Obligaţie de a face. Decizia nr. 353/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 353/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-02-2014 în dosarul nr. 40521/299/2010
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 353R
Ședința publică de la data de 19.02.2014
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE - C. M. STELUȚA
JUDECĂTOR - F. P.
JUDECĂTOR - B. A. C.
GREFIER - D. L.
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul-reclamant D. I. împotriva deciziei civile nr. 415A/19.04.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți C. de Asigurări de Sănătate a Municipiului București și C. M. Dr. C. C. F., cauza având ca obiect „pretenții, alte cereri”.
Dosarul a fost strigat la ordinea listei de recursuri.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-reclamant D. I. personal, intimata-pârâtă C. de Asigurări de Sănătate a Municipiului București reprezentat de consilier juridic Cșeterky M. cu împuternicire de reprezentare juridică, lipsind intimatul-pârât C. M. – Dr. C. C. F..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la data de 17.01.2014 la registratura secției s-au înregistrat motivele de recurs dactilografiate, 2(două) exemplare fiind comunicate în aceeași zi, în baza rezoluției grefierului șef al secției, intimaților-pârâți, dovezile în acest sens fiind depuse la dosar; la data de 11.02.2014 s-au înregistrat întâmpinările formulate de ambii intimați, prin poștă.
Recurentul-reclamant învederează că a renunțat să se judece cu intimatul-pârât C. M. Dr. C. C. F..
Curtea comunică recurentului-reclamant câte o copie de pe întâmpinările depuse la dosar, iar reprezentantei intimatei-pârâte C. de Asigurări de Sănătate a Municipiului București o copie de pe întâmpinarea formulată de intimatul-pârât C. M. – Dr. C. C. F..
Recurentul-reclamant și reprezentanta intimatei-pârâte C. de Asigurări de Sănătate a Municipiului București arată că nu au de formulat cereri prealabile judecății.
Nemaifiind de formulat cereri noi, probe de administrat sau excepții de invocat, Curtea constată pricina în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului declarat în prezenta cauză.
Recurentul-reclamant D. I. solicită admiterea recursului, întrucât în mod greșit instanța de apel i-a anulat apelul ca netimbrat și a admis apelul declarat de intimata – pârâtă C. de Asigurări de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului București, deoarece a fost prejudiciat prin faptul că nu a beneficiat de tratamente și medicamente în mod abuziv deși i s-a recunoscut calitatea de asigurat.
Intimata-pârâtă C. de Asigurări de Sănătate a Municipiului București prin consilier juridic solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea deciziei recurate ca fiind temeinică și legală pentru motivele expuse în întâmpinarea depusă la dosar.
Curtea constatând închise dezbaterile reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr._, reclamantul D. I. a chemat în judecată pe pârâții C. de Asigurări de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului București și Cabinetul M. Dr. C. C. F., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei 1 să-i asigure și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea 341/2004, obligarea ambilor pârâți la plata daunelor provocate în perioada 2006-2010 prin nerespectarea drepturilor garantate de Constituție, de Legea nr. 42/1990, de Legea nr.341/2004 și de Carta Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce privește accesul persoanei la servicii medicale, obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a arătat că are calitatea de asigurat al CASMTTC București, în baza contractului_/20.08.2003 și că, începând cu anul 2006, medicul de familie dr. C. C. F. a refuzat să-i mai acorde consultații și medicamente gratuite, situație ce s-a agravat în anul 2008, deși beneficiază în temeiul Legii nr. 341/2004 de acces gratuit la tratamente și medicamente în spitalele, policlinicile, bazele de tratament și stațiunile balneoclimaterice ale Ministerului Sănătății, ale M. și MAI, precum și de acces gratuit la medicamente, prin medicul de familie, costul integral al acestora fiind suportat din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Reclamantul a arătat că a suferit un prejudiciu material în cuantum de 500.000 lei și că solicită daune morale, fizice și medicale în valoare de 2._ lei.
În drept, acțiunea a fost întemeiată dispozițiile Legii nr. 341/2004.
Reclamantul a formulat cerere precizatoare, prin care a arătat că solicită obligarea pârâtei CASMTTC București la plata sumei de 500.000 lei cu titlu de despăgubiri materiale, reprezentând contravaloarea tratamentului lunar în perioada 2006-2010; plata sumei de 4.261.600 lei cu titlu de daune morale, întrucât a fost lipsit de posibilitatea de a beneficia de servicii medicale gratuite și compensate ; asigurarea și acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, respectiv la accesul gratuit la tratamente și medicamente în spitalele, policlinicile, bazele de tratament și stațiunile balneoclimaterice ale Ministerului Sănătății, M. și MAI și accesul gratuit la medicamente, prin medicul de familie, costul integral al acestora fiind suportat din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
Prin încheierea din data de 15.06.2011 Judecătoria a luat act că reclamantul renunță la judecată în contradictoriu cu pârâtul Cabinetul M. - Dr. C. C. F..
Prin sentința civilă nr._/14.12.2011 Judecătoria Sectorului 1 București a admis în parte cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, a obligat pârâta C. de Asigurări de Sănătate a Ministerului Transportului, Construcțiilor și Turismului să plătească reclamantului suma de 4.000 lei reprezentând costul medicamentelor achiziționate de reclamant pe parcursul a trei ani anteriori sesizării instanței; a respins capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la plata de daune morale, ca neîntemeiat; a respins capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la asigurarea și acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, ca lipsit de interes; a respins cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată și a respins cererea pârâtului C. M. Dr. C. C. F., de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței civile nr._/2011 au formulat recursurireclamantul D. I. și pârâta C. Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor.
În motivare, reclamantul D. I. a arătat că solicită modificarea în tot a sentinței recurate în sensul admiterii în totalitate a acțiunii, deoarece există o legătură de cauzalitate între faptele pârâtelor și prejudiciul grav produs stării sale de sănătate.
În motivare, recurenta-pârâtă a arătat că, potrivit art. 20 alin (1) din Ordinul Președintelui CNAS nr.617/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calității de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuției, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, reclamantul avea obligația de a depune la CASMTCT documentele solicitate conform Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare - act de identitate, documente doveditoare că se încadrează în una dintre categoriile de beneficiari ai acestor legi, declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu realizează venituri impozabile, altele decât cele prevăzute de legile speciale sau pensii.
Întrucât nu au fost depuse de către reclamant documentele care să dovedească dreptul acestuia de a beneficia de serviciile/medicamentele prescrise, este netemeinică și nelegală soluția privind plata acestei sume de bani către reclamantul D. I..
Prin încheierea din data de 12.04.2013, tribunalul a calificat drept apelcalea de atac incidentă în cauză.
Prin decizia civilă nr. 415A/19.04.2013 Tribunalul București Secția a V-a civilă a anulat ca netimbrat apelul formulat de apelantul-reclamant D. I., a admis apelul formulat de apelanta-pârâtă C. de Asigurări de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului București, a admis excepția necompetenței judecătoriei, invocată din oficiu; a anulat sentința apelată și a reținut cauza spre soluționare în primă instanță de către Tribunal; a înaintat dosarul Registraturii Generale a Tribunalului București în vederea repartizării aleatorii ca dosar de fond între secțiile civile ale Tribunalului București
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a reținut, cu privire la apelul declarat de reclamant, că apelantul-reclamant a fost citat cu mențiunea achitării taxei de timbru și timbrului judiciar, în cuantumul stabilit prin rezoluția de primire a cererii de apel, așa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 17 din dosar, însă apelantul-reclamant nu s-a conformat dispozițiilor instanței, și nici nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, conform art.18 din Legea nr.146/1997, prin intermediul căreia să conteste existența sau întinderea obligației de timbraj și nici nu a solicitat scutirea sa de la plata taxei judiciare de timbru, reducerea sau eșalonarea acesteia, în condițiile OUG nr.51/2008, până la închiderea dezbaterilor.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.20 alin.1, 2 și 3 din Legea nr.146/1997, tribunalul a anulat apelul formulat de reclamantul D. I., ca netimbrat.
În ceea ce privește apelul formulat de apelanta-pârâtă C. de Asigurări de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului București, tribunalul a invocat un motiv de apel de ordine publică, respectiv competența materială de soluționare a cauzei în primă instanță.
Prin cererea așa cum a fost precizată, reclamantul D. C. a solicitat obligarea pârâților la plata sumei de 500.000 lei cu titlu de despăgubiri materiale reprezentând contravaloarea tratamentului lunar în perioada 2006-2010; 4.261.600 lei cu titlu de daune morale întrucât a fost lipsit de posibilitatea de a beneficia de servicii medicale gratuite și compensate; obligarea pârâților la asigurarea și acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, respectiv la accesul gratuit la tratamente și medicamente în spitalele, policlinicile, bazele de tratament și stațiunile balneoclimaterice ale Ministerului Sănătății, M. și MAI și accesul gratuit la medicamente, prin medicul de familie.
Cererea are trei capete de cerere, evaluabile în bani, toate având caracter principal, valoarea cumulată a pretențiilor depășind plafonul de 500.000 lei prevăzut de dispozițiile art.2 pct.1 lit. b) C.pr.civ, care atrage competența de primă instanță a tribunalului, în materie civilă.
În consecință, constatând că în mod greșit prima instanță s-a considerat competentă să soluționeze cererea formulată de reclamant, în baza art.297 alin 2 C.pr.civ, tribunalul a admis excepția necompetenței judecătoriei, a anulat sentința apelată și a reținut cauza spre soluționare în primă instanță.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul D. I., în susținerea căruia a susținut următoarele critici de nelegalitate:
Recurentul susține că a timbrat apelul împotriva sentinței civile nr._/2011, altfel nu i s-ar fi înregistrat apelul la registratură. Se arată că primul capăt de cerere privind plata drepturilor prevăzute de Legea nr. 341/2004 era capătul principal de cerere, celelalte fiind capete subsidiare, astfel că în mod corect a fost stabilită competența de primă instanță a Judecătoriei sector 1 București.
În mod greșit tribunalul a stabilit taxa de timbru la suma de_,5 lei, recurentul considerând că ar fi trebuit să achite doar jumătate din taxa de timbru, conform art. 11 alin. 1 din Legea nr. 146/1997.
Recursul nu a fost întemeiat în drept.
Intimata-pârâtă C. de Asigurări de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului București a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs, Curtea constată că recursul nu este întemeiat, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește apelul declarat de reclamantul D. I. împotriva sentinței de fond, tribunalul a reținut că, deși a fost citat cu mențiunea achitării taxei de timbru în cuantum de 23.365,5 lei, acesta nici nu a formulat cerere de reexaminare și nici nu a timbrat până la termenul acordat, astfel că a făcut aplicarea dispozițiilor art. 20 alin.1, 2 și 3 din Legea nr.146/1997.
Prima susținere, prin care recurentul-reclamant susține că a timbrat apelul, nu se verifică, deoarece la dosarul de apel nu se regăsește dovada de achitare a taxei de timbru aferente cererii de apel.
Cea de-a doua susținere, prin care recurentul-reclamant susține că taxa de timbru a fost greșit calculată de tribunal, deoarece ar fin trebuit să achite doar jumătate din taxa de timbru, conform art. 11 alin. 1 din Legea nr. 146/1997, nu este întemeiată.
Astfel prin cererea precizatoare depusă la fila 30 din dosarul de fond, reclamantul și-a precizat valoarea pretențiilor la suma de 500.000 lei reprezentând despăgubiri materiale și 4.261.600 lei reprezentând daune morale.
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 146/1997, taxa de timbru aferentă primul capăt de cerere este de 9.111 lei, iar taxa de timbru aferentă celui de-al doilea capăt de cerere este de 46.727 lei.
Potrivit art. 11 alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cererile pentru exercitarea căii de atac împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din - taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani.
Pentru soluționarea apelului, apelantul-pârât a fost citat cu mențiunea de a depune taxa de timbru în sumă de 23.365,5 lei, care reprezintă jumătate din taxa de timbru datorată pentru cel de-al doilea capăt de cerere.
În ceea ce privește critica potrivit căreia în mod corect Judecătoria sector 1 și-a reținut competența materială, deoarece plata drepturilor prevăzute de Legea nr. 341/2004 era capătul principal de cerere, celelalte fiind capete subsidiare, Curtea constată că este nefondată.
Capătul de cerere privind plata drepturilor prevăzute de Legea nr. 341/2004 a fost evaluat chiar de către reclamant la suma de 500.000 lei despăgubiri pentru daunele materiale și 4.261.600 lei despăgubiri pentru daunele morale, astfel încât valoarea pretențiilor depășește plafonul prevăzut de art. 2 alin. 1 pct. b) C.pr.civ. pentru competența de primă instanță a judecătoriilor.
Pentru aceste motive, constatând că nu sunt întemeiate criticile formulate, analizate de instanță din perspectiva cazului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.pr.civ. Curtea va respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-reclamant D. I. împotriva deciziei civile nr. 415A/19.04.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatații-pârâți C. de Asigurări de Sănătate a Municipiului București și C. M. – Dr. C. C. F..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 19.02.2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
C. M. Steluța F. P. B. A. C.
Grefier,
D. L.
Red.dact.jud.MSC
2 ex./17.03.2014
Jud. apel: A. M.
S. C.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 1231/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1282/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
