.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică de la 9 mai 2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 16 mai 2014.
CURTEA
Prin cererea din 06.01.2001, reclamantul V. M. A. a chemat în judecată pe pârâții O. de C. și Publicitate Imobiliară București, . M. E. și Finanțelor, solicitând ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună radierea numărului cadastral 3272, atribuit imobilului din București, .. 27-37, la cererea . către O. de C. și Publicitate Imobiliară București.
În motivare, a arătat că atribuirea numărului cadastral susmenționat are la bază certificatul de atestare a dreptului de proprietate M 03 nr. 1793/23.11.1990 emis de către M. Industriilor și este nul, întrucât încalcă normele imperative ale legii atâta timp cât Decretul nr. 126/27.04.1976, în baza căruia a fost preluat terenul la stat, nu și-a produs efectele.
Potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. 1189/14.05.2007, el este proprietarul terenului de 392 mp din București, ., fostă .. 35, pe care a edificat o construcție P+2+M cu 10 apartamente și garsoniere, finalizată cu îndeplinirea formalităților cerute de legislație, respectiv: autorizație de construire, recepție și intabulare în cartea funciară, așa cum rezultă din încheierea nr._/24.06.2008.
Pentru suprafața de 392 mp teren liberă de construcții le-a fost reconstituit dreptul de proprietate numiților G. P., O. N. și G. C. C. prin titlul de proprietate nr. 6220/05.04.1999 în baza Legii nr. 18/1991. Acesta a transmis dreptul de proprietate asupra terenului prin vânzare-cumpărare, iar el este ultimul cumpărător din șirul de înstrăinări succesive. Dreptul său de proprietate a fost consfințit prin decizia civilă nr. 530/27.03.2008 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a III-a Civilă, care a menținut soluția de respingere a acțiunii în anularea titlului de proprietate susmenționat, intentată de către . pârâților G. C. C., G. P., G. M., G. C., Primăria Sectorului 5 București și Prefectura Municipiului București.
Prin nota nr._/11.11.2008, a fost chemat pentru data de 17.12.2008 (împreună cu alți vecini), la O. de C. și Publicitate Imobiliară, de către . că i-a încălcat dreptul de proprietate asupra imobilului în suprafață de 6588 mp, al cărui nr. cadastral 3272 se regăsește în fișa imobilului. Prin atribuirea acestui număr cadastral îi este afectată activitatea investițională și dreptul de a dispune de bunul proprietatea sa, căci, în realitate, se pretinde o suprapunere de terenuri.
Prin Decretul nr. 126/1976, au fost expropriate terenuri pe care le dețineau proprietarii din .. 21-37, pentru construirea unei școli profesionale, ce trebuia să funcționeze pe lângă . școală nu s-a mai construit, iar prin Decretul nr. 45/1986 s-a dispus o nouă expropriere, în care au fost cuprinse și terenuri deținute de proprietarii din .. 21-37, pentru construirea de blocuri de locuințe. După construirea acestor blocuri au mai rămas suprafețe de teren nefolosite, care au fost revendicate de către foștii proprietari conform Legii nr. 18/1990 și pentru care prefectura a emis titluri de proprietate, situație în care s-a aflat și terenul proprietatea sa.
În temeiul art. 4 alin. 1 din Legea nr. 544/2004, a invocat excepția de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate . 03 nr. 1793/03.04.1995 emis de M. Industriilor, prin care s-a constituit dreptul de proprietate în favoarea . terenul în suprafață de 6588 mp, solicitând suspendarea cauzei până la soluționarea excepției de nelegalitate.
În drept, au fost indicate dispozițiile Constituției României, Legea nr. 544/2004, Legea nr. 15/1990, Decretul nr. 126/1976.
Pârâta . depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.
La termenul din 09.02.2009, reclamantul, prin mandatar, a precizat că obiectul cauzei este o acțiune în rectificare.
Prin încheierea din data de 09.03.2009, instanța, în temeiul art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, a dispus sesizarea Curții de Apel București, în vederea soluționării excepției de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate . nr. 1793 emis la data de 03.04.1995 de M. Industriilor, invocată de reclamant și a suspendat judecata cauzei până la soluționarea excepției de nelegalitate. Prin sentința civilă nr. 285 din 19.01.2010, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a C. Administrativ și Fiscal a respins excepția ca inadmisibilă. Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 3549 din 15.07.2010 a respins recursul declarat de către reclamant, ca nefondat.
După repunerea cauzei pe rol, prin încheierea de ședință din data de 14.02.2011, judecătoria a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților O. de C. și Publicitate Imobiliară București și Ministerul Finanțelor Publice, iar prin încheierea de ședință din data de 08.06.2011, a respins excepția lipsei de interes, invocată de pârâtă.
Prin sentința civilă nr. 9285/25.11.2011, Judecătoria Sectorului 5 București a respins, ca inadmisibilă, acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta . a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice și O. de C. și Publicitate Imobiliară București, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu numita D. T. și autentificat sub nr. 1189/14.05.2007 la BNP B. V., reclamantul V. M. A. a devenit proprietarul terenului de 392 mp din ., fostă .. 35, pe care a edificat o construcție P+2+M cu 10 apartamente și garsoniere, finalizată în anul 2008. Acesta s-a întabulat cu imobilul așa cum rezultă din încheierea nr._/24.06.2008 emisă de OCPI Sector 5, primind numărul cadastral 2646 în cartea funciară numărul 6302. Imobilul fusese dobândit de numita D. T. prin cumpărare de la soții I. M. și I. C. Grațiela, care l-au dobândit la rândul lor prin cumpărare de la P. D. și P. C. M., conform contractului nr. 1866/2004. Aceștia l-au cumpărat de la P. G. M. și P. M., conform contractului nr. 1114/2004, care îl dobândiseră prin cumpărare de la Ghinararu P., Ghinararu C. C., O. N..
În altă ordine de idei, prin Decretul nr. 126/1976, în scopul construirii școlii profesionale de pe lângă Întreprinderea E. SA, s-au expropriat și s-au trecut în proprietatea statului, dându-se în administrarea directă a Întreprinderii E., terenurile în suprafață de 7148 mp și construcțiile aferente, ce cuprind și terenul în litigiu. Potrivit HG nr. 834/1991, terenurile aflate în patrimoniul Întreprinderii E. (. făcut obiectul certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru societățile comerciale cu capital de stat . 03 nr. 1793, eliberat de M. Industriilor. Acest certificat de atestare a dreptului de proprietate a fost transcris în registrul de transcripțiuni 4691/26.04.1995. Totodată, s-a întocmit dosarul cadastral în vederea înscrierii și în cartea funciară, numărul cadastral atribuit fiind nr. 3272, pentru bun imobil cu o suprafață de 6588 mp, astfel cum rezultă din adresa nr. 1347/C/03.06.2002, emisă de O. de C., Geodezie și Cartografie al Municipiului București.
Instanța a mai reținut că autorii reclamantului, numiții Ghinararu P., Ghinararu C. C. și O. N. au solicitat, la data de 27.01.2003, constatarea nulității absolute a certificatului de atestare a dreptului de proprietate . 03 nr.1793, iar prin sentința civilă nr. 907/12.06.2003 a Curții de Apel București Secția C. Administrativ, definitivă și irevocabilă, cererea a fost respinsă ca tardiv formulată.
Reclamantul V. M. A. a invocat de asemenea nelegalitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate . 03 nr.1793, pe cale de excepție, iar prin sentința civilă nr. 1906/06.05.2009 a Curții de Apel București Secția a VIII-a, excepția de nelegalitate a fost respinsă ca neîntemeiată, reținându-se că reclamantul a dobândit doar acele drepturi și obligații pe care autorii săi le-au avut în legătură cu bunul în litigiu.
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 7/1996, în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia, prin rectificare înțelegându-se radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară.
Instanța a reținut că pârâta nu a intabulat în cartea funciară vreun drept asupra imobilului căruia i s-a atribuit numărul cadastral a cărui radiere o solicită reclamantul prin acțiunea în rectificare promovată, ci, dimpotrivă, potrivit susținerilor din întâmpinare și înscrisurilor depuse, a reluat demersurile pentru refacerea dosarului cadastral, excluzând suprafața de teren pentru care certificatul de atestare a dreptului de proprietate a fost anulat parțial prin sentința civilă nr. 310/15.03.1999 a Curții de Apel București Secția C. Administrativ în favoarea numitului R. V..
În consecință, acțiunea formulată de reclamant, având ca obiect radierea numărului cadastral 3272 atribuit pârâtei . inadmisibilă. Imobilul ce poartă acest număr cadastral nu este înscris în cartea funciară pentru a putea fi aplicabile dispozițiile legale ce reglementează acțiunea în rectificare, iar pe de altă parte acestea neputându-se aplica, prin analogie, documentelor și lucrărilor cuprinse de dosarul cadastral.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În susținerea motivelor de apel, a invocat prevederile art. 56 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, ignorate de către prima instanță, precizând că numărul cadastral 3272, ce se suprapune cu numărul cadastral obținut de către el în baza contractului de vânzare-cumpărare, îi afectează dreptul său de proprietate, creându-i grave prejudicii în activitatea sa instituțională.
Apelantul a mai precizat că dispozițiile art. 33 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, acordă dreptul oricărei persoane interesate de a se adresa justiției pentru a solicita rectificarea, modificarea unei notări greșite, care atestă că nu mai sunt întrunite condițiile de existență ale dreptului transcris, sau nu mai există concordanță cu situația reală a imobilului.
Or, prin raportul de expertiză administrat în cauză, s-a constatat că numărul cadastral obținut de către intimată se suprapune peste terenul proprietatea sa, iar această anomalie nu poate fi îndreptată decât prin rectificarea suprafeței transcrise de către intimată. În plus, acțiunea în anularea titlului apelantului și acțiunea în revendicare promovată de pârâta . fost respinse irevocabil prin decizia nr. 4964/09.06.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prin menținerea ca valabil a unui număr cadastral care nu mai corespunde situației în drept și nici în fapt, există piedici reale în valorificarea bunului proprietatea sa.
Prin decizia civilă nr. 477A din 26.04.2013, Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă a respins apelul ca nefondat.
În considerente, tribunalul a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 7/1996, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că: înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil; dreptul înscris a fost greșit calificat; nu mai sunt întrunite condițiile de existenta a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea; înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
Aceste prevederi legale cuprind o enumerare expresă și limitativă a cazurilor în care se poate solicita rectificarea înscrierilor din cartea funciară, instituind însă, în mod implicit, condiția ca dreptul asupra imobilului să fi fost intabulat în cartea funciară. Or, în speță, această condiție nu este îndeplinită, deoarece intimata-pârâtă S.C. E. S.A. nu și-a intabulat încă în cartea funciară dreptul de proprietate asupra imobilului căruia i s-a atribuit numărul cadastral 3272, ca urmare a transcrierii certificatului de atestare a dreptului de proprietate . nr. 1793 în registrul de transcripțiuni nr. 4691/26.04.1995.
Deși inițial S.C. E. S.A. a întocmit dosarul cadastral în vederea înscrierii în cartea funciară, fiindu-i atribuit imobilului în suprafață de 6588 mp numărul cadastral 3272, ulterior, ca urmare a pronunțării sentinței civile nr. 310/15.03.1999 a Curții de Apel București – Secția de C. Administrativ (prin care s-a anulat parțial certificatul de atestare a dreptului de proprietate . nr. 1793), aceasta a efectuat demersuri în vederea refacerii dosarului cadastral, cu excluderea suprafeței de teren cu privire la care instanța de judecată a dispus anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate.
Argumentele apelantului-reclamant privind admisibilitatea prezentei acțiuni, nu pot fi reținute prin prisma dispozițiilor art. 56 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, întrucât aceste prevederi legale consacră numai prorogarea efectelor înscrierilor din registrele de transcripțiuni și inscripțiuni și după . acestui act normativ, nefiind reglementată acțiunea în rectificarea înscrierilor din registrele de transcripțiuni și inscripțiuni, atât timp cât dreptul nu a fost înscris în cartea funciară, și nu au fost finalizate formalitățile de intabulare a dreptului de proprietate al intimatei-pârâte în cartea funciară.
De asemenea, conform dispozițiilor art. 33 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, orice persoană interesată poate solicita rectificarea sau, după caz, modificarea înscrierilor din cartea funciară, în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală. Or, astfel cum s-a arătat anterior, dreptul de proprietate al intimatei-pârâte S.C. E. S.A. asupra imobilului cu numărul cadastral 3272 nu a fost încă intabulat în cartea funciară (aspect susținut de altfel și de apelantul-reclamant), pentru a fi admisibilă prezenta acțiune în rectificare.
Așadar, rectificarea suprafeței transcrise de către intimată și, implicit, remedierea suprapunerilor constatate între numărul cadastral obținut de către intimată și terenul proprietatea apelantului-reclamant nu vor putea fi realizate decât după refacerea dosarului cadastral al intimatei S.C. E. S.A. și intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate al acesteia asupra imobilului.
Pe de altă parte, tribunalul a reținut că solicitarea apelantului de radiere a notării din cartea funciară a suprapunerilor dintre imobilul cu numărul cadastral 3272 și imobilele proprietatea acestuia este inadmisibilă, fiind formulată numai prin concluziile scrise depuse în apel la data de 25.04.2013, față de extrasul de carte funciară eliberat la data de 03.12.2012, așadar ulterior pronunțării sentinței apelate și declarării apelului. Prin urmare, această modificare a obiectului acțiunii nu poate fi avută în vedere, fiind o cerere nouă, inadmisibilă, formulată direct cu ocazia dezbaterilor în apel și care nu a fost cuprinsă nici în motivele de apel ce fac obiectul analizei instanței de control judiciar.
Tribunalul nu a analizat susținerile intimatei-pârâte privind excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, având în vedere că acestea nu reprezintă excepții procesuale în apel, ci apărări pe fondul cauzei, iar pârâta nu a declarat apel împotriva sentinței primei instanțe. În această situație, în prezenta cale de atac formulată de reclamant, se examinează legalitatea sentinței atacate exclusiv prin raportare la soluția de admitere a excepției inadmisibilității acțiunii, criticată de apelantul-reclamant.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamantul, care, în susținerea motivelor de recurs, a pretins că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești (ar. 304 pct. 4 Cod procedură civilă), a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității (art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă), a interpretat greșit actul dedus judecății (art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă) și a făcut o aplicare greșită a legii (art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă). Totodată, hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii, străine de natura pricinii (art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă).
În concret, reclamantul a pretins că a promovat pretinsa acțiune datorită notării în cărțile funciare dezmembrate din imobilul proprietatea sa situat în București, ., a suprapunerilor generate de nr. cadastral 3272. Băncile nu acceptă ca aceste imobile să fie aduse ca garanție, iar cumpărătorii sunt reticenți, astfel încât, în fapt, aceste notări echivalează cu un sechestru asupra imobilelor, indisponibilizându-le.
Atât din conținutul cererii de chemare în judecată, cât și din susținerile sale ulterioare, rezultă că el a cerut radierea numărului cadastral 3272 neînscris în cartea funciară, iar nu rectificarea cărții funciare, astfel cum au reținut instanțele, deși el nu a formulat o cerere scrisă în acest sens.
În virtutea rolului activ al judecătorului, instanțele erau obligate să identifice obiectul cererii și să facă încadrarea corectă în drept, chiar și în situația în care reclamantul a indicat o încadrare juridică greșită.
Tribunalul s-a aflat în eroare asupra notării suprapunerilor în cartea funciară, căci acestea apar înscrise din anul 2009 și nu ulterior introducerii acțiunii.
Instanța de contencios administrativ a refuzat să analizeze pe fond excepția de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate, iar numerele cadastrale 3272/1 și 3272/2 nu au fost obținute de către pârâtă prin urmarea procedurilor legale instituite de Legea nr. 7/1996.
Curtea constată că în drept, motivele de recurs invocate de reclamant pot fi încadrate doar în prevederile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă.
Recursul nu este întemeiat.
Astfel, conform art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii.
Din examinarea considerentelor deciziei recurate, Curtea constată că tribunalul a răspuns punctual motivelor de apel invocate de apelantul-reclamant și a înlăturat motivat argumentele acestuia. De asemenea, instanța a indicat și temeiurile de drept avute în vedere la pronunțarea soluției. Faptul că reclamantul nu este mulțumit cu dezlegările date de către instanța de apel nu echivalează cu nemotivarea hotărârii.
Conform art. 129 alin. 4 Cod procedură civilă, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor și apărărilor lor, judecătorul este în drept să le ceară acestora să prezinte explicații, oral sau în scris, precum și să pună în dezbaterea lor orice împrejurări de fapt și de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare.
În speță, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat radierea numărului cadastral nr. 3272, atribuit imobilului din .. 23-37, aflat în proprietatea pârâtei .>
În drept, reclamantul a indicat Constituția României, Legea nr. 544/2004, Legea nr. 15/1990 și Decretul nr. 126/1976.
Exercitându-și rolul activ instituit prin dispozițiile art. 129 alin 4 Cod procedură civilă, instanța i-a pretins reclamantului să-și precizeze acțiunea, iar acesta a arătat că a înțeles să intenteze o acțiune în rectificare, astfel cum rezultă din încheierea din 09.02.2009.
Conform art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă, în toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra cererii deduse judecății. În raport de aceste prevederi legale, atât judecătoria, cât și tribunalul, fiind legate de obiectul și temeiul sesizării, nu puteau hotărî decât asupra acțiunii în rectificare tabulară întemeiată pe dispozițiile art. 33, 34 și 35 din Legea nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară.
Conform art. 33 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 în vigoare la data intentării acțiunii, în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia, iar conform art. 33 alin. 1 din aceeași lege, prin rectificare, se înțelege radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară.
Instanțele au făcut o aplicare corectă a acestor prevederi legale, când au reținut că una din condițiile de admisibilitate a acțiunii de rectificare tabulară o constituie existența înscrierii unei operațiuni în cartea funciară. Or, în speță, numărul cadastral 3272 atribuit printr-o simplă adresă pârâtei . imobilului ce face obiectul certificatului de atestare a dreptului de proprietate nr. M03 1793/1995, nu este înscris în cartea funciară.
În consecință, verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 34 din Legea nr. 7/1996 pentru acțiunea în rectificare tabulară, respectiv verificarea faptului dacă înscrierea în cartea funciară a fost sau nu valabilă, dacă dreptul înscris a fost greșit calificat, dacă nu sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau înscrierea în cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală a imobilului, nu mai era necesară.
Ca și în apel, în recurs reclamantul a susținut că își justifică vătămarea în drepturile sale prin atribuirea numărului cadastral nr. 3272 către pârâtă, prin aceea că, în cărțile funciare dezmembrate din imobilul proprietatea sa, este înscrisă suprapunerea acestui număr cadastral.
Tribunalul a susținut că nu se poate pronunța asupra acestor aspecte, întrucât reclamantul a formulat pretenția privind radierea acestor notări de abia în concluziile scrise din apel.
Curtea constată că reclamantul a invocat existența acestor suprapuneri și prin motivele de apel, dar nu a cerut radierea notării lor, în fața primei instanțe.
Or, conform art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă, în apel, nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi. Așa fiind, nici instanța de apel și nici instanța de recurs nu pot analiza pe fond această cerere nouă, fiind inadmisibil să judece cereri cu care nu a fost investită prima instanță și nu au făcut obiectul judecății acesteia.
În altă ordine de idei, se constată că, în partea a III-a a cărților funciare nr._, nr._, nr._, nr._, nr._, nr._, nr._, nr._, nr._, nr._, nr._, nr._, nr._, nr._, nr._, nr._, nr._ și nr._, dezmembrate din cartea funciară proprietatea reclamantului situat în București, ., fosta .. 75, se notează în baza referatului de suprapunere nr._/23.03.2009 emis de O. de C. și Publicitate Imobiliară București – Serviciul Cadastral, suprapunerea numărului cadastral 3272, referitor la imobilul din .. 23 – 37.
Conform art. 26 alin. 4 din Legea nr. 7/1996, înscrierile în cartea funciară sunt de 3 feluri: întabularea, înscrierea provizorie a drepturilor reale și notarea, având ca obiect înscrierea drepturilor personale a actelor și faptelor juridice, acțiunilor și a măsurilor de indisponibilizare, în legătură cu imobilele din cartea funciară.
Potrivit art. 49 din aceeași lege, dacă se constată că cererea de înscriere în cartea funciară nu întrunește condițiile legale, se va respinge printr-o încheiere motivată, iar conform art. 50, încheierea de înscriere sau de respingere poate fi atacată cu plângere, în termen de 15 zile de la comunicare la biroul teritorial. O. teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei în a cărei rază de competență teritorială se află imobilul.
Curtea reține că reclamantul putea solicita radierea înscrierii notărilor susmenționate în partea a III-a a cărților funciare doar în procedura plângerii instituită prin dispozițiile art. 49 și 50 din Legea nr. 7/1996 și nu pe calea acțiunii în rectificare tabulară.
Alegerea greșită a unei căi procedurale pentru valorificarea unui drept prevăzut de lege nu echivalează cu lipsa accesului la instanță, în condițiile în care partea are deschisă calea prevăzută de lege (atâta timp cât încheierea de admitere a suscitatelor notări nu i-a fost comunicată).
Celelalte critici ce au făcut obiectul altor judecăți, sau situației de fapt, sunt inadmisibile.
Așa fiind, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, constatând netemeinicia tuturor motivelor de recurs, urmează ca acesta să fie respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul-reclamant V. M. împotriva deciziei civile nr. 477/26.04.2013 pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă .>
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.05.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. V. R. P. F. C.
GREFIER,
G.-M. V.
Red. AV
Tehnored. PS 2 ex.
21.05.2014
Jud. apel: R. N.
A. I. T.
← Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 1059/2014. Curtea... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... → |
---|